1,950 matches
-
de vie. Sinusurile laterale întâlnite pot fi superficiale sunt forma literei V, sau adânci, bine pronunțate sub forma literei U sau liră. În funcție de gradul de suprapunere a lobilor, sinusurile laterale pot fi deschise când marginile sunt paralele sau închise când lobii se suprapun și marginile sinusurilor sunt convergente. Profunzimea sinusurilor laterale superioare este dată de valoarea rapoartelor d1/N2 și d2/N3. Sinusul pețiolar poate avea forme foarte diferite de la un soi la altul, variind de la larg deschis, în formă de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Sinusul pețiolar poate avea forme foarte diferite de la un soi la altul, variind de la larg deschis, în formă de acoladă, U sau V, deschis în formă de liră, V sau U, închis, de diferite forme (invers ovoidal, circular) sau cu lobii complet suprapuși. O particularitate întâlnită în cadrul sinusului pețiolar o reprezintă lipsa mezofilului, sinusul fiind delimitat direct de nervură (Chardonnay) sau prezența unui dinte în interior (Băbească neagră, Pinot noir). 1.4. Dinții , reprezintă elemente morfologice caracteristice viței de vie, cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
considerare cinci caractere de bază: forma strugurilor, forma boabelor, culoarea lor, gustul miezului și forma frunzelor folosind ca mod de lucru teza și antiteza (de exemplu frunze întregi sau lobate, iar dacă sunt lobate atunci sunt cu 3, 5, 7 lobi sau struguri colorați și necolorați, iar cei colorați pot fi roz, rozii, negri etc). Deficiența acestui determinator constă în faptul că majoritatea determinărilor nu se pot face decât toamna, la maturarea strugurilor. Ulterior, mergând pe același principiu, M. Lazarevski (1936
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
IBPRG 6.1.20.) este definită de raporturile ce există între lungimea relativă a nervurilor principale și valoarea unghiurilor dintre nervuri. În cadrul aceluiași tip de formă, determinat de valorile elementelor enunțate, forma limbului este definită de numărul, forma și mărimea lobilor, a sinusurilor și dinților (măsurători ampelometrice). Pentru acest caracter morfologic au fost stabilite următoarele forme, notații și soiuri de referință: cuneiformă (nota 1 - soi de referință Riparia gloire), cordiformă (nota 2 - soi de referință Vitis cordifolia), pentagonală (nota 3 - soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Riparia gloire), cordiformă (nota 2 - soi de referință Vitis cordifolia), pentagonală (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), orbiculară (nota 4 - soi de referință Perlă de Csaba) și reniformă (nota 5 - soi de referință Rupestris du Lot). 4.4. Numărul lobilor (cod OIV 068; UPOV 32; IBPRG 4.1.7.) definește gradul de lobare al limbului foliar și se stabilește odată cu forma limbului frunzei. În funcție de numărul de lobi frunza de viță de vie poate fi: întreagă (nota 1 - soi de referință
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și reniformă (nota 5 - soi de referință Rupestris du Lot). 4.4. Numărul lobilor (cod OIV 068; UPOV 32; IBPRG 4.1.7.) definește gradul de lobare al limbului foliar și se stabilește odată cu forma limbului frunzei. În funcție de numărul de lobi frunza de viță de vie poate fi: întreagă (nota 1 - soi de referință Mourvedre), trilobată (nota 2 - soiuri de referință Cadarcă, Coarnă neagră), pentalobată (nota 3 - soi de referință Chasselas blanc), septalobată (nota 4 - soi de referință Müller Thurgau), multilobată
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
zona de mijloc, suprafețele secțiunilor examinate vizual, redau profilul limbului. 4.11. Umflături sau bășici pe fața superioară a limbului se determină vizual în zona ramificațiilor ultimelor nervuri ale frunzelor. 4.12. Forma dinților se apreciază în funcție de conturul dinților pe lobul terminal Acestea pot fi cu ambele margini concave (nota 1 - soi de referință Vitis aestivalis), cu ambele margini drepte (nota 2 - soi de referință Mustoasă de Măderat), cu ambele margini convexe (nota 3 - soi de referință Traminer roz), cu o
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
Traminer roz), cu o margine concavă și una convexă (nota 4 - soi de referință Cinsaut) și două margini drepte cu două margini convexe (nota 5 - soi de referință Cabernet franc). 4.13. Lungimea dinților se apreciază prin măsurarea dinților de pe lobii laterali superiori, excluzând dinții din prelungirea nervurilor principale precum și pe cei scurți. Dinții se apreciază ca fiind foarte scurți (nota 1), scurți (nota 3 - soi de referință Marsanne), mijlocii (nota 5 - soi de referință Riparia Scribner), lungi (nota 7 - soi
