3,374 matches
-
prisosință. Sunt autori nu numai din generații diferite (de la ,șaizeciști" la ,nouăzeciști"), dar și din școli artistice atât de deosebite, încât lecția despre poezie se susținea, de fiecare dată, altfel. De la textele dense, dramatice, grave ale Ilenei Mălăncioiu la cele ludice, molatice și încântătoare ale lui Emil Brumaru, de la prestidigitațiile savant versificate ale lui Șerban Foarță la discursul tensionat, expresionist-metafizic al lui Ion Mureșan și Ioan Es. Pop, de la tiradele expansivului Mihail Gălățanu la șerpuirile surprinzătoare ale lui Eugen Suciu și
Turnir poetic by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/7819_a_9144]
-
de convingerea apartenenței la o genealogie princiară, de sentimentul acut al descendentului zdrențăros care vinde în talcioc steme regale. Versul este liber... Cel de-al doilea volum sărbătorește iubirea. Analiza fină a diferitelor ipostaze ale iubirii se îmbină cu gestul ludic, dar și cu stări halucinante sau cu dorința nestinsă de a transforma vrăjitorește lumea. în Leoaica adormită, tematica se diversifică și procedeele se rafinează... Versurile par născute din Ťvoluptatea unui chin cum apa prefăcută-n vinť. Convinsă de singurătatea ei
Poemul Și scrisoarea by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/7835_a_9160]
-
iubită care/ nu trebuie să fie neapărat frumoasă și cu Dacia 1300 dar/ cu care să poți discuta de la Eminescu până la/ chiuretajele care se mai fac totuși cu duiumul pe sub ascuns." (116, pag. 51) Amintind, la o lectură impresionistă, de ludicul terestru din Georgicele lui Mircea Cărtărescu și deopotrivă de misteriile verbioase înscenate în Cartea de iarnă a lui Ion Mureșan, poeziile din Eu însumi se lasă impregnate de sau, după caz, impregnează - aici e dilema ! - brevetatul, la noi, aer al
O motocicletă parcată sub piele by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7659_a_8984]
-
trăiește, oare, calul/ care ne ducea pe munți/ când copacii erau mulți/ și pe umeri purtai șalul/ și cu frunzele pe frunte/ vânturile porneau balul?/ Mai trăiește, oare, calul care ne ducea pe munți?" Când tiparele se topesc, sonul e ludic, se supune virtualităților vocalei: "Cetate brună,/ trup ireal./ Ușor egal/ aerul sună.// Vale cu deal/ totul se-adună./ Ci, noapte/ bună în ideal.// Ușor, egal." (ușor, egal) Cenestezic simțite, elementele se desfășoară simfonic, lumea este o feerie risipind frunzare și
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
de-a dreptul extraordinare. Desigur, azi o asemenea exemplaritate riscă să pară neverosimilă sau, mai rău, să fie dedramatizată ori chiar bagatelizată. Postmodernitatea nu mai suportă convingerile tari, gravitatea e suspectată și deseori ironizată, tragicul trebuie neapărat agrementat cu spirit ludic spre a fi tolerat. Nici modernismul anterior nu dădea o importanță prea mare biografiei unui creator. Ceea ce conta era opera. Distincția proustiană între eul estetic și eul empiric a transformat interesul pentru viața unui artist într-o preocupare nerelevantă, chiar
B. Fundoianu, 65 de ani de la moarte by Mircea Martin () [Corola-journal/Journalistic/6835_a_8160]
-
comanda la mine / astăzi avem marmelăzi la desert // Ieri ai scris o carte poștală acasă / mâine învățăm idealul de nap / V-am dotat în ranița voastră / cu înlocuitorul de cap" (Creier spălat). Totul pare simplu, scăldat într-o lumină matinală, ludică. O ștrengărie funciară se vădește în juxtapunerea imaginilor doar tangente la un dramatism amînat: Ici-colo pe versanții luminii în stoguri / de fân licărind / liniște tu paie de sticlă // Înainte de a se petrece / se înfiripase deja venind stârnită de un fluture
Bonomie ironică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/6841_a_8166]
-
romanescă a lui Matei Vișniec, Sindromul de panică în Orașul Luminilor. După ce, de-a lungul a două decenii de recitiri, sensurile i-au fost, sub diverse pretexte, de mai multe ori deturnate, Corabia primește, acum, lovitura de grație, preschimbându-se, ludic, din manifest liric în concluzie, pe cât îi stă în putință, epică. O schiță fantastă, dar altminteri corect proporționată, a succesului repurtat, în cadrul Cenaclului de Luni, de acest poem, se trasează încă din primele pagini, cu aparență de glosă critică, ale
Editoriada by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7563_a_8888]
-
că, de acolo, trimiteați scrisori având la expeditor următoarele date: ,,Îngerul Emil Brumaru/ Rezervația naturală de îngeri, Dolhasca". Ciudat este că acestea chiar ajungeau la destinatari. Nu v-ați gândit niciodată că, într-o epocă deloc favorabilă unor asemenea inițiative ludice, drumul epistolelor spre destinatari s-ar fi putut întrerupe? - Nici nu îmi trecea prin minte! - Consacrarea dvs. ca poet a avut loc în perioada naționalismului comunist. Cu toate acestea, volumele publicate începând cu anul 1970 sunt flagrant necomuniste. Cine sau
Emil Brumaru „M-au eliminat de la grădiniță pentru că, iarna, trînteam fetițele în nămeți...” by Ioana Revnic () [Corola-journal/Journalistic/7573_a_8898]
-
