5,534 matches
-
de ajuns ca să stimuleze creativitatea în acea activitate (Greer și Levine, 1991; Hennessey și Zbikowski, 1993), mai ales pentru cei care au o implicare profundă în domeniul vizat (Amabile, 1996). Într-adevăr, motivația intrinsecă poate contribui la implicarea profundă. Investigația longitudinală a lui Carney (1986) pe un grup de studenți la Arte Plastice a demonstrat că subiecții la care desenul din testul de apercepție tematică (Thematic Apperception Test - TAT) cuprindea multe imagini intrinsece - reliefând bucuria de a crea lucrări de artă
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
the artist, Guilford, New York. Gedo, J.E. (în curs de apariție), „Psychoanalytic theories of creativity”, în pregătire pentru M.A. Runco (ed.), Handbook of creativity research, vol. 1, Hampton, Cresskill, NJ. Getzels, J.W., Csikszentmihalyi, M. (1976), The creative vision: A longitudinal study of problem finding in art, Wiley-Interscience, New York. Glover, J.A. (1980), „A creativity-training workshop: Short-term, long-term, and transfer effects”, Journal of Genetic Psychology, 136, pp. 3-16. Golann, S.E. (1962), „The creativity motive”, Journal of Personality, 30, pp. 588-600. Greenberg
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
Gifted Child Quarterly, 25, pp. 55-62. Torrance, E.P. (1983), „The importance of falling in love with «something», Creative Child and Adult Quartedy, 8, pp. 72-78. Torrance, E.P. (1987), „Future career image as a predictor of creative achievement in the 22-year longitudinal study”, Psychological Reports, 60, pp. 574. Torrauce, E.P. (1995), „Insights about creativity: Questioned, rejected, ridiculed, ignored”, Educational Psychology Review, 7, pp. 313-322. Vroom, V. (1964), Motivation and work, Wiley, New York. Wallach, M.A., Kogan, N. (1965), Modes of thinking in
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
psihologilor, că ea este un proces exclusiv intrapsihic. Presupuneam că putem privi creativitatea prin prisma proceselor gândirii, emoțiilor și motivațiilor persoanelor care produc lucruri originale. Însă, pe măsură ce treceau anii, munca mea devenea tot mai frustrantă. De exemplu, în studiul nostru longitudinal despre artiști, a fost din ce în ce mai limpede faptul că unele dintre persoanele cu cel mai mare potențial creativ își întrerup activitatea artistică și încep să se ocupe de lucruri banale, în vreme ce altele, care par lipsite de însușiri creative, perseverează și, în
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
M., Getzels, J.W. (1988), „Creativity and problem finding”, în F.G. Farley și N.R.W..... (eds.), The foundations of aesthetics, art, and art education (pp. 91-106), Praeger, New York. Csikszentmihalyi, M., Getzels, J.W., Kalin, S.P. (1984), Talent and. achievement: A longitudinal study of artists, raport către Spencer Foundation, University of Chicago, Chicago. Csikszentmihalyi, M., Rathunde, K., Whalen, S. (1993), Talented teenagers: The roots of success and failure, Cambridge University Press, Cambridge. Csikszentmihalyi, M., Sawyer, K. (1995), „Shifting the focus from individual
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
world: A framework for the study of creativity, Praeger, Westport, CT. Gardner, H. (1983), Frames of mind: The theory of multiple intelligences, Basic, New York. Gardner, H. (1993), Creating minds, Basic, New York. Getzels, J.V., Csikszentmihalyi, M. (1976), The creative vision: A longitudinal study of problem finding in art, Wiley, New York. Gruber, H. (1988), „The evolving systems approach to creative work”, Creativity Research Journal, 1 (1), pp. 27-51. Guilford, J.P. (1967), The nature of human intelligence, McGraw-Hill, New York. Harrington, D.M. (1990), „The ecology
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
