1,675 matches
-
părând să legitimizeze ocupația militară română a Transilvaniei. Hotărârea Conferinței de pace a fost semnată de comandantul suprem al Armatei din Ungaria, generalul de Lobit, și a fost înmânată oficialităților ungare la Budapesta pe data de 20 martie 1919 de către locotenent-colonelul francez Vix — motiv pentru care a și fost cunoscută ca "„Memorandumul Vix”" — însoțit de câte un reprezentant american, englez și italian. Lui Vix i s-a precizat să acorde ungurilor 48 de ore pentru a răspunde, fiind informat însă că
Linia de demarcație în Transilvania (1918-1919) () [Corola-website/Science/336343_a_337672]
-
cei mai importanți comandanți militari ai războaielor revoluției. Angajat ca simplu soldat în regimentul de artilerie de la Metz, ia parte la războiul de independență american. La izbucnirea Revoluției, Pichegru avea gradul de sergent major, dar meritocrația revoluționară îl propulsează rapid: locotenent-colonel în octombrie 1792, retrogradat ulterior la gradul de căpitan pe 23 martie 1793, este din nou promovat și devine general de brigadă pe 22 august 1793 și general de divizie o zi mai târziu. Face carieră îndeosebi în Armata Rinului
Jean-Charles Pichegru () [Corola-website/Science/313868_a_315197]
-
și a câștigat apoi atacul decisiv al coloanei principale formată din patru departamente de artilerie, conducând personal a patra divizie. După alte acțiuni importante în luptele de la Berlaimont și Maubeuge a fost onorat pe 1 mai 1794 cu titlul de locotenent-colonel și la 7 iulie 1794 cu Crucea de Cavaler al Ordinului Militar Maria Terezia. În 1795 a plănuit ca șef al statului major al generalui Wurmser atacul reușit de la Mannheim și l-a însoțit un an mai târziu, acum deja
Petru Duka de Kádár () [Corola-website/Science/330749_a_332078]
-
garnizoane - Timișoara, Roman, Bălți, Târgu Jiu, Craiova. În 1928 este trimis în misiune în Cehoslovacia. În 1929 este avansat la gradul de maior. În 1935 face parte din completul de judecată în procesul Anei Pauker de la Craiova. În 1938 devine locotenent-colonel, iar în 1942 colonel. În Craiova a activat și ca profesor la „Școala pregătitoare de ofițeri de rezervă de artilerie”, la specialitatea „Topografie militară”, curs pe care l-a ținut peste 20 de ani și a tipărit și manuale pentru
Ștefan Hălălău () [Corola-website/Science/330779_a_332108]
-
1977, București) militar de carieră român, ministru al apărării în anii 1939-1940. A fost ofițer în armata austro-ungară. La 1 aprilie 1916 s-a mutat în România, unde a fost încorporat în Armata Română cu gradul de maior. A devenit locotenent-colonel la 1 septembrie 1917. A fost secretar general al Ministerului Apărării (1932-1933). A devenit apoi general în armata regală română, șef de Stat Major, comandant al Armatei a IV-a (19-22 septembrie 1940), iar între 21 septembrie 1939 - 4 iulie
Ioan Ilcuș () [Corola-website/Science/304952_a_306281]
-
și Portugalia 1 sept. 1938 - Călătorește de la Hamburg la Lisabona cu vasul Cap Arcona (care pleacă apoi spre Buenos Aires). 17 aug. 1939 - Locotenent-colonelul O.V. devine Cavaler de Onoare al Ordinului Militar Saint Lazare de Jerusalim. 12 oct. 1939 - “Ilustrul locotenent-colonel O.V. devine Cavaler, Comandant de Onoare al Ordinului Militar Saint Lazare de Jerusalim”. ian. 1940 - Octav Vorobchievici devine atașat militar regal al României la Berlin. aprilie 1940 - Moare mama lui, Aristeea Vorobchievici (1876-1940). iunie 1940 - În timp ce se afla la
Octav Vorobchievici () [Corola-website/Science/324108_a_325437]
-