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
nota 3 - soi de referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației sinus pețiolar delimitat de nervură. 4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de gradul de suprapunere a lobului terminal (median) cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U (Cabernet Sauvignon) sau închisă cu lobii ușor sau foarte puternic suprapuși (Clairette). De asemenea, acesta poate lipsi ca la Vitis riparia . 4.19
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
referință Chardonnay). Pentru descriptorul anterior, OIV propune eliminarea notației sinus pețiolar delimitat de nervură. 4.18. Forma sinusurilor laterale superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de gradul de suprapunere a lobului terminal (median) cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U (Cabernet Sauvignon) sau închisă cu lobii ușor sau foarte puternic suprapuși (Clairette). De asemenea, acesta poate lipsi ca la Vitis riparia . 4.19. Forma bazei sinusurilor laterale
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
superioare (cod OIV 082; UPOV 44; IBPRG 6.1.33.) este determinată de gradul de suprapunere a lobului terminal (median) cu lobii laterali superiori și poate fi deschisă în formă de V (Cinsaut) sau U (Cabernet Sauvignon) sau închisă cu lobii ușor sau foarte puternic suprapuși (Clairette). De asemenea, acesta poate lipsi ca la Vitis riparia . 4.19. Forma bazei sinusurilor laterale superioare (cod OIV 083; UPOV 45; IBPRG 6.1.33.) poate avea următoarele caracteristici: în formă de U sau
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
soi, situate pe lăstarul principal între nodurile 10 - 15, care s-au ierborizat, s-au determinat următoarele mărimi ampelometrice lungimea limbului, determinată prin trasarea a două linii paralele și perpendiculare pe nervura mediană, una trecând pe la extremitatea ultimului dinte al lobului lateral inferior, notată cu Lf; lățimea frunzei, măsurată perpendicular de la nervura mediană la extremitatea celui mai îndepărtat dinte, care poate fi situat în funcție de soi, fie pe lobul lateral superior, fie pe cel inferior, iar valoarea obținută s-a înmulțit cu
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
paralele și perpendiculare pe nervura mediană, una trecând pe la extremitatea ultimului dinte al lobului lateral inferior, notată cu Lf; lățimea frunzei, măsurată perpendicular de la nervura mediană la extremitatea celui mai îndepărtat dinte, care poate fi situat în funcție de soi, fie pe lobul lateral superior, fie pe cel inferior, iar valoarea obținută s-a înmulțit cu doi și s-a notat cu lf; lungimea pețiolului, măsurată în linie dreaptă de la punctul pețiolar până la extremitatea lui, notată cu Lp; lungimea nervurilor N1, N2, N3
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
laterale (SS, SI) și a sinusului pețiolar (SP); lungimea (ALT) și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
și lățimea (AN) limbului; conturul exterior al frunzei (ENS, ENM, ENI, NL); conturul interior al frunzei (DS1, DS2, DS); unghiurile dintre nervurile principale (A, B, C); unghiurile ce definesc forma lobului median (F, AP); unghiul dintre nervura mediană și extremitatea lobului lateral inferior (ABE); raporturile dintre lungimea nervurilor (21a, 31a, 41a); raportul dintre baza sinusurilor laterale și nervurile pe care se sprijină sinusurile (UN2, ON3); raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A). Spre exemplu măsurătorile ampelometrice efectuate la un număr
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
SS), respectiv 16 (SI) variabile, dar din acestea 9 au fost negative la sinusurile superioare și 4 la sinusurile inferioare. Unghiurile dintre nervuri (A, B, C, ABE) au fost semnificativ corelate cu 17 variabile (B), până la 21 (A, ABE). Forma lobului median (F, AP) a avut corelații semnificative cuprinse între 25 (F) și 21 (AP). Cel mai puțin corelate s-au dovedit a fi raporturile dintre lungimea nervurilor principale (21a, 31a, 41a) cuprins între 15 (21a) și 23 (41a), deoarece 11
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
6581), SI (0,6218), variabile care arată deschiderea și adâncimea sinusurilor laterale și cea a sinusului pețiolar. La extremitatea negativă a axei 2 sunt variabilele care determină unghiurile dintre nervuri C (-0,7923), B (-0,6664), A (-07923) sau forma lobului median AP (-0,5562) F (-0,4220). Cea mai mică valoare de corelație cu axa 2 au avut-o, fară îndoială, variabilele care au definit cel mai bine axa 1, AN (-01511) și ALT (0,0300). Din analiza cercului de
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