evidențieze și chiar să măsoare impactul acestui conținut asupra comportamentului. Astfel, Liebert și Baron (1972, apud Kriegel, 2003, p. 26) au arătat influența pe termen scurt a violenței televizate asupra comportamentului copiilor, indiferent de sexul sau vârsta acestora, în timp ce studiul longitudinal al echipei de la Universitatea din Columbia, Columbia County Longitudinal Study (CCLS), condusă de Huesman, Eron et al. (apud Kriegel, 2003, p. 27), a demonstrat impactul pe termen mediu și lung. De această dată, studiul nu a mai fost de laborator
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
comportamentului. Astfel, Liebert și Baron (1972, apud Kriegel, 2003, p. 26) au arătat influența pe termen scurt a violenței televizate asupra comportamentului copiilor, indiferent de sexul sau vârsta acestora, în timp ce studiul longitudinal al echipei de la Universitatea din Columbia, Columbia County Longitudinal Study (CCLS), condusă de Huesman, Eron et al. (apud Kriegel, 2003, p. 27), a demonstrat impactul pe termen mediu și lung. De această dată, studiul nu a mai fost de laborator, ci o combinație a anchetei de teren de tip
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
rezistența la schimbare. 1999 Un proces de schimbare din cadrul unei organizații de psihiatrie și schimbări în principalele funcții și capacități funcționale ale unităților Mielonen, M-L. Karttunen, M-L. Hakko, H. Moring, J. Isohanni, M. Rezultatele studiului dau o imagine longitudinală a schimbărilor care au loc în organizații și asigură informații despre starea și calitatea funcțiilor importante ale Departamentului de Psihiatrie, informații care pot fi utilizate ca bază pentru măsurile de corectare. 1999 Promovarea reorientării vocaționale și schimbarea organizațională Keskitalo, K.
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
arătat următorii actori principali: linia managementului; top managerul; agentul schimbării intern; practicanții tehnicilor HR. 1999 Rolul percepției stresului angajaților în cursul unei schimbări organizaționale: O întrebare despre schimbarea Alfa, Beta sau Gamma Sverke, M. Hellgen, J. Acest studiu folosește date longitudinale colectate atât la începutul cât și la finalul implementării schimbării într-un spital de urgență din Suedia și examinează dacă experiențele stresante se schimbă în timpul schimbării organizaționale. 1999 Habitus-ul leadership-ului în schimbare Seppänen, L. Virtaharju, I. Buhanist, P. Pentru
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
corporațiilor multinaționale. 2001 Stage of concerns: Un model alternativ al rezistenței la schimbare Bareil, C. Savoie, A. Autorii au intenționat să adapteze și să generalizeze modelul Stage of Concerns la orice tip de schimbare organizațională. S-au făcut două studii longitudinale pe un eșantion de 280 de subiecți. S-au folosit chestionare, interviuri și focus-grupuri. Modelul are în totalitate 7 stadii care pot fi experimentate într-o schimbare importantă. Fiecare stadiu este experimentat de către subiecți dar nu cu aceeași intensitate și
Zoltan Bogathy (coord.). In: Manual de tehnici si metode in psihologia muncii si organizationala () [Corola-publishinghouse/Science/2059_a_3384]
-
în sfera manifestărilor exterioare ale religiozității am inclus și afilierea religioasă care ne dă o măsură mai slabă a identificării cu un grup religios. Pentru a testa ipotezele formulate anterior au fost folosite date care să permită realizarea unor comparații longitudinale a indicatorilor referitori la valorile și comportamentele de tip religios. Datele utilizate au provenit din cercetarea Sondajul asupra Valorilor Europene realizată în 1993 și 1999 (EVS 1993 și EVS 1999), Sondajul asupra Valorilor Mondiale realizată în 1997 și 2005 (WVS
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
a doua categorie de itemi sunt incluși cei referitori la suportul pentru dogma religioasă (index construit din răspunsurile pozitive la întrebările: „Credeți sau nu că există Dumnezeu, Viață după moarte, Rai, Păcat, Iad”). Datele nu au permis comparații de ordin longitudinal al nivelului religiozității măsurate ca indice compozit, de aceea am folosit pentru descrierea variației în timp a nivelului de religiozitate doi indicatori compuși dintr-un singur item, indicatori care folosesc ca aproximare orientarea valorică a individului: „Cât de importantă este