atacatorilor, disproporția de forțe fiind zdrobitoare în favoarea trupelor bulgare: două companii românești contra unui regiment bulgar. Deși încearcă să reziste, trupele românești din sectoarele atacate sunt decimate. Un contraatac încercat cu rezervele Regimentului 79 Slobozia este respins, iar conducătorul acestuia, locotenent-colonel Popescu, moare lovit de un glonț. La ora 12, centrele 6-8 sunt în totalitate în mâna inamicului. Centrul 11, aflat pe direcția atacului secundar, dat de cele două regimente din Divizia 1 Sofia, rezistă încă o oră și jumătate, până ce
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
acțiuni: cinci batalioane proaspete sosite ca întăriri de peste Dunăre. Din păcate, generalul Teodorescu nu a sesizat oportunitatea care se ivise, iar ordinele date de comandanții de sectoare au agravat și mai mult situația trupelor române. Astfel, comandantul sectorului de est, locotenent-colonel Alexandru Marinescu, apreciază situația ca pierdută, după căderea centrului 11 și dă ordin trupelor din centrele 12-15, neangajate în luptă, să părăsească pozițiile și să se retragă pe linia a III-a de rezistență. Retragerea degenerează în panică, oamenii aruncă
Bătălia de la Turtucaia () [Corola-website/Science/311334_a_312663]
-
maiorul Murgescu a revenit la comanda Corpului Flotilei Române, deținând această funcție până la 8 aprilie 1879, când a fost numit în funcția de director al nou-înființatului Arsenal al Flotilei din Galați. Între timp, el a fost înaintat la gradul de locotenent-colonel. În anul 1881, a fost avansat colonel și i s-a încredințat comanda Școlii Fiilor de Militari din Iași. Apoi, pentru o perioadă de 4 ani (1882-1886), colonelul Murgescu a deținut funcția de inspector al navigației și porturilor. A fost
Ioan Murgescu () [Corola-website/Science/307470_a_308799]
-
drapelul turc pe citadela abandonată a Marașului în încercarea de intimidare a musulmanilor care se arătau dispuși să coopereze cu ocupantul În aceste condiții, căpitanul Pierre-Jean Daniel André, comandantul garnizoanei din Maraș a cerut întăriri dar, datorită indeciziei superiorului său, locotenent-colonelul Jean Flye-Sainte-Marie, el a primit ordin să se prezinte la raport la comandantul diviziei , generalul de brigadă Julien Dufieux, aflat la Adana. Dufieux a aprobat trimiterea de întăriri la Maraș sub comanda generalului Quérette, dar aceste forțe proaspete au sosit
Bătălia de la Maraș () [Corola-website/Science/327114_a_328443]
-
tutelară a Coreei. S-a ajuns la acordul de divizare a peninsulei în două zone de ocupație militară — partea de nord administrată de Uniunea Sovietică, iar partea de sud administrată de Statele Unite. La miezul nopții în 10 august 1945, doi locotenenți-colonei ai armatelor au ales paralela 38 drept linie de divizare. Trupele japoneze de la nord de această linie au fost nevoite să se predea Uniunii Sovietice, iar trupele la sud s-au predat Statelor Unite ale Americii. Acest lucru nu a fost destinat inițial
Reunificarea Coreei () [Corola-website/Science/334500_a_335829]
-
nopți, sumar echipat, fără hrană, reușește să treacă Nistrul pe gheață, în apropierea Hotinului, în zona de dislocare a regimentului 4 Roșiori. Datorită dăruirii și perseverenței cu care înțelege să-și facă datoria, este avansat la excepțional la gradul de locotenent-colonel, la 16 aprilie 1917, și tot la excepțional primește și gradul de colonel la 1 aprilie 1919, adică exact după 20 de ani de carieră militară. Apariția carelor de asalt pe marea scenă a confruntărilor armate determină Ministerul de Război
Pandele Predescu () [Corola-website/Science/306093_a_307422]
-
