2,956 matches
-
a plecat... Marele Pedagog, marele Dascăl, marele Ierarh și-a pus viața întru numele lui Iisus, s-a aprins în dragostea sa de Hristos, așa încât în mintea, în inima și în sufletul Capadocianului, a ars, a luminat și trăiește permanent Logosul cel Întrupat și Neamul ortodox. Ambii bunici ai luminatului Ierarh erau nobili tracodaci încreștinați, erau modele de suferință, de jertfă, de dăruire continuă. Tatăl viitorului mare Vasile se numea tot Vasile și era cunoscut în epocă drept un avocat celebru
UCENICI, MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI DACOROMÂNI AI SFÂNTULUI VASILE CEL MARE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372834_a_374163]
-
consemnat instaurarea acestei triste situații: spectatorii sunt invitați să vină la teatru ca să vadă mai ales, să se bucure de spectacol, de decoruri, costume, muzici, mișcări pe scenă etc., să se bucure de ce văd, nu de ce aud, textul, replica, cuvîntul, logos-ul ajungând la periferia montării, marginalizat cu bună știință încă din start, când primul gest creator al regizorului este să taie, să reducă drastic textul la o treime sau un sfert, ca să rămână timp pentru scălâmbăielile sexoase ale trupei! Am
PETRICA IONESCU CA PEDEAPSĂ de ION COJA în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371086_a_372415]
-
firea urmașilor lui Adam pentru a o înnoi dinăuntru, El trebuia să găsească în cuprinsul lumii create un vas ales apt de a deveni receptacul divinității și de a zămisli un fiu preacurat al cărui ipostas avea să fie Însuși Logosul divin. Fecioară și Maică, Făptură Umană și Mamă a Celui ce este Dumnezeu, fiică muritoare să nască pe Dumnezeu Cel fără de început, sunt paradoxuri pentru necredincioși. Dar ceea ce la oameni este cu neputință, la Dumnezeu este cu putință, legile firii
CÂTEVA CUGETĂRI ŞI REFERINŢE DESPRE MAICA DOMNULUI, ÎNTR-UN DIALOG CU PĂRINTELE ARHIM. CLEMENT HARALAM – MARELE ECLESIARH AL CATEDRALEI PATRIARHALE DIN BUCUREŞTI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 203 [Corola-blog/BlogPost/371087_a_372416]
-
întoarce din nou la flacără. Spre surprinderea multora, sufletul omului are nevoie de hrană. Despre ce fel de hrană ar putea fi vorba? Sufletul ființei umane se hrănește, pe de o parte, așa cum a spus și Domnul Iisus Hristos cu „Logosul”, cu cele ce sunt în Sfânta Scriptură, cu rugăciunea, cu cântările religioase, cu imnurile și acatistele, pe de altă parte, sufletul se poate hrăni și cu așa numitele „flori spirituale”, care au fost sădite, udate și îngrijite de Sfinții Părinți
DE FLORII, FLORI SPIRITUALE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1197 din 11 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347788_a_349117]
-
explicitate” ideile conținute în titluri, ne oferă cu adevărat posibilitatea de a înțelege pe deplin și la dimensiunea reală, teme majore ale Ortodoxiei, cum ar fii - relația persoanelor Sfintei Treimi între ele și în raport cu omul; - relația specială a Fiului că Logos al Tatălui, precum și relația de comuniune desăvârșită între tatăl și fiul, care structurează întreaga existent creată, orientând-o eshatologie spre împărăția comuniunii veșnice, dacă este să ne referim la acest al doilea studiu. La studiul 2 - același autor ne avertizează
DRD. STELIAN GOMBOŞ; PROF. CRISTIAN ŞERBAN, OMUL: SUBIECT ACTUAL AL DRAGOSTEI LUI DUMNEZEU: PĂRINTELE PROFESOR DUMITRU STĂNILOAE (1903-1993) OMAGIAT PRIN ŞASE STUDII TEOLOGICE... de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/347786_a_349115]
-
cu Dumnezeu. Și chiar dacă omul nu trăiește numai cu pâine, „ci și cu tot cuvântul care iese din gura lui Dumnezeu” (Matei 4, 4), cum zice însuși Domnul către diavolul care-L ispitea în pustie, pâinea euharistică este tocmai Cuvântul, Logosul lui Dumnezeu întrupat în istorie, dat lumii acum sub forma darurilor euharistice. Invierea Domnului este ca „pâinea noastră cea de toate zilele”, și mai mult decât atât, pentru că fără Inviere nu există viață veșnică. Dacă nu credem că Hristos a
