11,844 matches
-
i-l imobilizăm. Nană Marie, dă-ne matale repede niște sfoară mai groasă, avem mare trebuință. Așa bandajat îl transportară la spital. Trei luni în șir purtă Costache Deleanu gipsul greu și incomod. Făcu mai multe controale. Osul bătrân se lipea greu. Doctorul care îl îngrijea îl iscodi: Te văd om în vârstă și înțelept, așa îmi pare, ce-ți veni să tai un copac înainte de a-i cădea frunza? Îmi stătea în cale dom' doctor, ș-apoi începuse să facă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
poartă. Care Monă? făcu el înciudat. Fiica matale! Eu nu am nici o fiică. Dacă e nerușinata aceea, nu e fiica mea. Ce caută? De ce a venit? Nu i-am spus... Fără să-și continue spusele, plecă din preajma vecinei și se lipi de sicriul soției sale, cu ochii plini de lacrimi, fărâmat de durere. Vecina și fiica ei nu s-au mai întoars, neavând răspunsul așteptat de Simona. Era de înțeles că tatăl ei nu fusese înduplecat, deci nu o iertase. Deodată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
ei. Citi cu pioșenie numele înscris pe crucea proaspătă: MARIA DELEANU 1928-1984 ,,Era încă tânără biata mea mamă" , gândi ea, ,,mai putea să trăiască. Poate și durerea pe care i-am pricinuit-o eu i-a secerat zilele"... Îngenunche și lipindu-și fața de cruce, rosti ca pe o rugăciune: ,,Mama mea dragă, scumpa mea măicuță! Am venit prea târziu... să mă ierți pentru toate durerile ce ți le-am pricinuit... Să nu mă cerți! L-am adus și pe Răducu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
de informare și documentare) și de către directorul instituției. Numerotarea registrelor începe cu prima pagină și se termină cu ultima, folosindu-se cifre arabe. Șnurul care trece prin toate paginile registrului, se înnoadă pe ultima pagina a registrului. Capetele acestuia se lipesc cu ajutorul unei bucăți de hârtie și se aplică parafa instituției, fiind apoi semnate. 55. De ce sunt însoțite documentele primite? R: Documentele primite sunt obligatoriu însoțite de acte prin care se certifică intrarea acestor unități documentare în colecțiile bibliotecii. Documentele însoțitoare
BIBLIOTECONOMIE ÎN ÎNTREBĂRI ŞI RĂSPUNSURI by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Administrative/452_a_876]
-
așteptarea că s-a născut un viitor prozator. Pariul meu trebuie câștigat de autor, iar nu de mine. Cred, totuși, că se va întâmpla. Theodor CODREANU Misterul care se dezvăluie. Contrar obiceiului larg răspândit, cartea aceasta vine fără nicio dedicație lipită pe frunte. Fiecare cititor își va dedica singur, și doar dacă va vrea, numai acele părți din carte, care socotește cu adevărat că i se potrivesc lui cel mai bine. Așa mi se pare mie - autorului - corect. Suflet paralel e
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
Stătea strâns ghemuit într-un cotlon, sfios și cu capul sprijinit în palme, priveghind continuu toate cioburile acelea din jurul său, de parcă încremenise așa... Se uita amărât la ele și încă nu putea deloc să creadă că nu se mai pot lipi la loc, precum fuseseră. Și, de fapt, el nici măcar nu știa dacă își dorește asta cu adevărat sau nu, după toate cele pățite. „La urma urmelor, oare am spart oglinda înspre binele meu? Dacă aș fi putut face altfel și
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
cu niște , un mănunchi de zece scrieri, care punctează excelent starea psihologică a viitoarei noastre națiuni. Nonconformismul său irumpe chiar din pagina de gardă, când își avertizează cu vigilență cititorul: „Contrar obiceiului larg răspândit, cartea aceasta vine fără nicio dedicație lipită pe frunte. Fiecare cititor își va dedica singur, și doar dacă va vrea, numai acele părți din carte, care socotește cu adevărat că i se potrivesc lui cel mai bine. Așa mi se pare mie - autorului - corect.” Genul de proză
Istorisiri nesănătoase fericirii by Rareş Tiron () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1251_a_1940]
-
scară industrială, aruncă cadavrele și resturile eviscerate cu Încălcarea regulilor sanitare si zooveterinare. O altă situație când propietarul nu se poate bucura din plin de posesia și propietatea ce o are asupra bunului, este atunci când propietarul vecin dărâmă o construcție lipită de a sa fără să-l Înstiințeze cel puțin, știind că această acțiune i-ar putea periclita elementele de rezistență ale construcției, aflată in bună stare de folosință. În toate aceste genuri de fapte și altele legate de proprietatea și
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
