1,571 matches
-
la extremitatea vestică a Europei, prezintă situații comparabile cu cele din română, fiindcă și aici a fost moștenit din latină cuvîntul populus, în forma povo [΄povu], de la care s-au realizat derivate precum: povoar [povu΄ar] "popular", povoado [povu΄adu] "locuit, populat". La acestea s-au adăugat împrumuturile populaçăo < lat. populatio, -onis, popular < lat. popularis, popularidade < lat. popularitas, -atis. În portugheză se atestă elementul de compunere demo(< gr. démos) de la care s-a creat cuvîntul democrata adj. și subst. "democrat", în vreme ce
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
convingerea: nu ei îi va încredința locotenentul ceea ce el consideră a fi un secret militar. După o clipă, sătul să bată apa în piuă și pentru a schimba subiectul, întreabă ca din întâmplare cine locuiește în vila vecină. "Nu e locuită, spune doamna Segal, de ce?" "Ca să știu dacă avem vecini simpatici." " Nu, nu mai locuiește nimeni acolo de vreo zece ani." "Nu pare părăsită." Doamna Segal, repezindu-se: "Ați avut impresia asta?" În fine, n-am fost prea atent. Geamurile îmi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sau a accidentelor de pe platformele de foraj marin. Rezultă de aici, în afară de consecințele nefaste ale acestor dezordini ecologice, degradări îngrijorătoare și termen lung ale echilibrului mediului și a sănătății populațiilor, în spațiul în care acestea își exercită activitățile: servicii, transport, locuit, petrecerea timpului liber. De vreo cincisprezece ani, depresiunea economiilor europene a agravat aceste dificultăți și a generat altele noi. Într-un context de relativă stagnare a dezvoltării urbane, centrele marilor aglomerații europene au continuat să-și piardă o parte din
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
deoarece singurii negri care muncesc aici sînt DJ-ul, Mookie și polițistul negru. Despre sora lui Mookie se spune că muncește, dar nu ne este clar dacă vreunul dintre ceilalți negri muncesc sau nu. Și cu toate că zona descrisă este una locuită de ceea ce putem numi clasa de jos a negrilor, nu există vreo explorare a modului de viață și a condițiilor de muncă opresive în film. Toate personajele își definesc identitatea în termeni specifici modei, pieței de consum și stilului cultural
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu Rusia. Rezultatul acestor conversații a fost semnarea unui tratat la București, în ziua de 18 septembrie 1914. Această înțelegere secretă cu Rusia, în virtutea căreia România, în schimbul unei binevoitoare neutralități, era autorizată de a ocupa toate teritoriile de dincolo de Carpați, locuite, în majoritate, de români, a fost dezbătută de Ion I.C. Brătianu și Poklewsky Koziell, ministrul Rusiei la București. Marele succes diplomatic al lui Ion I.C. Brătianu este, totodată, și mărturia indiscutabilă, dovada scrisă că România n-a făcut politică din
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
puteai contracta oricând o pneumonie, tata își duce familia la țară, în comuna Romanești, lângă pârâul Amaradia, aproape de orașul Craiova. Casa pe care o închiriase tata era a unui cetățean ce se mutase la oraș. Nu mai era de mult locuită. Curtea era năpădită de buruieni de tot soiul, iar, în interior, puținele lucruri care mai rămăseseră erau împrăștiate alandala prin camere, odihnindu-se sub un strat indolent de praf: semnul cel mai convingător al unui abandon total. S-a trecut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
necesare, Înlocuindu-i cu 2-3 mari cooperative. Fermele au construcții pe cât de atractive pe atât de practice. Se construiește foarte mult din lemn. Vilele, chiar și la orașe, au pereții dubli din scânduri, fiind vopsite În diverse culori. Casa de locuit a unui fermier e alcătuită din parter și etaj. La parter are un mic antreu, un living room (cameră de zi, care e și sufragerie), un mic birou-bibliotecă, bucătărie și cămară. La etaj dormitoarele și baia. Ferestrele sunt mari, luminoase
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
orașe Cernăuți 306.194 112.427 Dorohoi 211.354 15.866 Rădăuți 160.778 16.788 Storojineț 169.894 8.695 Suceava 121.327 17.028 Câmpulung 94.816 10.071 După neamul declarat, populația se prezenta astfel: Localitat. Total locuit. Români Unguri Germani Ruteni Polon ezi Evrei Țigani Cernăuți 306194 78.589 19586 136380 15243 51247 112 Dorohoi 211354 94553 71404 12095 147 14720 235 Rădăuți 160778 89002 10291 17857 13916 2311 11508 352 Storojineț 169894 57595 8990 77382 7985
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