PR. PROF. UNIV. DR. THEODOR DAMIAN de BAKI YMERI în ediţia nr. 1206 din 20 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347845_a_349174]
-
duioșie, în acord cu noua sensibilitate creștină. Și în „Egloga a IV” dedicată lui Asinius Polio, Virgiliu profetizează nașterea unui copil minunat în timpul căruia omenirea va reveni la epoca de aur. De asemenea creștinismul asimilează multe elemente platonice și stoice. „Logos spermatikos” este însuși Cristos. Setea de cultură acum se mută în mânăstiri. Călugării citesc în celulele lor pe Virgiliu și Ovidiu, pe Suetonius și pe Augustin. Boethius este acum foarte studiat, faima scrierilor lui, datorată martirajului de la curtea regelui got
ANTICHITATEA VERSUS CREŞTINISMUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347241_a_348570]
-
Filiala Banat-Timișoara și pr.univ.Andreia Elena Lampinean Anucuta, are senzația că parcurge istoria școlii bănățene , care în pagini încărcate de cultură și înțelepciune, ca niște “turnuri “ înalte ale Cetății Timișoarei, pun baza unei splendide construcții pe care o numesc civilizația Logosului. Citind acest volum mi-am adus aminte de ce spunea Friedrich-Wilhelm Nietzsche că: “Omul de cultură este un om care trăiește, vede, aude, bănuiește, speră, visează fără încetare lucruri extraordinare. “ Cartea, în format A4, așa cum au fost toate cele trei Anuare
ANUARUL FILIALEI TIMIŞOARA-BANAT A LIGI SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1123 din 27 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347346_a_348675]
-
anticreștin al lui Marx. Căci la densitatea culturii sale, el știa prea bine că Evanghelia după Ioan se deschide cu întruparea divină a Cuvântului: „La început a fost Cuvântul, și Cuvântul era cu Dumnezeu, și Cuvântul era Dumnezeu”. Prin urmare, Logosul și rațiunea reprezintă adevărata hrană pentru esența omului ca spirit, iar nu hrana materială, corporală pe care el o poate reduce simțitor prin voință și exerciții de asceză, ba chiar poate renunța în totalitate la ea prin fenomenul paranormal de
PENTRU ROMÂNI, A EXISTA ÎNSEAMNĂ A SUPRAVIŢUI CU ORICE CHIP! de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 737 din 06 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348832_a_350161]
-
caută adevărul despre infinitatea spațiului prin fecunditatea spiritului. Încă de la Goethe conceptele de adevăr și poezie nu sunt într-un simplu raport de opoziție, ci interferează. Eul poetului dialoghează cu sinele pentru a afla că este “Timp purificat homeric, “ sau “ logosul himeric“, adică o iluzie venită din vremuri ancestrale. Emil Cioran spunea că “Omul nu poate crea decât crezându-se centrul istoriei “, în cazul nostru poetul se crede în mijlocul Timpului, cel care este infinit și nepieritor dar dispărând cu fiecare dintre
POETICA TIMPULUI REAL DIN TRANSCENDENTUL IMAGINAR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 407 din 11 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346747_a_348076]
-
tainică. Fecund e spiritul. - Ești mereu Triunghiul Sublim Mă arcuiesc în juru-ți și-ți cer O Deltă de Lumină, un imn. Sunt înger. Jumătate pământ, jumătate cer. - Sunt pentru orice suflare Dionysos, purificat homeric, Șarpe - medic și ghicitoare, Strămoș mitic , logosul himeric. Referință Bibliografică: DIALOG CU TIMPUL / Elisabeta Iosif : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 417, Anul II, 21 februarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Elisabeta Iosif : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
DIALOG CU TIMPUL de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346791_a_348120]
-
este de așteptat doar că asemenea cuvinte să le repetăm vorbind despre crearea omului, adică a copilului, în momentul conceperii lui în pântecele matern, ca într-un alt paradis) (Cf. Pr. Prof. Univ. Dr. Ilie Moldovan). În funcție de legătura sa cu Logosul divin, adică cu Dumnezeu - Fiul, omul ajunge și devine el însuși logos al lumii. Cât despre legătura sa cu Sfântul Duh, ne spune Cartea Facerii (Geneza) următoarele: „Luând Domnul Dumnezeu țărână din pământ a făcut pe om și a suflat
