1,257 matches
-
Carassou); Fundoianu/ Fondane et l’avant-garde, Paris, 1999 (în colaborare cu Michel Carassou); Ion Rațiu, Istoria unei candidaturi deturnate, București, 2001. Traduceri: Jacques Herold, Maltraité de peinture, introd. trad., București, 2001. Repere bibliografice: Gabriel Rusu, Despre eroi și cărți, „Suplimentul literar-artistic «Tineretul liber»”, 1991, 2; Émile Lanc, Leș Avant-gardes roumaines, „Le Mensuel littéraire et poétique” (Bruxelles), 1996, 10; Édouard Jaguer, „L’Avant-garde roumaine” - L’Europe à l’heure de șes capitales: Bucarest, „Infosurr” (Paris), 1996, 4; Lefter, Scriit. rom. ’80-’90
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289119_a_290448]
-
cu povestirea Un taifas obișnuit, prezentată de Constantin Țoiu, la „România literară”, iar editorial în 1984 cu o culegere de proză scurtă, Boare de Waterloo. Scoate, în calitate de codirector, revista „Provincia” (1990-1993). Mai colaborează la „Luceafărul”, „Arcadia”, Art-Panorama”, „Sinteze”, „Tomis”, „Ialomița literar-artistică”. A fost distins cu Premiul Asociației Scriitorilor din București și cu Premiul Concursului Național „Al. Odobescu”, ambele în 2000. Volumul Boare de Waterloo cuprinde opt proze încadrate de o prefață a autorului și un epilog, scrise într-un stil constatativ
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289854_a_291183]
-
Rebreanu” din Pitești. Poetul Ion Stratan îl introduce la Cenaclul de Luni. Debutează în ziarul „Flamura Prahovei” (1976) și editorial în antologia colectivă Supremă iubire (Ploiești, 1977). Primul volum personal, Singurătatea supremă, îl tipărește în 1991. Colaborează la „Familia”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Argeș”, „Apostrof”, „Calende”, „Porto-Franco”, „Dacia literară”, „Tomis”, „Axioma”, „Poesis”, „Convorbiri literare” ș.a. Se numără printre fondatorii Grupului de la Ploiești (1992) și participă la editarea revistei „Sinteze” ca secretar de redacție (din 1995) și redactor-șef. A mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290579_a_291908]
-
trebuia să îndeplinească cel puțin două atribuții: "să imite glasurile păsărilor și animalelor și să maimuțărească vorbirea, mimica și gesturile sclavului, țăranului, proxenetului, magistrului pedant, străinului"90. Ulterior, pe terenul Romei, celebră pentru organizarea Saturnaliilor, este atestată o întreagă producție literar-artistică celebrând râsul și ridiculizarea ritualică, pe teme din cele mai diverse ("sunt cunoscute ridiculizările rituale legiferate la care era supus comandantul victorios de către soldați; e cunoscut râsul ritual al romanilor la înmormântări; e cunoscută libertatea legiferată a râsului mimic"91
by Livia Iacob [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Orizont”. E prezent în „Ateneu”, „Biserica Ortodoxă Română”, „Cronica”, „Ecart”, „Jurnalul literar” (București), „Jurnalul literar” (Onești), „La Tazlău”, „Litere”, „Luceafăr nou” (Viena), „Luceafărul”, „Lumea militară”, „Manuscriptum”, „Mitropolia Olteniei”, „Orizont”, „Revista arhivelor”, „Revista de istorie și teorie literară”, „România literară”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Tomis”, „Tricolorul” (Toronto), „Viața românească” ș.a., în unele publicații având, mai mulți ani, rubrici permanente. Autor a numeroase studii și articole de istorie literară care valorizează îndeobște texte inedite, S. editează concomitent trei masive volume de documente
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289586_a_290915]
-
și ulterior ca redactor la periodicele „Cuvântul libertății”, „Gazeta de Sud” și „Național”. Debutează cu grupajul de versuri Despre starea planetei, în „Viața românească” (1982), iar editorial, în 1984, cu placheta Sora mea, înserarea. I s-au decernat Premiul „Suplimentului literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1983), Premiul Uniunii Tineretului Comunist (1984), Premiul Filialei Craiova a Uniunii Scriitorilor (1998, 2001), Premiul „Mihai Eminescu” al Fundației Scrisul Românesc (2000). Deși debutul lui P. prefigurează o accentuată preferință pentru banalizarea intenționată a recuzitei poetice tradiționale