despre un intermediar între divinitate și omul de rînd. Muza inspiratoare ține în mînă un șir de inele, de fiecare inel se agață un poet, ca peștele în cîrlig, de fiecare poet atîrnă alți poeți, pentru a fi astfel magnetizați, locuiți sau posedați de zei. Însă modul concret în care intră zeul în contact cu poetul, tehnica prin care se strecoară în el, felul în care îl posedă, nici un filosof nu ne-a spus, fiindcă nici un filosof nu a asistat vreodată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
care unii sunt tentați să o idilizeze deși purta deja in nuce relele noastre de azi, corupția, politicianismul, grava discrepanță Între sat și oraș, Între Nord și Sud etc. Dar, se știe, drum Înapoi nu există, În sensul că suntem „locuiți, Îmbibați” de-o mentalitate, bună-rea, formată ca reflex - tot de adaptare! - În această jumătate de secol comunist; o mentalitate pe care nu o cunoaștem prea bine, pe care nu vrem s-o asumăm sau căreia Îi acceptăm doar „virtuțile”, câte
(Memorii IV). In: Sensul vietii. by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2231_a_3556]
-
moșiile domnești, boierești și ale mânăstirilor. „Dezrobirea“ țiganilor s-a petrecut, În țara Românească și Moldova, spre mijlocul secolului al XIX-lea (cu puțin Înaintea eliberării sclavilor negri din America). Odată liberi, mulți țigani au rămas În sate, dar În cartiere locuite doar de ei, neamestecându-se cu românii. Alții au venit la oraș, și aici concentrați În genere În anume zone. țiganii nomazi care Își mutau corturile dintr-un loc În altul aproape au dispărut. Impresia românilor despre țigani este că
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
nu este chiar atât de monumental și semnificativ cum s-ar fi cuvenit să fie. Clădiri publice sunt puține: două ministere chiar În fața palatului și, ceva mai departe, noua Bibliotecă Națională (Încă neterminată). În rest, tot obsesia regimului: blocuri de locuit (rămase goale la moartea dictatorului, fiindcă ar fi urmat să se intre doar cu aprobări speciale, și de asta n-a mai avut el timp). Sunt blocuri mai cu grijă construite decât cele din cartiere, dar nu mai mult decât
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Expo 2000 parcă ar fi scos dintr-un film de anticipație. Vom călători cu un tren electric, care își are stația de pornire la capătul unei promenade situate la subsolul străzii principale a orașului - un fel de strat de adâncime locuit sau, mai bine zis, garnisit cu diverse utilități: magazine, restaurante, baruri, librării etc. E cumva ciudat să contempli de sus existența unei cavități de sub tine, de parcă cineva ar fi spintecat imensul trotuar ca pe o burtă în sala de operații
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
clădire pe un preț de nimic - valoarea unui apartament la Moscova -, investitorii promițând că vor da clădirii o înfățișare onorabilă și o funcționalitate modernă, dar au abandonat proiectul după câteva luni. E o clădire ce nu se lasă terminată și locuită - răsună refrenul oamenilor cu care vorbesc. Se cade în misticism, se spune că asupra acestui loc planează un blestem. Scheletul neterminatului sediu de partid fusese ridicat pe ruinele (dinamitate în 1963) unui castel medieval, numit „Citadela Celor Trei Regi”. După
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
credincioase, pe care noi le privim cu atât mai multă emoție cu cât ignorăm că, de fapt, ele se înalță în interiorul ființei noastre, și că propriile noastre amintiri, speranțe sau timidități sunt acelea care le fac interesante și adesea chiar locuite. Pentru a-ți da o șansă de a scăpa orbirii "celor care privesc fără să vadă, care aud fără să audă și fără să înțeleagă", trebuie să atingi cvorumul, minya, pragul dincolo de care kaddish-ul sau eucharistia nu-s încă legitime
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Jerusalim se vedeau din spate cu farurile roșii, iar cele care veneau se vedeau din față și erau gălbui. O priveliște Încântătoare! Și frumos se vedea și conturul munților cu frumoasele lor legende. Din loc În loc erau orășele și ținuturi locuite și se vedeau luminile. Foarte frumos de parcurs acest drum. Și În vreo 40 de minute am ajuns la biserică, În Jerusalim. Intrarea În cetatea veche a Ierusalimului - Poarta oilor Biserica din Jerusalim Este o biserică ortodoxă cu personal din
Pelerinaj la Sfintele Locuri Și un buchet de poezii Duhovnicești by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1640_a_2956]
-
poate fi considerată ca fiind înainte de 1487, anul când Ștefan cel Mare a scris din Huși acea epistolă către brașoveni. Dacă ținem seama că o reședință domnească nu se poate întemeia într-un loc oarecare, ci într-o zonă intens locuită, destul de puternică economic și, eventual, la intersecția unor drumuri comerciale, într-un punct strategic, din care domnul să aibă perspectivă și anumite facilități de comunicare, atunci se poate concluziona că Hușii, ca târg, existau cel puțin de câteva decenii înainte