definit cel mai bine axa 1, AN (-01511) și ALT (0,0300). Din analiza cercului de corelație se constată că variabilele care definesc deschiderea sinusurilor (SP, SS, SI) sunt opuse variabilelor care reprezintă unghiurile dintre nervuri (A, B, C), a lobului median (F, AP) sau a raporturilor dintre lungimea nervurilor, deci, aportul lor în arhitectura frunzei este special pentru fiecare în parte, el neputând fi înlocuit cu o corelație a acestora. Se poate spune ca ele sunt variabile care determină în
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
exterior al frunzei (ENI, ENM), cu cele care determină adâncimea sinusurilor. Cel mai puțin corelate, atât între ele cât și cu celelalte variabile, sunt raportul dintre lungimea și lățimea limbului (L-A) și suma unghiurilor dintre nervura mediană și baza lobului lateral inferior (ABE). Repartizarea soiurilor pe planul factorial determinat de componenții principali Privitor la coordonatele indivizilor pe axele principale interesează acelea care au avut cea mai mare contribuție la definirea factorilor principali și care sunt așezați excentric pe direcția axelor
A M P E L O G R A F I E M E T O D E ? I M E T O D O L O G I I D E D E S C R I E R E ? I R E C U N O A ? T E R E A S O I U R I L O R D E V I ? ? D E V I E by Doina DAMIAN, Liliana ROTARU, Ancu?a NECHITA, Costic? SAVIN () [Corola-publishinghouse/Science/83089_a_84414]
-
7 ani curbura cervicală și toracică sunt constante, curbura lombară este Încă instabilă). Au, de asemenea, importanță călirea organismului, sportul, deprinderile igienice. Importante aspecte se conturează În ceea ce privește legaturile funcționale nervoase. La 7 ani, creierul cântărește aproximativ 1 200g, lobii frontali ajungând la 27 la sută din totalul substanței nervoase a creierului. Dupa 6 ani se organizează legături funcționale implicate În lectura și scriereconstituindu-se o lărgire mozaicală a zonelor limbajului. Totuși, copilul nu e robust, nici solid ca la 5
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
a sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și fugă. La om comportamentul agresiv are caracteristici particulare. Aceste caracteristici sunt date de organizarea specificp a sistemului nervos central, cât și de modelarea funcțională obținută ontogenetic
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
rămase de la Galen erau bazate pe disecții de animale, și nu de om. Publică în 1541 o carte pentru corectarea ediției Opera Omnia a lui Galen. Printre marile descoperiri atribuite lui Vesalius sunt cele patru camere ale inimii, cei patru lobi ai ficatului și faptul că vasele mari pleacă din inimă și nu din ficat, cum se credea. Ideile lui Galen despre artere, ca surse de sânge pentru creier și plămâni și vene, ca surse de sânge pentru stomac, ca și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
a axonilor giganți ai racului de râu, William Beecher Scoville și Brenda Miller 127 aduc la cunoștința lumii științifice cazul HM: un bolnav de epilepsie, cu crize foarte frecvente, refractar la orice tratament, care este supus operației de extirpare a lobilor temporali bilaterali. Ca rezultat, HM pierde memoria, nu-și amintește când s-a născut, unde a copilărit, cine sunt părinții și nu-și amintește nici că aceștia au murit. Inteligența este păstrată; poartă conversații adecvate, cu excepția rememorării evenimentelor de dinainte
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
conversații adecvate, cu excepția rememorării evenimentelor de dinainte și după operație. Cazul atrage atenția lui Kandel, angajat în cercetarea memoriei de lungă durată. Eric Richard Kandel Cercetătorii W.B. Scoville și B. Milner considerau că absența celor două hipocampusuri aflate în lobii temporali era responsabilă de pierderea memoriei de lungă durată (cercetători aflații în spiralogia umbrei). Săgețile arată cele două hipocampusuri Kandel întreprinde înregistrări electrofiziologice în neuronii piramidali ai hipocampsului, împreună cu Alden Spencer 128 (rămas și el în umbră). Potențialele de acțiune
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
Nissle, unul din asistenții săi, a contribuit la concepția sa de biologizare a psihiatriei. 127 William Beecher Scoville este un neurochirurg din Hartford care, pentru a-l salva pe HM de crizele de epilepsie foarte frecvente, îi extirpă cei doi lobi temporali, ceea ce îi provoacă pierdere de memorie. Brenda Milner descoperă că HM a pierdut capacitatea de memorizare pe lungă durată, dar trăiește foarte bine în prezent, datorită păstrării memoriei de lucru (memoria imediată). 128 W. Alden Spencer, neurolog și fiziolog
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]