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
crearea omului, adică a copilului, în momentul conceperii lui în pântecele matern, ca într-un alt paradis) (Cf. Pr. Prof. Univ. Dr. Ilie Moldovan). În funcție de legătura sa cu Logosul divin, adică cu Dumnezeu - Fiul, omul ajunge și devine el însuși logos al lumii. Cât despre legătura sa cu Sfântul Duh, ne spune Cartea Facerii (Geneza) următoarele: „Luând Domnul Dumnezeu țărână din pământ a făcut pe om și a suflat în fața lui suflare de viață și s-a făcut omul ființă vie
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346854_a_348183]
-
ca profesiune, familie, tehnologie, cultură, necesități materiale și biologice, ca fiind situate în relația sa euharistică cu Dumnezeu. Astfel, în Euharistia eclesială, bisericească, omul, lumea și istoria își găsesc adevărata lor identitate, descoperindu-se a fi în natura lor intimă, „logos 2 al lui Dumnezeu, dar și loc al Împărăției Binecuvântate a Sfintei Treimi. În acest mod oamenii pot sesiza și întrebuința euharistic lumea, creând prin dimensiunea cosmologică a moralei (euharistice) Eclesiale, un mod de coexistență socială, un mod de „întrebuințare-raportare
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
la catedra de Teologie Dogmatică Ortodoxă a Institutului teologic din București, Dumitru Ichim le-a urmat: „Lucrurile sunt chipurile create ale rațiunilor divine plasticizate (...). În starea lor plasticizată se reflectă sensul, puterea și viața rațiunilor divine în unitatea lor din Logosul divin.” (Pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, Teologia Dogmatică Ortodoxă, vol. 2, Ed. Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, Buc., 1978, p. 7-8, s. n.). Deci este firesc ca, mai întâi, lucrurile plasticizate, lumea ce ne cade sub simțuri
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
dorul și frica.” La care se adaugă, în al doilea rând, sarcina omului, misiunea de a se înscrie pe calea reîntoarcerii, a purtării luminii manifestate, desfăcută în culori sau strânsă într-una, spre acele „rațiuni divine” aflate în unitate în Logosul divin. „Mă duc la izvor/ cu toate culorile mele - / murmurătoarele în șipotul-cuvânt/ de-a albul spre alb spre mai foc.” (Culoare, s. n.). Nu este vorba de culoare ca fiind o percepție subiectivă sau o „calitate secundară” a obiectelor, așa cum o
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
refacerea luminii. Poate vorba goetheană pătimiri ale luminii este plină și grea de sens. Ultimele două versuri din același poem o spun. Mi-e albul culoare,/ sau frica de moarte?”. Și omul urmează aceeași desfacere pentru refacere, precum lumina, spre Logos. Cuvântul, „rațiunile divine” sunt dintr-un început și într-o mișcare de ființare în toate cele trei ipostase: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Logosul divin își pune în sine diferența: lumea și omul. Prin numire și facere. Fiindu-i asemenea
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
albul culoare,/ sau frica de moarte?”. Și omul urmează aceeași desfacere pentru refacere, precum lumina, spre Logos. Cuvântul, „rațiunile divine” sunt dintr-un început și într-o mișcare de ființare în toate cele trei ipostase: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh. Logosul divin își pune în sine diferența: lumea și omul. Prin numire și facere. Fiindu-i asemenea, omul poartă în sine și diferența. Este făcut și din lut și din aburul ce s-a suflat peste el. Metafora Olarului și a
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
poeme ale lui Dumitru Ichim. De cele mai multe ori, implicit. Ceea ce este plasticizarea pentru lucruri este și pentru trupul omenesc, dar, prin aburul ce i s-a suflat „în nări”, omul și diferă, este subiect uman „creat ca chip al Persoanei Logosului”. El cuprinde în sine și identitatea și diferența, de unde chemarea de a o supune pe ultima negării. În cuvintele părintelui Dumitru Stăniloae, omul, persoana umană „e chemată la existență ca partener creat al Cuvântului lui Dumnezeu cel personal, ca un