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289003_a_290332]
-
tensiune prin care se deschide calea comuniunii cu divinitatea, dialogul omului cu Dumnezeu. Filosoful putea să conchidă astfel că existențialismul ar fi mai degrabă o filosofie a mântuirii decât una a disperării. În consens cu acest crez, P. îmbrățișează fenomenul literar-artistic și filosofic, încercând să schițeze în limitele filosofiei culturii fie profilul „conducătorului” (Inteligența socială și psihologia conducătorului, 1935), fie matricele stilistice specifice popoarelor lumii: stilul românesc, ortodox, indic, european, american, eladic, romanic, francez, spaniol, italian, germanic, englez, rus (Stiluri de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288910_a_290239]
-
de Matematică a Universității bucureștene. Din 1990 publică editoriale și comentarii politice în cotidianul „România liberă”. Locuiește un timp (1991-1993) în Statele Unite ale Americii. Debutează în 1982, cu proză scurtă, în „Luceafărul”, colaborează la „Argeș”, „România literară”, „Viața românească”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Calende” ș.a. Prima carte, Trei zile de anchetă (1982; Premiul Editurii Eminescu), e un roman polițist de factură înrudită cu a scrierilor lui Constantin Chiriță, o narațiune dinamică și antrenantă, dar parazitată de multe clișee ale genului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289879_a_291208]
-
poezie patriotică, cineva strigă rușinat-discret „Deșteaptă-te, române!”, participanții se informează reciproc privind datele viitoarelor lansări și pleacă acasă cu sentimentul datoriei împlinite. Evident că nimeni nu cumpără nici un exemplar din cartea (monumentală!) tocmai lansată. La lansările de tip cenaclu literar-artistic atmosfera este încărcată de poezie, sentimentală și melancolică. Vorbitorii înțeleg să facă un recital din luările lor de cuvânt, sunt visători și rememorativi, vorbesc mult și rar, cu pauze, pentru a da impresia că gândesc ceea ce spun, că rostesc cuvinte
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
a fost moderatorul manifestației. Iată selecțiuni din luările de cuvânt. Play: Mihail Dolgan: „Aceste aprecieri ne dublează și dragostea față de limbă, față de literatură, ne dublează patriotismul nostru, ne dublează naționalitatea și ne arată așa cum suntem noi... Avem o bogată cultură literar-artistică”... Anatol Codru: Ceva neobișnuit, ceva inedit, ceva nou, orizonturi noi de deschidere. Fără să caut o explicație de importanță profesională, mărturisesc că de la prima mea cunoștință cu această minune a lumii, care este această carte, vă mărturisesc că jumătate de
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
bibliotecar în București, la Biblioteca Academiei, redactor la revista „Luceafărul”. Debutează în „Luceafărul” (1980) și colaborează cu studii de istorie literară la „Caietele Mihai Eminescu” și „Limba română”, iar critică literară scrie mai ales în „Luceafărul”, dar și la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Săptămâna”, „Flacăra” ș.a. Debutează editorial cu volumul A doua viață a lui Eminescu (1994), urmat de Cercul strâmt. Arta de a trăi pe vremea lui Eminescu (1995). A susținut doctoratul în 1997, cu o teză care, amplificată
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287222_a_288551]
-
1969). Prima revistă literară în care a publicat poezii este „Orizont” (1970), iar cea dintâi carte e volumul de poeme Obrazul celălalt al Lunii (1982). Colaborează cu versuri, recenzii, cronici și eseuri la „Orizont”, „Forum studențesc”, „Luceafărul”, „Amfiteatru”, „Argeș”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (unde a utilizat și pseudonimul Mircea Silă), „România literară”, „Calende”, „Poesis”, „Neue Literatur”. Debutul editorial al lui B. s-a produs la începutul anilor ‘80, în plină campanie de lansare a „plutonului optzecicist”, fără însă a fi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285659_a_286988]
-
