12,623 matches
-
Pagină realizată de MARIUS HORESCU Costel Busuioc, o voce ca un diamant neșlefuit, e în așteptarea unei șanse Posibilul protagonist al scenei lirice timișorene speră că talentul și voința nu-i vor fi în zadar Vorbește măsurat, cu pauze, căutându-și parcă tot timpul cuvintele. Vocea îi e joasă, vorbele îi ies șoptit dar cu o intonație ce te duce cu gândul imediat
Agenda2005-05-05-senzational4 () [Corola-journal/Journalistic/283343_a_284672]
-
până la 24, și rezultatul este o carte care arată o imagine asupra minții omenești. „Omul care își confunda soția cu o pălărie“ s-a bucurat de succes în cele mai diverse medii intelectuale și a fost transpusă într-o operă lirică și într-un spectacol de teatru. Oliver Sacks: Omul care își confunda soția cu o pălărie. Editura Humanitas, București, 2004. Preț: 250 000 lei. Oglinda Răului Lumea în care trăim în fiecare zi este dirijată de forțe oculte, forțe dornice
Agenda2005-06-05-timp liber () [Corola-journal/Journalistic/283372_a_284701]
-
dintre cele mai bogate și mai complete biblioteci de poezie din România. Cărțile unor poeți se găseau în ediții princeps, în ediții critice și chiar în ediții definitive. Era un pasionat cititor de poezie și un excelent comentator al fenomenului liric universal. unoștea, grație numeroaselor lecturi, limba franceză, germană și engleză. Spre sfârșitul activității creatoare se familiarizase și cu limba spaniolă din care a și făcut și câteva echivalențe. Așadar, suficiente argumente pentru un tălmăcitor de elită. Recent, printr-o întâmplare
O traducere inedită a lui Ion Pillat by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/12895_a_14220]
-
și „Probleme de ecologie terestră“. A fost membru al Academiei Române și a numeroase organisme științifice străine de prestigiu. COMPANIE DE OPERĂ În 1919 a luat ființă la București societatea „Opera - artiștii asociați“, care pe 22 septembrie 1919 a devenit Societatea Lirică Română „Opera“, care în 1921, după susținerea cu succes a două stagiuni pe scenă, a fost preluată de stat și a fost transformată în Opera Română. DUMINICĂ, 5 SEPTEMBRIE BĂTĂLIA DE LA MARNA În 1914 a început Bătălia de pe râul Marna
Agenda2004-36-04-de retinut () [Corola-journal/Journalistic/282836_a_284165]
-
activitate neîntreruptă“. (Agenda din 18 septembrie 1999). Concert extraordinar Richard Wagner Europa Symphony Orchestra la Operă Opera Română Timișoara își recheamă publicul în sală, după vacanță, ispitindu-l cu un eveniment aparte: vineri, 24 septembrie, de la ora 19, pe scena lirică are loc un „Concert extraordinar Richard Wagner“, susținut de Europa Symphony Orchestra și Corul O.R.T. Conducerea muzicală îi va aparține lui Wolfgang Grohs, iar soliști vor fi Stephanie Kopinitz și Peter Infeld, cu toții din Austria. În program, fragmente din
Agenda2004-38-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282886_a_284215]
-
25 ani „Administrația bazelor sportive din Timișoara anunță că recent au fost date în folosință, lângă stadionul «1 Mai», patru terenuri de tenis de câmp, care pot fi închiriate zilnic, între orele 8-19“. (Drapelul Roșu din 27 septembrie 1979). „Stagiunea lirică timișoreană a debutat cu premiera operei «Gioconda» de Amilcare Ponchielli“. (Drapelul Roșu din 30 septembrie 1979). 5 ani „Semicentenarul Clinicii de Neurologie din Timișoara. În urmă cu jumătate de veac, la Timișoara se înființa prima clinică de neurologie din vestul
Agenda2004-39-04-cultura () [Corola-journal/Journalistic/282910_a_284239]
-
ș.a. (Legrel debutase cu poezii penibil prosovie tice, în „ Brigadierul”, 1948, în plin asalt stalinisto-grozist paukerist...), iar prima lui plachetă a fost vezi doamne antinazistă, „Cântecul lui Philipp Mueler (1953). (Legrel mi-a făcut pierdută dactilograma unică a unui volum liric - „Realul halucinant”fapt de neiertat, dar e vina mea că i l-am încredințat. în subsolul editurii - perioada Preda-Bă lăiță, aveam să văd un uriaș depozit de proiecte cen zurate prin decenii, ar merita recuperarea și valorifi carea mu zeistică