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
orășenilor între anii 1993 și 2005. Deși importanța acordată religiei și lui Dumnezeu se află la cote mai crescute în oraș, comparativ cu situația de acum 12 ani, totuși diferențele între cele două medii rezidențiale rămân statistic semnificative. Rezultatele analizelor longitudinale validează pe de o parte ipoteza unei religiozități mai scăzute în mediul urban, dar și pe cea a revitalizării religioase în ansamblul populației României în anii tranziției. Tranziția a generat insecuritate existențială și acest fapt și-a pus amprenta pe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
practicii religioase dispare. Rezultatul nu duce la concluzia că nu există diferențe între mediul rural și cel urban în ceea ce privește practica religioasă, ci că aceste diferențe nu se datorează rezidenței urbane, ci altor factori, precum nivelul de religiozitate. Analizând din perspectivă longitudinală, efectul genului persoanei crește între 1993 și 2005. Cu alte cuvinte, femeile sunt predispuse să își transpună credință religioasă în comportament. O evoluție inversă se observă în cazul vârstei, al cărei efect asupra frecventării bisericii este mai scăzut în 2005
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
al mediului rezidențial asupra credinței religioase. Cu alte cuvinte, rezidenții din mediul urban împărtășesc în mai mică măsură valorile religioase, comparativ cu cei din mediul rural. Datele susțin ipoteza unei secularizări crescute a orașului în comparație cu satul. Privind însă din perspectivă longitudinală, efectul mediului de rezidență este mai scăzut în 2005, decât în 1993. Practic, după 15 ani de la ridicarea restricțiilor impuse credinței și practicii religioase, precum și după o perioadă de transformări sociale majore, distanța dintre sat și oraș în ceea ce privește religiozitatea începe
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
prin deciziile luate, contribuie la mobilizarea cetățenilor (cine, când și de ce participă). O serie de studii (Niven, 2004; Rosenstone, Hansen, 2003; Gray, Caul, 2000) au arătat faptul că factorii majori ai participării sunt situați la nivelul agenților mobilizatori. Folosind date longitudinale (cu privire la SUA) autorii menționați arată că interesul partidelor și asociațiilor față de susținerea sau modificarea/eliminarea unor decizii politico-administrative, corelează pozitiv cu nivelul de participare al cetățenilor. Prin urmare, indivizii participă nu atât din cauza caracteristicilor personale, ci mai ales datorită alegerilor
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
Paul, 1994, „Le vote comme produit historique de la pensee magique, în Revue Francaise de Science Politique, vol. 44, nr. 6. Himmelweit, Hilde T., Humphreys, Patrick, Jaeger, Marianne, 1985, How Voters Decide: A Model of Vote Choice Based on a Special Longitudinal Study Extending over Fifteen Years and the British Election Surveys of 1970-1983, Open University Press, Philadelphia. Himmelweit, Hilde T., Humphreys, Patrick, Jaeger, Marianne, Katz, Michael, 1981, How Voters Decide: A Longitudinal Study of Political Attitudes and Voting Extending over Fifteen
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
A Model of Vote Choice Based on a Special Longitudinal Study Extending over Fifteen Years and the British Election Surveys of 1970-1983, Open University Press, Philadelphia. Himmelweit, Hilde T., Humphreys, Patrick, Jaeger, Marianne, Katz, Michael, 1981, How Voters Decide: A Longitudinal Study of Political Attitudes and Voting Extending over Fifteen Years, Academic Press, Londra. Inglehart, Ronald, 1971, „The Silent Revolution in Europe: Intergenerational Change in Post-Industrial Societies”, în American Political Science Review, vol. 65, pp. 991-1017. Inglehart, Ronald, 1991, Culture shift
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