poezie, Între limbajul conceptual-abstract și cel intuitiv, - și, mai mult decît atît, afirmare a primatului trăirii, experienței, capabile să confere creației autenticitate. Căci nu e vorba În asemenea luări de poziție doar de o atitudine antitradițională, limitată la o „convenție” literar-artistică anume, ci de efortul dramatic de a depăși orice formulă, de a transgresa, ca atare, Însăși ideea de literatură ca expresie inevitabil convențională a „senzației prime”, a „planului primar” (cum Îl va numi Geo Bogza) al trăirii. Idealul, utopic, al
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
absolvit (1974) Academia de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, Facultatea de Compoziție-Muzicologie. Este profesor de estetică și pian la Liceul de Artă din Ploiești. A debutat cu proză scurtă în revista „Argeș” (1968). Înainte de 1989 a colaborat la revistele „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1986) și „Tribuna” (1987). După 1989 publică proză și eseuri în „Contrapunct”, „Caiete critice”, „Axioma” ș.a. A debutat editorial cu romanul Ambasadorul (1991). Sporadic, scrie cronici muzicale. Oprit de cenzură în 1988, chiar în momentul intrării sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286311_a_287640]
-
și Literatura Română, secția română-franceză, a Universității din București (1970-1974). Ca student, este membru al cenaclului Junimea, condus de Ov. S. Crohmălniceanu, și al grupării literare care scoate revista murală „Noii”. Lucrează ca profesor la Roman (1975-1981), redactor la „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” (1982-1989), apoi la „Tineretul liber” (1989-1993), „Zig-zag”(1993-1994), „Arc” (ianuarie-iulie 1995) și „Formula AS” (din 1995). Din 1997 este cadru didactic asociat la Universitatea Media, iar în 2003 și la Facultatea de Jurnalism și Științe ale Comunicării
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289002_a_290331]
-
Revanșa spiritului (Mircea Cărtărescu) / 285 RESTAURAȚIA MAGIEI EPICE (postfață) / 291 INDEX / 295 Europa este demnitatea individului aflată în opoziție față de orice totalitarism. Claudio Magris Capitolul I Un mileniu de ficțiune Protagoniști: Cititorul și Cititoarea Personalitate de prim rang a scenei literar-artistice și editoriale italiene timp de peste trei decenii, Italo Calvino (Cuba, 1923 Siena, 1985) se află în prezentul continuu al conaționalilor săi, dar și al lumii, dovadă în acest sens fiind și apariția în cursul anului 1999, în condiții ireproșabile, a
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
de literatură română și universală (2000), e decan al Facultății de Filologie (din 2000), fiind unul din promotorii unui învățământ în spiritul restabilirii adevărului istoric și al susținerii valorilor reale. Din 1986 se implică și în conducerea cenaclului social-politic și literar-artistic Vatra. După debutul din 1986, în „Învățământul public”, cu cronică literară, prima carte, culegerea de versuri O săptămână de poeme nescrise, îi apare în 1998. Împreună cu Nicolae Leahu, scrie și un „eseu dramatic”, Cvartet pentru o voce și toate cuvintele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289721_a_291050]
-
Barnstone, Borges despre Borges. Conversații, Cluj-Napoca, 1990; Maria Todorova, Balcanii și balcanismul, București, 2000 (în colaborare cu Sofia Oprescu). Repere bibliografice: Alice Năstase, Mihaela Constantinescu, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Național”, 2000, 8-9 aprilie; Viorel Sânpetrean, „Forme în mișcare: postmodernismul”, „Suplimentul literar-artistic «Azi»”, 2000, 4 mai; Daniel Cristea-Enache, O mănușă întoarsă pe dos: postmodernismul. Cercetări și detractori, ALA, 2000,16 mai; Cornel Radu Constantinescu, Forme culturale mișcătoare sub încremenirea lupei, ADV, 2000, 20 decembrie; Dan Grigorescu, Jocul cu oglinzile. Însemnări despre literatura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286373_a_287702]
-
Caragiale” din București, pe care îl va absolvi în 1973. Repartizat la Teatrul „Mihai Eminescu” din Botoșani, în 1977 se transferă la Teatrul Național din Cluj-Napoca. Debutează în 1981 la „Tribuna”, cu povestirea Pradă pentru pisici. Publică proză în „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»” și sporadic în „Tribuna” și „Steaua”. După 1989 devine și redactor la Editura Dacia din Cluj-Napoca. Prima carte a lui N., romanul Spărgătorii de vitrine, apărut în 1984, este o radiografie ușor teribilistă a vieții tineretului vremii