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
arheologic, patrimoniu subacvatic, situri culturale și peisaje cu semnificații culturale; Arte vizuale - pictură, sculptură, arta video, cyber art, fotografie, design industrial și comercial, design textil, arhitectură, arta grafica, arte decorative și meșteșuguri; Arte ale spectacolului - teatru, dans, muzică, operă, arte lirice și circ; Carte, lectură, traduceri: literatura scrisă de autori europeni (50), studii în domeniul științelor umaniste (20), cooperare anuală în domeniul lecturii (7), cooperare anuală în domeniul instruirii în traduceri (10) și cooperare multianuală (2); Proiecte de cooperare cu terțe
Agenda2004-29-04-general7 () [Corola-journal/Journalistic/282661_a_283990]
-
în 4 și în 6 aprilie, ora 19. IOAN STANCIU „Rigoletto“ pe micile ecrane l În rolul titular, baritonul Leo Nucci Cei care din diferite motive n-au putut trăi pe viu evenimentul muzical-artistic din 16 martie, când colectivul scenei lirice timișorene a susținut o reprezentație de zile mari cu opera „Rigoletto“ de G. Verdi, avându-l pe renumitul bariton Leo Nucci în rolul titular, vor avea bucuria de a urmări sâmbătă, 29 martie, de la ora 17,30, pe canalul TVR
Agenda2003-13-03-11 () [Corola-journal/Journalistic/280845_a_282174]
-
balade în originalitatea lor virginala (variantele din monografia lui Adrian Fochi pentru Miorița sînt pedestre și fără fior). Pentru totdeauna ele vor umblă în lume sub vestmîntul trimis de condeiul lui Alecsandri și îndrăznesc a crede că acesta este actul liric fundamental al poetului, mult mai important decît, poate, întreaga să opera în versuri, azi sunînd a lînced (cu exceptia posibilă a pastelurilor). De altfel, în 1921, Sadoveanu spusese că "balada această (Miorița), fără seamăn în literatura noastră, este cel mai mare
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
în fața vrăjmășiei istoriei. Întrebarea este dacă acest mit fondator al fatalismului este singurul drept și adevărat. Dimitrie Caracostea, în 1943, într-un studiu fundamental pentru folcloristica românească, observă critic: "Dar ansamblul literaturii noastre poporane, atît cel epic cît și cel liric, arată că este mai mult decît o exagerare, o dezumanizare să admiți ca produs al factorului istoriei sau că reflex al caracterului etnic, un fatalism care merge pînă la primirea morții, fără a reacționa. De la caracterul de jale propriu liricei
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
liric, arată că este mai mult decît o exagerare, o dezumanizare să admiți ca produs al factorului istoriei sau că reflex al caracterului etnic, un fatalism care merge pînă la primirea morții, fără a reacționa. De la caracterul de jale propriu liricei noastre pînă la presupusul pasivism din Miorița este drum lung. Este drept că credința în soarta, in ce ți-e scris, este o trăsătură caracteristică a poporului nostru. Dar la fel și altor popoare... Rezultă că explicările de psihologie etnică
PE MARGINEA UNOR MITURI FONDATOARE by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17679_a_19004]
-
și traducerile sale din poezia franceză, germană, engleză, italiană, spaniolă și americană arată neistovita să plăcere de a se pierde în bucuria de a pătrunde în Sufletul altora, titlu sub care ar fi vrut să-și strângă toate tălmăcirile, echivalentele lirice date acestor poeme în limbi străine și nu a ajuns să o mai facă. Traducerile din lirica europeană și americană au fost publicate, în zilele noastre, sub titlul Tălmăciri (Ion Pillat, Opere, vol. IV, Ediție îngrijita de Cornelia Pillat, Ed.