aceleiași zile. Pe direcția principală atacul a fost oprit de către Divizia 18 infanterie română pe aliniamentul format de valea râului Teleorman. Cu scopul de a intoarce apărarea diviziei, un batalion de vânători -sub comanda căpitanului Engels- din Regimentul (2)9 (locotenent-colonel Anschauer) din avangarda Diviziei 217 germane (general von Galwitz) a ocupat în după-amiaza zilei de 27 noiembrie satul Prunaru. Pentru a evita încercuirea și asigurarea retragerii forțelor spre o nouă pozitie, generalul Alexandru Referandru (comandantul Diviziei 18 Infanterie) a hotărât
Șarja de la Prunaru () [Corola-website/Science/306046_a_307375]
-
județul Râmnicu-Sărat - d. 17 august 1961, Gherla) a fost un general român, care a luptat în al Doilea Război Mondial. A fost avansat, succesiv, la următoarele grade militare: sublocotenent în 1912, locotenent în 1915, căpitan în 1917, maior în 1920, locotenent-colonel în 1930, colonel în 1936, general de brigadă în 1943, general de divizie în 1946. Și-a început cariera comandant de pluton în Regimentul 16 Artilerie, Regimentul 2 Obuziere (1912-1916), apoi comandant de baterie în Regimentul 1 Artilerie Grea (1916-
Mihail Voicu (general) () [Corola-website/Science/311482_a_312811]
-
la Academia Forțelor Terestre din Sibiu. În paralel cu activitatea didactică, a absolvit Colegiul de Comandă și Stat Major al Forțelor Terestre al Armatei S.U.A. (1998) și Colegiul de Apărare al NATO (Roma, 2005). A fost avansat la gradele de locotenent-colonel (1995) și colonel (1998). A obținut două titluri științifice de doctor: în științe militare - cu teza „Rezervele strategice și rolul lor în războiul de apărare a țării. Modalități de utilizare a acestora în diferite forme de ducere a acțiunilor militare
Teodor Frunzeti () [Corola-website/Science/311430_a_312759]
-
fost realizată de către secțiunea a IV-a a serviciilor de propagandă ale armatei germane ("Wehrmacht Propaganda Abteilung"), sub autoritatea Înaltului Comandament al Armatei Germane ("Oberkommando der Wehrmacht" - OKW) și a Ministerului Afacerilor Externe ("Auswärtiges Amt") și sub comanda directă a locotenent-colonelului Hasso von Wedel. Ministerul Propagandei condus de Goebbels nu a reușit să controleze și nici să exercite o influență semnificativă asupra revistei. Articolele și fotografiile erau realizate de redactori din Berlin și de corespondenți de război, membri ai Companiei de
Signal (revistă) () [Corola-website/Science/327312_a_328641]
-
României din Bagdad și a supervizat transportul și perioada de diebriefing la care au fost supuși jurnaliștii români la vila SRI-ului. De asemenea, a asistat și la audierea jurnaliștilor de către comisia de anchetă irakiană condusă de generalul Raad și locotenent-colonelul Moaed, deplasată la București imediat după eliberare. După cum declara mai târziu, "într-adevăr, este adevărat, Serviciul Român de Informații a avut o implicare în ceea ce înseamnă operațiunea de salvare. Pe un anumit segment de acțiune am reprezentat instituția, ca specialist
Florian Coldea () [Corola-website/Science/304803_a_306132]
-
noastre, nu am avut suprapuneri, cel puțin, atât cât eu am fost acolo, nu am fost toată perioada, cu o acțiune a așa-zisului doctor Yassin" . La data de 27 iulie 2005, Florian Coldea a fost avansat la gradul de locotenent-colonel și numit prin Decret al Președintelui României în funcția de prim-adjunct al directorului Serviciului Român de Informații (și înlocuitor legal al directorului), cu rang de secretar de stat, începând cu 1 august 2005 . A fost avansat la gradul de
Florian Coldea () [Corola-website/Science/304803_a_306132]
-
Nicolae Rădescu din țară. Procesul în care au fost implicați generalul Aurel Aldea și încă aproape 100 de militari și civili, desfășurat între 11 și 18 noiembrie 1946, s-a încheiat prin sentințe draconice. În afară de conducători ai "Sumanelor Negre" ca locotenent-colonel Eugen Plesnilă, Dumitru Șteanta sau Nicolae Paliacu au fost condamnați la muncă silnică pe viață și generalul Aurel Aldea, fost ministru de interne în guvernul generalului Constantin Sănătescu, și generalul Constantin Eftimiu fost ministru al lucrărilor publice și comunicațiilor în