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
duși se duc/ spre tot ce nu-i a nu-i.»” (Marea din ziua întâi, s. n.). Pe acest traseu omul pare „un străin și tânăr”, adică sufletul este ceva străin în temnița imanenței, și tânăr spre cele ce sunt ale Logosului. Cât de aproape rimează cu celebrul vers „Ceva străin este sufletul pe acest pământ” al lui Trakl, din poemul Primăvara sufletului, minunat descifrat de Heidegger! Dar să subliniem ce este de subliniat: Dumitru Ichim reușește prin dubla negare, „tot ce
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
neînțeleasa pildă/ despre a doua înflorire - / îmbrățișarea sferică.” (Apocatastază, s. n.). În ochii copiilor se oglindește Dumnezeu, s-a spus, dar, iată, și lumina teandrică a bisericii. Sau invers, face cu ele o „breșă” în lumea nemanifestată, a „graiului uitat”, a Logosului divin. Pilda celor zece fecioare, în care cele cinci nechibzuite, fără untdelemn pentru candele, rămân în afara ușii când vine Mirele, se deschide printr-un adaos mijlocitor și sofianic: „Cinci erau nebune./ Cinci înțelepte.// Dar cea de-a unsprezecea -/ Fecioara -/ se
DUMITRU ICHIM, SAU DESPRE REAMINTIREA GRAIULUI UITAT de DUMITRU VELEA în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346225_a_347554]
-
și actului de cultură, pentru că el ,, este printre puținii umaniști ai zilelor noastre care are idei personale”(Melania Cuc) Prin vocație AL. FLORIN ȚENE este și un ,, scriitor complex și neliniștit” (Constantin Cubleșan), dar și ,, un poet al teluricului și logosului esențializat” (Mircea Popa) , care are o carte de vizită dar și o operă impresionantă. Este membru al Uniunii Ziariștilor din România, membru corespondent al Academiei Americano Română(A.R.A.) din anul 2011,membru al Asociației Scriitorilor Români din Canada, iar
70 DE FLORI PENTRU AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 451 din 26 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346395_a_347724]
-
Română este o biserică de origine apostolică, poporul român fiind încreștinat de Sfîntul Apostol Andrei. Creștinismul la români are o vechime de aproape două mii de ani, fiind singurul popor născut creștin. Istoria poporului român este contemporană și paralelă cu istoria Logosului întrupat. Odată cu începuturile creștinismului la români, asistența socială ia forma unor acțiuni umanitare cu caracter religios. Asistența socială în țara noastră a avut la început un caracter pronunțat bisericesc, nu poate fi ruptă de biserică și s-a dezvoltat ca
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
dovada că literatura noastră se maturizează, că își capătă propriul său profil.” Prof. dr. Adrian Botez din România intitulează antologia bilingvă - EPIFANIE. „Și nu este nici măcar una laică, pe de-a-ntregul: se arată, de fapt, divinitatea ca Duh Dumnezeiesc, ca Logos al unui Neam exprimat în cultură/literatură.” Scriitoarea Lucreția Berzintu din Israel mărturisește că ”solidaritatea noastră, a românilor de pretutindeni, e în mirajul creației literare, a culturii” și “o asemenea întâlnire, uniți prin limba română, ne întărește încrederea în puterea
ANTOLOGIA STARPRESS 2012 de TATIANA SCURTU MUNTEANU în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345061_a_346390]
-
Acasă > Literatura > Evaluări > ADRIAN BOTEZ - O NOUĂ APARIȚIE EDITORIALĂ - ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013", EDIȚIE BILINGVA, ROMÂNĂ-GERMANĂ Autor: Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 818 din 28 martie 2013 Toate Articolele Autorului PRIN ULTIMA THULE, SPRE LOGOS-UL DIN LOCUL CELOR PATRU RĂSĂRITURI După antologarea creatorilor români, de pretutindeni, în limbile engleză și franceză, iată că doamna LIGYA DIACONESCU, din Canada (dar, precum Ianus, întinzând, pe „Coloana Celesto-Brâncușiană‖ a gâtului, două capete! - cel mai „fierbinte‖ fiind cel
ANTOLOGIA SCRIITORILOR ROMÂNI CONTEMPORANI „STARPRESS 2013 , EDIŢIE BILINGVĂ, ROMÂNĂ-GERMANĂ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 818 din 28 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345424_a_346753]