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
ajuns să o mai facă. Traducerile din lirica europeană și americană au fost publicate, în zilele noastre, sub titlul Tălmăciri (Ion Pillat, Opere, vol. IV, Ediție îngrijita de Cornelia Pillat, Ed. Eminescu). Scria cu încântare eseurile publicate în vol. Portrete lirice (1936) pentru a populariza la noi scriitori și aspecte ale literaturii străine. Cunoașterea cu mintea și înțelegerea cu sensibilitatea să de poet a literaturii universale i-a dat siguranță și dezinvoltura de a asocia și compară opere diverse și de
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
același timp, - o rubrică separată traducerilor făcute până atunci de poeții români din poezia simbolista franceză, din poezia engleză, americană, spaniolă, italiană și germană. Această permanentă căutare a influentelor și corespondentelor pregătindu-i eseurile de mai tarziu din volumele Portrete lirice și Tradiție și literatura. În modul de a polariza pe scriitori cum și pentru a selecta anumite teme și motive de inspirație, Ion Pillat pornește de la general la particular, traiectoriile preocupărilor sale înscriidu-se în cercuri concentrice. Exponenții literaturii medievale și
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
pe Duiliu Zamfirescu și pentru semănătorism pe G. Coșbuc și Al. Vlahută. Alte proecte de antologii clasează: Poeții Semănătorului și Luceafărului din Ardeal; Poeții simboliști; Poeții moderniști; Poeții Tradiției și Gândirii. Grupează apoi într-altfel poeții în vederea alcătuirii unei Antologii liricei române de după război , iar în 1942, notează numele a 50 de scriitori Pentru o Antologie a poeților mai noi, oferind și o nouă ediție revăzuta și adăogita a Antologiei poeților de azi. Jocul caleidoscopic continuă, mai putin didactic cu antologii
Voluptatea lecturii by Cornelia Pillat () [Corola-journal/Journalistic/17665_a_18990]
-
parte - / și dacă tremur precum pîntecul unei fecioare, / am o șansă în plus - / de la o vreme sărut doar ceaiul de fructe..." (Telecomandă de iarnă). Stihuri din care romantismul funciar nu e înlăturat, ci pus doar să suspine cu o eficiență lirica. Sau înscenînd o hîrjoana amuzata cu obiectele din preajma, martore discrete ale tăioasei dezolări: " lucrul meu de virtute este scaunul/ ce pe șine se contemplă, jignindu-mă:/ atu, dragule, doar stai...a/ hașurezi minciuni circulare prevăzute cu măsline!/ visez: /ăfiecare felinar
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
de rezervă). Evident, scriitura nu e aptă a cuprinde lumea, a cărei semiotica e inepuizabila, la porțile căreia adastă cu o ardoare prin verb filtrată. Ea nu e decît un caz individual, prea puțin eficace în raport cu universalul, concurata de experiențele lirice analoage ale celorlalți "pretendenți" la creație. Incandescenta cărții făcute constituie doar o probă a relativității ei, în fața Cărții universului, ale cărei "vești" sînt în măsură a o regenera: "zîmbește în locul tău/asemeni unui iubitor de tinichele -/ cînd Cartea îți intra
Formă si existentă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17692_a_19017]
-
o adolescentă care încă nu s-a desprins din reveriile copilăriei, Niadi Cernica este, în același timp, o scriitoare experimentata (se află la al treilea român), cu o evidență vocație filosofica. În Cartea sorților ea construiește - cu mijloace epice și lirice - o filosofie a relației cititor-personaj, mai subtilă și, în orice caz, măi emoționantă decât teoriile multor naratologi de profesie. Românul este conceput că o scrisoare trimisă de Pierre Vaillant - personaj secundar, dar memorabil din românul Toate pânzele sus! de Radu
PROZATORI TINERI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17709_a_19034]
-