0,783, factorul explicând 51% din variația variabilelor, saturațiile factorilorfiind peste ±0,500 Testarea cu ajutorul Modelelor de Ecuații Structurale au indicat faptul că factorul religiozitate nu are aceeași structură în cele trei serii de date avute la dispoziție, deci comparațiile longitudinale nu au fost posibile. KMO = 0,836, factorul explicând 71% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori de peste 0,775. KMO = 0,661 factorul explicând 41% din variația variabilelor, saturațiile factorilor având valori peste 0,500. Pentru 2005 KMO = 0
Viața socială în România urbană by Dumitru Sandu , Mircea Comșa , Cosima Rughiniș , Alexandru Toth , Mălina Voicu () [Corola-publishinghouse/Science/2285_a_3610]
-
exemplu pentru susținerea utilizării acesteia în cadrul programelor de kinetoterapie/ kinetoprofilaxie. Metodele de cercetare și procedeele Dacă-mi dai un pește, voi mânca o zi. Dacă mă înveți să pescuiesc, nu-mi va mai fi foame toată viața. (Confucius). Studiu terapeutic longitudinal prospectiv intensiv al eficienței antrenamentului autogen la un caz rar, un adult tânăr cu sindrom Gilles de la Tourette. Pacientul G.I., 20 ani, militar în termen, provenea din mediul rural, familie armonioasă, era muncitor calificat. A fost diagnosticat la Spitalul Clinic
TRAINING AUTOGEN - BENEFICII PENTRU UN CAZ CU SINDROM GILLES DE LA TOURETTE. In: ANUAR ŞTIINłIFIC COMPETIłIONAL în domeniul de ştiință - Educație fizică şi Sport by Neli Claudia Bîlha () [Corola-publishinghouse/Science/248_a_818]
-
ale culturii organizaționale în firmele românești; identificarea caracteristicilor majore ale comportamentelor manageriale românești, cu implicații potențiale în acțiunile de antrenare; identificarea reprezentărilor privind formarea managerială în România, din punctul de vedere al nevoilor și capacităților de formare, într-o abordare longitudinală, istorică. Abordarea de nivel specific: proiectarea designului experimental (ipoteză, grupuri experimentale, variabile independente și variabile dependente); identificarea unei organizații care să ne permită realizarea experimentului și testarea ipotezelor de studiu; diagnoza nevoilor de formare managerială printr-o analiză pe trei
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
coordonate de timp și spațiu. De aceea, în demersul științific de demonstrare a existenței consistenței comportamentale, drept temei necesar al constituirii psihologiei personalității ca domeniu distinct de studiu, cercetătorul trebuie să delimiteze clar între cele două perspective de analiză. Perspectiva longitudinală/temporală studiază identitatea de manifestare a unor structuri de personalitate (trăsături) la două sau mai multe momente de timp. Întrucât scopul principal îl constituie raportarea profilului obținut la un moment dat cu cel obținut la un altul sau a profilului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
manifestărilor de personalitate, uneori în forma „stilului personal” (Tucicov-Bogdan, 1972), chiar la copii cu vârste între 3 și 7 ani (Block, Block & Harrington, 1974; Block, Buss, Block & Gjerde, 1981). Câteva întrebări de mare relevanță pentru cercetătorul angajat într-o perspectivă longitudinală de studiere a personalității ar fi următoarele: 1. Rămân toate trăsăturile stabile de-a lungul timpului? Dacă nu, cât de multe trăsături trebuie să rămână stabile de-a lungul timpului, pentru a vorbi de consistență? 2. Este necesar ca trăsăturile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
nu se înregistrează diferențe semnificative la una și aceeași trăsătură, pentru una și aceeași persoană, se poate conchide că persoana investigată dispune de o anumită stabilitate a manifestării personalității. Când perspectiva temporală este extrem de întinsă (cazul studiilor bazate pe designuri longitudinale), asumpția invarianței situaționale rareori mai poate fi păstrată. Cu toate acestea, eventualele rezultate stabile, obținute în acest caz, vor constitui argumente extrem de robuste pentru demonstrarea stabilității personalității. Dacă anumite trăsături rămân stabile pe perioade de timp foarte lungi, chiar atunci când
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]