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
în general, s-a înregistrat o extindere a târgului, spre satele vecine dinspre vest și sud (Broșteni și Plopeni), unde populația, mereu în creștere, construia locuințe și planta vii. Dealul Dobrina, situat la nord-vest de oraș, devine și el zonă locuită, mai ales după inaugurarea liniei de cale ferată Crasna-Huși, în anul 1890. Un nou cartier, Dric, a apărut după 1946. El se află situat în spatele cartierului bulgăresc, spre cimitirul ortodox, și se întinde până în Calea Basarabiei (fosta stradă Carpați). Zonele
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
sînt Mary, a zis. Intră. Se pare că Jack era În Washington, cu treburi. - Vino-n sufragerie, mi-a zis, dînd la o parte o perdea de catifea roșie. În bucătărie vorbesc cu proprietarii și cu Încasatorii de facturi. De locuit locuim aici. M-am uitat În jur. Bibelourile dispăruseră. Camera arăta ca un local chinezesc. Prin jur erau Împrăștiate mese lăcuite În negru și roșu, iar ferestrele erau acoperite cu perdele negre. Pe tavan fusese desenată o roată colorată, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2031_a_3356]
-
de cercetare, nici chiar juridică. * Geografic, jaful în România este direct proporțional cu bogățiile zonelor respective. * Noi nu dorim nimic din ce nu este al nostru; dar nu ni se dă nici ce e al nostru. * România nu e doar locuită, ci și înconjurată de români. * Cu toate că s-a operat în Austria, președintele are în continuare probleme cu coloana... verticală. * Nu e același lucru când doi susțin același lucru, dar poate fi același lucru atunci când doi nu susțin același lucru. * Lupul
Comprimate pentru sănătatea minţii recuperate, recondiţionate, refolosite by Vasile Filip () [Corola-publishinghouse/Memoirs/714_a_1242]
-
proces de exorcism, ardere pe rug, nici în alt fel nu a fost persecutat cum s-a petrecut în occident. În miezul secolului al nouăsprezecelea se recomanda ca orice bun cetățean englez să ucidă pe orice nebun rătăcind dincolo de așezările locuite. În lumea spațiului carpato-dunărean religia nu ar fi îngăduit o astfel de faptă. Psihiatria, așa cum s-a dezvoltat la români, nu a fost culpabilă de astfel de fapte. Un celebru istoric al psihiatriei, Michael Foucault (care a devenit cunoscutul antipsihiatru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1542_a_2840]
-
adică detergenți, pentru inițierea procesului pe calea autotrofă, pentru ca un proces, de altfel natural dar care durează milenii, să se desăvârșească În decenii. Totuși, lacul al cărui nume Îl port Își păstrează negentropia pentru că nu e situat Într’o zonă locuită. Încă, din fericire... “Radiosfera”, 19 februarie 1996, ora 9,26 70. Sub albul zăpezii Dac’aș avea relații mai strânse cu cel de sus aș fi putut anticipa vremea În locul și momentul În care sunt recepționat; alta de fiecare dată
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
știind că varianta domestică a unei specii iese Întotdeuna victorioasă În fața variantei sălbatice, așa cum arată o lege a ecologiei. Și astfel, răspunsul acoperă ambele Întrebări. Pentru a Închide un ciclu, revin la preambulul capitolului, adică la casă, dar la aceea locuită, și ea ținta invaziei Vieții, chiar dacă sub forme dezagreabile pentru om, motiv pentru care o dorim curată. Cineva mă Întreba odată ce să facă cu câțiva gândaci de bucătorie. L’m felicitat că are dintr’ăia, iar nu dintre cei roșcați
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
privit cu luare-aminte. Și-am văzut un omuleț cu totul nemaipomenit, care mă scruta cu gravitate. Prin urmare, priveam cu ochi mari de uimire la arătarea aceea. Nu uitați că mă aflam la mii de leghe depărtare de orice tărâm locuit. Ori, omulețul meu nu părea a fi nici rătăcit, nici mort de oboseală, nici mort de foame, mici mort de sete, nici mort de frică. Nu avea deloc înfățișarea unui copil pierdut în inima pustiului, la mii de leghe depărtare
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nu părea a fi nici rătăcit, nici mort de oboseală, nici mort de foame, mici mort de sete, nici mort de frică. Nu avea deloc înfățișarea unui copil pierdut în inima pustiului, la mii de leghe depărtare de orice tărâm locuit. Când, în sfârșit, am fost în stare să vorbesc, l-am întrebat: Bine, dar... ce cauți tu aici? Iar el rosti atunci din nou, încetișor, cerându-mi parcă un lucru din cale-afară de însemnat: Te rog... desenează-mi o oaie
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]