ne topim că două lumînări de geamăna ceară" (Povestea cea mai simplă). Sînt componentele unei nobleți niciodată dezmințite. Păstrînd ceva dintr-un menestrel nostalgic, care nu ezită să-i spună tandru unui "tu" feminin chiar și "prințesa mea", pentru eul liric ce ni se dezvăluie aici nu fără ezitări frumusețea și onoarea atîrnă la fel de greu și sînt de nedespărțit. În plus, cele mai multe versuri ni-l arată concentrat să înțeleagă un anumit tip de eroism - ascuns, tăcut - necesar supraviețuirii demne. Ipostază cavalereasca
Caligrafii poetice by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17728_a_19053]
-
putea extrage un model abstract al poeziei saizeciste care - dacă dorim să-l "prelucram" bine - și dorim - s-ar dovedi asemănător cu modelul, obținut în același fel, al poeziei interbelice. Am fi îndreptățiți să tragem de aici concluzia că inițiativa lirica saizecistă a fost una pur repetitivă și inutilă, că s-a bătut, cum se zice, pasul pe loc? După opinia mea, fatalmente parțială, consecințele în planul limbii poetice românești, ca și în acela al imaginației plastice autohtone, au fost importante
Schimbarea de canon by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/17716_a_19041]
-
de maestru în stagiunea din București. La Filarmonica "George Enescu", două seri exaltante pentru fidelii Ateneului: cântată "Carmina Burana" de Karl Orff se mulează perfect energiei lui vitale jucate în ritmuri alerte, după cum îl prind bine realismul ei magic, spectacolul liric imaginat între fast și candoare. La Radiodifuziune, împreună cu Orchestră Națională, Simfonia în Re de César Franck, o viziune non-conventională a acestei ascensiuni savante a Ideii muzicale convertite expresiv în aventură a unei întrebări grave care își află răspunsul în jubilație
GONG FINAL by Ada Brumaru () [Corola-journal/Journalistic/17752_a_19077]
-
către prietenii români: întoarcerea la poezie. O asemenea propunere, făcută în grelele timpuri de după război, nu poate veni decît din partea unui poet. Într-adevăr, Valéry scrie eseuri că un poet, înlănțuirea ideilor e interesantă în măsura în care le intuiești un straniu potențial liric, nu dacă urmărești rigoarea argumentației. Se știe că eseul e cumva un subterfugiu al literaților, locul unde scăpa libere toate idiosincraziile, unde spiritul se emancipează și se desfășoară în voie. Valéry scrie după o logică aparte, care este cea a
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
tehnică ce convine poeziei moderne, adică strictețea și densitatea formulării, în sensul în care pentru un Karl Krolow portocalele și lămîile devin "algebra fructelor coapte", iar un Gottfried Benn declara"sînt prismatician, lucrez cu sticlă". Continuînd, într-un fel, neoexpresionismul liricii românești din anii ^60-^70, Mircea Măluț supune carnația lui nu o dată flasca, zemuind de prea multe vorbe, unui teasc cerebral, spre a realiza concentrate, "pilule" metaforice: "o surzenie tînără în inima focului/ biciul drumului înapoi// o firimitura treaza în
Retragere si expansiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17761_a_19086]
-
figuri obosite ale poeziei care să aibă parte de acest tratament sever. Precum "gorila" (o imagine emblematica și "tare" a poetului), nenumărate entități semnificative sînt privite în transformările și perimările lor, iar melancolia depășirii regnului bîntuie din ce in ce mai disconfortant un eu liric dezgustat de surogatele din "cazarma asta de viață în care trăiești din priviri" ("Percheziționarea îngerilor"). Departe de a se îndumnezei, cuvintele și conceptele parcurg nenumărate trepte spre zoomorfizare. Relatarea îndepărtată și dezabuzata din poem are loc uneori dintr-un "marsupiu
Despre o anume tristete by Victoria Luță () [Corola-journal/Journalistic/17829_a_19154]