orice fel : civile, industriale sau naturale. A fi proprietarul unui bun Înseamnă că acesta are dreptul să se bucure din plin de putința de a se folosi de el, de tot ce acesta produce, cât și de tot ce se lipește de el, pe cale naturală sau artificială. Unele probleme se ridică când bunul se află În coproprietate, iar posesia materială doar În mâna unuia dintre coproprietari, care se bucură singur de fructele bunului. De exemplu, un apartament aflat În coproprietate, este
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de pe terenul vecin Proprietarii unor construcții aflate În stare șubredă vor trebui să fie receptivi la orice sesizare și În primul rând la cele venite din partea proprietarului vecin, cu privire la starea de pericol iminent prin prăbușire În care se află construcția lipită de cea a vecinului. Pericolul se referă În fapt nu numai la prăbușirea edificiului, dar și la acela de a se prăbuși peste construcția vecinului, putând fi afectate totodată și persoanele care trec prin apropierea construcției În cauză.Măsurile de
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
Judecătoriilor și tribunalelor. În considerentul de a menține raporturi de bună vecinătate, C.N, proprietarul unei Întinse gospodării din localitatea P Îi dă vecinului său P.S. o suprafață de teren de 20 m.l., de-a lungul grădinii sale, care este lipită de grădina acestuia, pentru a o folosi fără nici o pretenție timp de 2 ani de zile, desființând gardul dintre proprietăți, cu condiția s-o cultive și să o Întrețină ca un bun gospodar. C.N, văzând că În primul an
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
cale de acces contra unei despăgubiri echivalentă cu valoarea suprafeței de teren pe care a cedato. Când proprietarul unei case sau anexe nu are posibilitatea să efectueze lucrări de Întreținere asupra acelor imobile din cauză că o anumită latură a acestora este lipită de proprietatea vecină, iar vecinul se opune și nu permite demararea și derularea lucrărilor pe această parte. Legea Îl obligă În acest caz pe acesta să cedeze temporar o parte din terenul său pentru efectuarea lucrărilor, cu pretinderea despăgubirilor legale
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
-l lucra și a-i culege fructele, decât dacă proprietarul vecin Îi creează o cale de acces, pentru care este despăgubit cu valoarea terenului pe care Îl pune la dispoziție ; situația În care imobilele(curte, grădină sau alt teren sunt lipite unele de altele, iar unul dintre ele are nevoie de reparații capitale prin care ar putea fi afectată starea celuilalt imobil. Dacă vecinul se opune la solicitarea de a permite accesul, acesta poate fi obligat să cedeze o parte din
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
de conflicte pot apărea ca urmare a: aluviunilor, respectiv când apele Învolburate aduc la mal și depun la maluri pământ ce se alipește treptat de terenul proprietarului riveran ; avulsiunilor, În acest caz apa aduce bucăți mari de pământ ce se lipesc de malul unuia dintre proprietarii riverani, deposedându-l pe alt proprietar care Își revendică dreptul asupra pământului ; formării de insule de pământ În interiorul albiilor râurilor,care,de asemenea pot fi revendicate de proprietarii de pământ riveran ; dobândirii proprietății asupra animalelor
Medierea litigiilor care privesc posesia by Mihai Santa () [Corola-publishinghouse/Law/1701_a_2910]
-
m-am hotărât?” Să mai existe speranță sau totul s-a ruinat... și tot repetând am simțit cum ceva nedefinit se prăvălește peste mine... Nu mi-a plăcut niciodată iarna. Poate doar În momentele când, copil fiind, stăteam cu spatele lipită de soba fierbinte, sobă În care trosneau lemnele despicate de tata. Și mâncarea gătită la plită de mama avea ceva special, ceva ce nu puteam să-mi explic... Momentele acestea unice și ireversibile s au Întipărit adânc În conștiința mea
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
și Începea să le povestească tot felul de lucruri, Într-o limbă destul de „Împleticită”... Ce importanță avea ce Îngăima! Câinii dădeau bucuroși din coadă și se cuibăreau În brațele ei. Să tot stai pe prispa de lut, care era proaspăt lipită cu un amestec de balegă de cal și pământ galben. Pe alocuri erau niște gropi făcute de aceste animale de companie, care căutau mereu răcoarea când soarele era prea arzător. Ano! Ești acasă? Vino și liniștește-ți câinii, că nu
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
