161,480 matches
-
date, consultate de l'ordinateur, oricînd le-ai întrebat ceva, nu m-ar scoate foarte repede în vremea noastră. îți deschid, cu mișcări pe care le taie, parșiv, bănuita durere de spate, dulapurile lungi, înalte, unde stau, pe limbi și litere, bucoavne grele, împielițate, mirosind acrișor. Nu căutam ceva cu dinadinsul, în lumea de hîrtie veche în care exilul vreunei cărți în românește ar fi, hélas, un accident nesperat. Mi-am amintit, însă, trecînd de la unul la altul (am vizitat vreo
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
sper ca la anul, pe vremea această, să o scoatem și pe a doua". Pe 4 octombrie, a avut loc Seminarul Literatura și ideologie. În umbră realismului socialist, în parteneriat cu Institutul "Al. Philippide" al Academiei Române, Filiala Iași, Facultatea de Litere a Universității "Al I. Cuza" Iași și Muzeul Literaturii din Iași, coordonat de Prof.univ.dr. Daniel Șandru. La eveniment au participat: Conf.univ.dr. Bogdan Cretu (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași), Prof.univ.dr. Antonio Patraș (Universitatea "Al. I. Cuza" din Iași), Conf.univ.dr. Radu
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
după epidemia de ciumă, dar și crescuse semnificativ. Grupurile extinse de oameni aflați tot timpul în mișcare începuseră să reprezinte, conform autorităților laice și religioase, un pericol social. Nouă ordine socială, simbolică și politica a stigmatizat exclușii, însemnându-i cu litera V (de la vagrant - rătăcitor, vagabond); apar acum legi împotriva săracilor și case speciale de corecție, în care sărăcia este percepută că o anomalie, o scurtcircuitare nepermisa a nouui tip de societate, fiind asociată frecvent cu nebunia. Fenomenul ia amploare și
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
conexe și e de presupus că ele au fost gândite într-o anumită interdependență, "risipirea" publicistică intrând într-un proiect mai amplu, acum materializat. Miza cărții este expusă de la bun început, aproape toate paginile fiind scrise în spiritul și în litera demitizării. Autorul inventariază cele mai persistente clișee din spațiul și mentalul autohton, arătând distanțele mai mici sau mai mari dintre imaginea autoconstruită și realitatea propriu-zisă. Întrepătrunderea complexelor românești de superioritate și inferioritate a fost analizată, strălucit, de către Mircea Martin în
Încleiați în clișee by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10536_a_11861]
-
se tot vorbește la televizor ? -Nu, domnule, nu!, se enervă Haralampy. Încă nu m-am bolunzit de tot (eu am serioase motive să cred că da, DH): le vedeam clar prin sticla televizorului până și prorele pe care scria cu litere mari și faine: ȘPAG| I și ȘPAG| II... Unde am rămas? A, da. Și mă, fraților și mă cumnaților, să vedeți numa': la o halucinație de asta, într-o noapte am văzut ieșind din televizor mâna cuiva care semăna binișor
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
de asemenea, că Leul se scrie numai cu majusculă, când El, desigur, ar putea fi însuși regele, despre care o cenzură atentă cere să i se acorde, chiar și fiind vorba doar de o glumă, tot respectul, - fie și cu literă mică.
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
stil publicitar, americanism și urme de limbă de lemn, cel mai amuzant lucru este că Strada Chiristigiilor nr.11-13, care, prin rezonanța ei caragialiană strică tot efectul poetic gîndit de primarii sectorului 2, a fost scrisă cu un corp de literă mai mic decît restul textului. Vorba bancului, să-l tragem pe Academiei.