Mihail Fărcășanu () [Corola-website/Science/311166_a_312495]
-
n. 1829 — d. 1914) a fost un colonel român, care a deținut funcția de primar al municipiului Iași în perioada 7 iunie 1891 - 30 mai 1892. A fost ofițer de ordonanță a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, avansând până la gradul de locotenent-colonel. A devenit ulterior un om politic influent în orașul Iași. El a încurajat arta, fiind posesorul unei mari galerii de artă, cu portretele tuturor oamenilor însemnați ai țării, galerie pe care a dăruit-o Universității "Al. I. Cuza" din Iași
Constantin Langa () [Corola-website/Science/307261_a_308590]
-
perimetrul Lunga, se afla și un avanpost naval japonez. La 8 august, un distrugător japonez din Rabaul a livrat 113 soldați pentru a întări poziția Matanikau. În seara de 12 august, o patrulă americană de 25 de oameni, sub conducerea locotenent-colonelului Frank Goettge și formată mai ales din militari din serviciile de informații, au acostat cu varca la vest de perimetrul Lunga, între Point Cruz și râul Matanikau, într-o misiune de recunoaștere cu obiectivul secundar de a contacta un grup
Campania din Guadalcanal () [Corola-website/Science/318411_a_319740]
-
voluntari din insula St. John și din Newfoundland prin care forței defensive i s-au adăugat încă 120 de oameni. Un mic convoi condus de a sosit și el a doua zi, aducând mai mulți pușcași marini. La 10 noiembrie, locotenent-colonelul Allen Maclean, care fusese implicat într-o tentativă de ridicare a asediului la St. Jean, a sosit cu 200 de oameni din al său Regiment 84 Infanterie „Royal Highland Emigrants”. Ei interceptaseră comunicațiile dintre Arnold și Montgomery lângă Trois-Rivières, și
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
Oamenii aleși de Arnold pentru expediția sa erau voluntari din companiile din New England ce luptau în asediul Bostonului. Ele au fost asamblate în două batalioane; un al treilea batalion era format din pușcași din Pennsylvania și Virginia sub comanda locotenent-colonelului Daniel Morgan. Marșul prin sălbăticia Maine-ului a fost îndelungat și dificil. Vremea era umedă și rece, iar drumul a durat mai mult decât se așteptau Arnold și Washington. Vremea rea și bărcile avariate au dus la alterarea proviziilor alimentare
Bătălia de la Quebec (1775) () [Corola-website/Science/321647_a_322976]
-
mă las până nu ajung șeful ei"". Cu triumful lui Horacio Vásquez în alegerile care au urmat plecării soldaților americani în 1924, Trujillo a rămas în fruntea Poliției Naționale. La 6 decembrie a aceluiași an, Presedintele Vasquez l-a numit Locotenent-Colonel și Șeful Statului Major. În 1930, a izbucnit în Santiago o revoltă împotriva președintelui Horacio Vasquez, și rebelii au mărșăluit spre Sânto Domingo. Lui Trujillo i s-a ordonat să suprime revoltă, dar când răzvrătiții au sosit în capitală, pe
Trujillo Dictatorul () [Corola-website/Science/337207_a_338536]
-
conducerea directă a lui Mao Armata Populară de Eliberare a înfometat Kuomintangului apoi au ocupat orașul Changchun. Se crede că cel puțin 160 de mii de civili au pierit în timpul Bătălia de la Changchun, care a durat din iunie până în octombrie. Locotenentul-colonel al Armatei Populare de Eliberare, Zhenglu Zhang, care a vorbit despre asediu în cartea sa" Zăpadă albă, Sânge roșu", l-a comparat cu Hiroshima:"" Pierderile au fost aproximativ la fel. Hiroshima a durat nouă secunde; Changchun a durat cinci luni
Mao Zedong () [Corola-website/Science/304205_a_305534]