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288436_a_289765]
-
naționale. Principiile enunțate capătă autoritate și credit prin valoarea beletristicii publicate aici. Revista cuprinde o primă rubrică destinată „compunerilor originale”, o a doua în care sunt reproduse unele contribuții apărute în alte publicații românești, o a treia destinată criticii operelor literar-artistice și cultural-științifice, precum și o ultimă rubrică, „Telegraful Daciei”, menită să rezume și să aprecieze tot ceea ce se publică în celelalte reviste și ziare din țară. La sfârșitul tomului I este anexat și un supliment muzical. În D. l. au apărut
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286639_a_287968]
-
debutează cu proză la „Flacăra” (1965), iar prima carte, culegerea de schițe și povestiri Rochia cu anemone, îi apare în 1966. Colaborează sporadic la „Gazeta literară”, „Luceafărul”, „Tribuna”, „Clopotul” (Botoșani), „La Roumanie d’aujourd’hui”, „Ramuri”, „România literară”, „Amfiteatru”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Jurnalul literar”, „Viața românească”, „Manuscriptum”, precum și la reviste străine: „Innostrannaia literatura” (Moscova), „Indian Literature” (New Delhi). Din 1969 este colaborator permanent al ziarului „Orizont” din Râmnicu Vâlcea, o parte a cronicilor literare semnate aici fiind adunate în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288062_a_289391]
-
așa ceva. Pleacă de aici, În munții Apuseni (...). Eu voi nota, de câte ori Îmi va veni În gând câte ceva care ar avea miez. Vremea frumoasă mi-a permis să mai iau vreo câteva schițe (...). Pe aici, din unghiul de vedere al vieții literar-artistice, nimic care să te intereseze. Sărutări de mâini mamei matale, de asemenea Doamnei. Cu cele mai deosebite sentimente și distinsă afecțiune, Teodor Tatos 6 C.P. (Fălticeni, 31 august 1968) Dragă Domnule Eugen, Dacă poți și ai timp, treci pe la „Zori
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
Facultatea de Drept (1986). Va profesa ca jurist, devenind șeful Direcției Drept - Ordine la Primăria din Timișoara. Își face debutul cu versuri la „Orizont”, în 1973, iar editorial cu volumul Geometria zăpezii, în 1993. Mai colaborează la „Luceafărul”, „Tribuna”, „Suplimentul literar-artistic al «Scânteii tineretului»”, „Meridianul Timișoara”, „Knijzevni zivot” ș.a. Scrie și sub pseudonimele Romulus Mitu-Meria, Ion Pădureanu. Trăind departe de mediile literare, S. reține, totuși, atenția de la început prin distincția frazării lirice. Rând pe rând meditativ, invocativ, melancolic, el transferă în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289571_a_290900]
-
filiale în Italia, Germania, iar din 1964 și în Franța. Activitatea se desfășoară în ședințe de studii pe secțiuni, cicluri de conferințe, expoziții și concerte, în adunări generale și congrese internaționale. S.A.R. editează mai multe publicații cu caracter științific și literar-artistic, printre care „Acta Historica”, „Acta Philologica”, „Acta Philosophica et Theologica”, „Acta Scientiarum Socialium”, „Revista scriitorilor români”, cât și colecții de eseuri și studii, volume de comunicări științifice. În 1958 este redactat primul „Buletin informativ”, cu precizarea că apare când este
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289745_a_291074]
-
în același oraș (1962). Își practică meseria de medic în Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara și Arad, la Centrul Sanitar Antiepidemic. În timpul studenției a frecventat cenaclurile literare timișorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viața literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timișoara), Almanahul „Aradul literar”, fiind și președinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Cariatide” și „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285605_a_286934]