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10549_a_11874]
-
estetică și stilistică. Pentru sala de expoziții el lucrează la fel de liber, de imprevizibil și, la rigoare, mînat de aceleași elanuri insurgente ca și cel occidental, dar o dată pus în fața unui program eclezial, în fața unei provocări a sacralității, el rememorează subit litera erminiei și stilistica transcendenței. În aceste condiții, chiar dacă formal arta românească modernă este una perfect integrată în ideologiile și în experiențele europene, în esență ea trăiește - și în cazurile fericite ea trăiește fertil - " în coduri morale diferite și chiar în
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
acum, printr-un îndelung și complicat proces de conștientizare, o voluptate ușor perversă a înscenării, a recuperării, a reanimării într-o codificare ambiguă, pe jumătate pietistă, pe jumătate ireverențioasă. Dacă ar fi să invocăm iarăși imginea alfabetului în care colțuroasa literă slavonă coabitează frust cu atît de calina grafie latină, am putea spune că el arată și acum la fel, cu enorma diferență, însă, că între timp a fost scos din uz și a devenit un obiect de joacă predilect pentru
"Te făcuși vornic, mișele" by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10545_a_11870]
-
bani, foame mare! Mă întorc la cuvânt. Nu fiți așa de pretențioși, nu despre cel Biblic e vorba, ci de cele de mai sus, „circuit” și ,,recircuit’’, în care, chior să fiu și tot nu pot sări peste grupul de litere „c”, „i”, „r”, „c”. Fără ghilimele, virgule și o idee mai alăturate, adică puse în rândul lumii, literele, bineînțeles, (științific s-ar chema într-o logică a limbajului) și spectacolul e la el acasă. Nu vă grăbiți, nu e pe
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ci de cele de mai sus, „circuit” și ,,recircuit’’, în care, chior să fiu și tot nu pot sări peste grupul de litere „c”, „i”, „r”, „c”. Fără ghilimele, virgule și o idee mai alăturate, adică puse în rândul lumii, literele, bineînțeles, (științific s-ar chema într-o logică a limbajului) și spectacolul e la el acasă. Nu vă grăbiți, nu e pe gratis! Plătim cu vârf și îndesat. „Lucru dracu, ba nene!”, vorba lui Moș Gogu, unul de pe la mine din
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd surghiunul Îmi bate-n palme cuiele divine! TRIBUTUL Vin hienele să rupă Trupul țintuit pe cruce, Mustul încă fierbe-n cupă Învierea la răscruce. Orbii sunt pătați cu sânge De pe litera Scripturii, Iar icoana Maicii plânge Când se ceartă Dioscurii. Trup de sfinți într-un masacru Crește-n cer pâinea și vinul Și-mbătat de sânge sacru Iuda-și ia din nou tainul. Mai sperăm la Înviere Din mizeria minciunii; Viermii-așteaptă în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
lac de sânge. Lângă această vic timă stătea un polițist care o păzea de parcă ar fi fost un om viu. Peste trupul mortului se află o pancartă de un metru pe o jumatate de metru pe care era scris cu litere mari „borfaș mort în lupta cu poliția“. A doua zi, în altă piața, vedeai un alt mort, tot cu o gaură în cap și purtând pe trupul lui aceeași pancartă. La fel, asemenea scene puteau fi văzute aproape zilnic prin
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
păzit secret al Statelor Unite - extratereștrii și farfuriile lor zburătoare, adică două sute de ani mai tarziu. Concluzia care se impune este că forța IUBIRII penetrează orice mare secret al lumii, pentru că IUBIRE este anagrama cuvântului BIRUIE, un dans secret în care literele își schimbă locul în cuvânt. Bărbații și-au creat confrerii și cluburi de G.O.L.F. - Gentlemans Only Ladies Forbiden - adica „numai pentru bărbați”, unde discuta afacerile lumii și caută cuvântul pierdut după omorârea lui Hiram, fenicianul, marele maestru arhitect
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
pentru cine trăiește finitudinea și ajunge în ipostaza de poet, cuvantul trebuie să fie geneză ființei. Dar, oare, se observă că suntem în spațiul intelectului, sub soarele viu al amiezii spiritului și vieții, unde legile sunt trasate și făcute prin litera definiției și a necruțătorului trebuie!? Intermezzo 1. Pentru Marian Barbu, 2004 este un an de coliziuni. Să ne imaginăm un copac ajuns la maturitatea deplină și încărcat cu fructe. Cu rădăcinile întinse prin pământ, aidoma cât coroanei, care extrag seva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
ultimii ani o obsesie națională, exagerată și absurdă, în măsura în care duce la utilizarea distorsionată a unora dintre cele mai frecvente instrumente gramaticale, inevitabile în română: conjuncțiile că, ci, adverbul de comparație și prepoziția ca. Pentru a nu provoca temutele alăturări de litere și sunete (ca, că, ce, ci etc.), precum este folosit în contexte în care cu cîteva decenii în urmă ar fi fost total improbabil: într-un stil jurnalistic, în reproducerea (sau traducerea) unor dialoguri spontane: "actrița Cate Blanchett l-a
Precum by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10577_a_11902]
-