În interiorul nostru. După marea bâlbâială, mi-am dat seama că pentru ea și pentru alți ortodocși conta, chiar dacă nu puteau s-o arate. Ducă-se! Ce mă doare pe mine! Și totuși, nu m-am simțit prea confortabil. M-am lipit de peretele de lângă ușă, tot timpul În picioare, În timp ce mulțimea păcătoasă ședea În genuchi și cu capetele lipite de podea. Privindu-i pe cei aflați mai aproape de altar, aveam impresia că le-a retezat cineva capul. O imagine care a
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
nu puteau s-o arate. Ducă-se! Ce mă doare pe mine! Și totuși, nu m-am simțit prea confortabil. M-am lipit de peretele de lângă ușă, tot timpul În picioare, În timp ce mulțimea păcătoasă ședea În genuchi și cu capetele lipite de podea. Privindu-i pe cei aflați mai aproape de altar, aveam impresia că le-a retezat cineva capul. O imagine care a creat destule controverse În gândurile mele. Oare cerea „Dumnezeul lor” o asemenea „Îngenunchere”? Este problema lor. Eu aveam
Jertfă de seară by Valentina Becart () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1137_a_1867]
-
sărbătoarea, dar era prea slabă în acel moment. Ieși din salon. Ceilalți nu bănuiau ce se petrecea în sufletul ei. Ea nu mai auzea despre ce vorbeau ei... Intră în altă odaie. Abia văzând ușa închisă în urma ei, Ioana se lipi de perete și se așeză încet jos. Lacrimile care până atunci o ascultaseră, acum nu mai doreau să aștepte, curgeau una după alta, de parcă erau puse pe ață ca un șirag de mărgele. - Au vândut-o! Au vândut-o! Casa
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]
-
îmbătase aroma cuvintelor șoptite la ceasul înmuguririi. Miroși a pădure, a căprioară". "Căprioara cum miroase?" Nu știu, ca tine... a pădure, a muguri, a crud". Vară, zăpușeală, un coridor îngust. Țevi groase de canalizare vopsite în roșu. Sub ele, bănci lipite de pereți. Bănci din lemn, ca în parc, vopsite în alb. Sunt aprinse toate becurile, lumina pătrunde de afară doar prin geamurile de la WC. Femei, numai femei, unele grase, altele slabe, încercănate, cu burta la gură, una cu o rochie
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
coapsele ei, pielea, mușchii i se contractă. "Uite ce piele are, catifea dumnezeiască, îți spun eu, nu sunt un ageamiu". Cabinetul se învârte cu ea. Simte mâinile celor doi prelingându-se peste trupul ei ca niște șerpi lipicioși. Se smucește, lipindu-se de peretele opus. Ca o fiară încolțită. Pe cei doi îi apucă un râs bezmetic. Printre sughițuri, doctorul spune: "Am pregătit totul". În ușă apare faraoana cu machiajul ei desăvârșit. Frumusețe rece, îmbălsămată. Se uită cu dispreț la ea
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
moartă de beată, mă-ta?" Fetița zâmbește îngerește și o imită pe bătrână: "Motă beată". "Vezi, și copila asta știe, hai la mama să-ți dea ceva bun". Se scotocește în sân, scoate de sub cămașa soioasă, de pe la brâu, o bomboană lipită cu resturi de hârtie, cu fire de nisip. I se face rău. Vrea să se ridice. "Te duci? Până astară mai e mult, nu zâsăi că aștepți pe cineva?" Se uită la bătrână și nu găsește niciun cuvânt să se
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
pe lespedea de piatră din fața casei, cu mâinile în poală. La patru fără un sfert se ridică din pat, are gust de cenușă în gură, se duce în bucătărie, se spală pe dinți, se îmbracă în fugă, mama ei stă lipită de perete, cu un pachet, probabil cu mâncare, se enervează, își dă seama că își descarcă nervii pe biata femeie, îi atinge ușor obrazul, parcă ar atinge o hârtie uscată, trebuie să ajungă în oraș, să-l traverseze pentru a
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
rămas un fel de referință. Se lăuda cu legătura lor peste tot. A vrut cu tot dinadinsul să mă ducă să îl cunosc pe Mihai. Din clipa în care am intrat la el în apartament, Silvia a început să se lipească de boșorog, în bucătărie, pe coridoare, la masă, îl mângâia, îi făcea avansuri, ca o pisică în călduri. După acea vizită, în drumurile lor prin Rocks sau pe la Darling Harbour, îi povestea că ar fi în stare să se întoarcă
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]
-
în valuri, el rămâne pe mal, mereu va rămâne pe mal, nimeni, nimeni nu mă va urma, ar trebui să trec marea dincolo, pe lumea cealaltă, inima îmi îngheață ca o minge de sare, ies râzând din ape, cu rochia lipită de trup, îi văd privirile flămânde, o clipă, poate mi s-a părut, acum are un aer absent, ușor amuzat, bine, zice, dacă nu-mi spui nimic despre tine îți voi povesti eu despre viața mea, nimeni până acum nu
by Ana Luduşan [Corola-publishinghouse/Imaginative/1103_a_2611]