un individ frust, incapabil să articuleze un program cultural decent) și Dinu Săraru, "aranjorul" admirat de mulți, dar ale cărui veritabile aspirații nu le pot depăși pe cele ale prăfuitului, minorului Take, Ianke și Cadâr. Pasionantă de la prima la ultima literă, O biografie a lui Andrei Șerban este confesiunea francă, fără inutile împăunări și excluzând răzbunările retrospective - așa cum se întâmplă în suficiente cazuri de creații confesive. Tot ce-a avut de decontat Andrei Șerban s-a petrecut strict în relație cu
Bagheta lui Ariel by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10568_a_11893]
-
a profesorilor, validarea concursurilor, solicitarea colaborărilor din străinătate etc. Era pe bună dreptate perceput ca un simbol național, "cel mai ales rod al sufletului românesc și simbolul aspirațiilor neamului nostru" (p. 7). A intervenit decisiv în titularizarea, la Facultatea de Litere și Filosofie, a unor candidați tineri, fără merite deosebite la început de carieră, dar care se vor dovedi capabili și devotați cercetării: latinistul Vasile Bogrea și bizantinologul N. Bănescu. Îi va sprijini, pentru titularizarea la catedra clujeană de istorie, pe
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
Sextil Pușcariu, primul rector al Universității clujene, la înființarea Muzeului Limbii Române. Romulus Vuia îi solicită sprijinul (ca parlamentar) pentru dobândirea unor terenuri necesare Muzeului etnografic din Cluj și Parcului Național. Nicolae Iorga a contribuit considerabil la întemeierea Facultății de Litere și Filosofie, dar a influențat și unele decizii privitoare la Facultățile de științe, Medicină, Drept sau a avut importante consultări de specialitate cu unii dintre profesorii lor. Participarea lui Nicolae Iorga la construcția instituțională a Universității clujene este mai mult
Nicolae Iorga - Corespondență necunoscută by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10575_a_11900]
-
articolului nu se înțelegea defel în ce anume constă nada pe care Uniunea Scriitorilor a întins-o naivilor și tinerilor autori. Așadar, e păcat ca asemenea obiceiuri beligerante și îndoielnice să se perpetueze. Ca să nu mai pomenim de titlul, cu litere de-o șchioapă, din ultimul număr: Nicolae Manolescu îl ironizează pe Alex. Ștefănescu (v. și nota lui D. C. Enache din pagina 11). Titlul e încîntător, numai că nu corespunde realității, în schimb corespunde din plin intenției de a strecura
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
Enache din pagina 11). Titlul e încîntător, numai că nu corespunde realității, în schimb corespunde din plin intenției de a strecura între director și redactorul-șef aparența unei tensiuni de altfel inexistente. Cum ar fi dacă noi am publica, cu litere cît brațul, un titlu de genul: Carmen Mușat face glume cu Ovidiu Șimonca? Nu ar rîde și curcile aviare de noi? Cam în situația asta se află colegii de la Observatorul cultural. O doamnă egală sieși În numărul din 15 mai-14
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/10610_a_11935]
-
paralelism cu soarta unui Paul Goma, bruftuit peste ordinar, negat cu obstinație pentru cîteva erori colaterale și inflamări pamfletare? Cum am putea să nu ne amintim marginalizarea altor confrați care au... fluierat în biserică? Nu cumva... nu cumva există în literele noastre destine cu repetiție? Iar dacă tot veni vorba de raportul scriitor-patrie, să-l menționăm pe Cioran împotriva căruia regimul comunist a montat un proces de antiromânism de toată frumusețea, cu regretabilul concurs și al unor condeie avizate. Nota bene
Trecut prezent, prezent trecut by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10574_a_11899]
-
făcute lui Tudor Arghezi, la 9 aprilie 1958, cînd scriitorul, în mare vervă, mi-a destăinuit diverse "secrete" ale lumii literare interbelice. În altă parte, păstrez reportajul pe viu al memorabilei conferințe, rostite liber de Constantin Noica la Facultatea de Litere, prin 1988, în fața unui amfiteatru ticsit de studenți. În schimb, ca să rămîn tot la cultură, am lăsat să se irosească memoria discuțiilor purtate cu Camil Petrescu în cursul unei plecări comune la Timișoara, în 1945, ori amintirile colorate și pitorești
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
din circulație: unde/ sînt eu, rămas în afara tărîmului fermecat, gata/ să te provoc... Rămas acolo unde n-a existat o tensiune/ interioară" - Gît șO barcă din piele și oaseț), ca și viitorul în sine: "au înflorit copiii mizeriei noastre morale, literă cu literă, caligrafiați/ în fel și chip, ai să vezi ce ideal o/ să fie în viitor, pe aici, unde steagul (semn de carte) e/ acum rupt, făcut ferfeniță, de ce n-am urcat/ pînă în vîrf cu el?" (Nervi Ești
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
unde/ sînt eu, rămas în afara tărîmului fermecat, gata/ să te provoc... Rămas acolo unde n-a existat o tensiune/ interioară" - Gît șO barcă din piele și oaseț), ca și viitorul în sine: "au înflorit copiii mizeriei noastre morale, literă cu literă, caligrafiați/ în fel și chip, ai să vezi ce ideal o/ să fie în viitor, pe aici, unde steagul (semn de carte) e/ acum rupt, făcut ferfeniță, de ce n-am urcat/ pînă în vîrf cu el?" (Nervi Ești ca o
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]