lui Groșan, mai ales, Trenul de noapte, deși Eliade mi se pare termenul cel mai apropiat. Aceasta pentru că intervenția bizară a acestui personaj feminin, Ana/Violeta, în mod voit vulnerabil, minimalizat, lasă loc unui plan de adâncime, depășind psihologismul mediat ludic al dialogurilor. Ioana Flora își construiește excelent personajul, vulnerabil, chiar jucând eficient cartea labilității alternând indecizia și descărcarea nervos-lacrimală cu cinismul, acțiunea cu sânge rece și virulența, un personaj inteligent cu un registru variat de emoții, așa cum și Adrian Titieni
Cârligul și peștele by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7579_a_8904]
-
date definitorii, ce evidențiază o "retorică a nu-ului și a lui anti", modelată de enumerări de "teze", într-un discurs de aspect "ritual", ca și "incantatoriu", în care suita negațiilor extreme "scandaloase", tinde să se formalizeze spectacular, virând către ludic, printr-o, cum zice Marino, "tehnică a ridiculizării generale", a parodiei, caricaturii, grotescului. Când propunea ironic, pe puncte, o altă rețetă, de data aceasta a alcătuirii unui manifest, Tristan Tzara era, pe urme futuriste, perfect conștient de teatralitatea acestei specii
Un viitor de o sută de ani by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/7599_a_8924]
-
cuvinte, metafizica este întotdeauna la lucru, înainte de toate însă Ťca dispoziție naturală (metaphysica naturalis)ť. Ea ne este proprie în orice ipostază a vieții, ca și alte forme de sensibilitate care ne definesc, precum cea estetică și cea tehnică, cea ludică și cea religioasă. Exact din acest motiv urmează să regăsim din nou experiența metafizică proprie, în modul ei simplu și firesc, așa cum poate fi observată în viața de zi cu zi." (pp. 10-11) Hotărît lucru, Kant avea o optică filantropică
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
așa cum poate fi observată în viața de zi cu zi." (pp. 10-11) Hotărît lucru, Kant avea o optică filantropică de nelecuit. Căci atunci cînd privești omul ca avînd din naștere toate predipozițiile pomenite mai sus - pe cea metafizică, estetică, tehnică, ludică și pe cea religioasă - nu poți fi decît un gînditor optimist și deopotrivă meliorist, a cărui părere despre semeni mustește de iubire. Numai că o omenire alcătuită exclusiv din făpturi mirabile, înzestrate congenital cu daruri pe care nu ar trebui
Metaphysica naturalis by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/7515_a_8840]
-
de o mare doză de ironie și de umor lingvistic, scriind două pagini de "apărare" a regimului din Kukunia, folosind idiomuri, metafore și exagerări obligatorii pentru stilul jurnalistic de epocă. Mai departe, în capitolul XIII, demonstrează din nou spiritul său ludic și ironic, punându-l pe Guliver să scrie o carte la comanda administratorilor Kukuniei, prin care să-și răscumpere păcatele; rezumatul lucrării sale este într-o flagrantă discordanță cu restul textului, totul fiind pe dos: critica regimului e înlocuită de
O antiutopie românească by Libuše Valentová () [Corola-journal/Journalistic/7526_a_8851]
-
cuvântului, un om de spirit. Trăia în bucurie și răspândea în jur bucurie. Nu e pură întâmplare faptul că în ultimii ani se apropiase de Șerban Foarță, în care găsise partenerul ideal al nesfârșitelor calambururi și nestăvilitelor investigări în zona ludicului. Traducerile din poezia lui Anavi Ádám, datorate lui Șerban Foarță și lui Ildiko Gábos, pun în evidență un tip uman rar: cel a cărui identitate provine din știința de a masca gravitatea în poantă și suferința în zâmbet. Anavi Ádám
Ați vrea să trăiți o sută de ani? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7537_a_8862]
-
de exprimare contează aici, nici strategiile și nici limbajul propriu-zis, ci o tensiune irepresibilă care se distribuie pretutindeni cu aceeași energie și cu aceeași lipsă de prejudecăți. Rațional, de o exasperantă luciditate în relație cu exteriorul și cu sine însuși, ludic și grav în același timp, Paul Neagu investește creația artistică și nenumăratele sale forme de acțiune cu un conținut, în cel mai exact înțeles al cuvîntului, terapeutic. El încearcă, simultan, vindecarea prin geometrie a tuturor dezordinilor și îmblînzirea geometriei prin
Mic dicționar de clasici ai sculpturii contemporane by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7554_a_8879]
-
ca aceea dintre sintaxă și sexualitate, de pildă) sau de subtile disociații (de exemplu, distincția dintre dragoste și iubire, ultima presupunând vocație, ca și arta sau credința religioasă). "Gâlceava" lui Livius Ciocârlie cu Valéry pune în valoare mai ales virtuțile ludice ale spiritului său, reușind însă să elibereze și să întruchipeze sensuri noi și neașteptate și, în plus, să reconfirme libertatea de spirit a interpretului care, atrăgând atenția asupra primejdiilor spiritului liber, nu se teme să rămână până la capăt onest: Dacă
„Gâlceva“ cu Valéry by Gabriela Gheorghișor () [Corola-journal/Journalistic/7320_a_8645]
-
forța adresării, culorile substratului armonic, spectacolul pianistic, totul poartă marca acestei captivante personalități care este Harry Tavitian. La începutul acestei săptămâni, tot la B.N.R., tinerii artiști performeri ce alcătuiesc Romanian Piano Trio au oferit un program cameral pe parcursul căruia spiritul ludic de agreabilă formulare artistică a întâlnit eleganța gândirii muzicale de orientare clasică. Violonistul Alexandru Tomescu, violoncelistul Răzvan Suma, pianistul Horia Mihail reprezină o prețioasă avangardă a vieții noastre muzicale, un organism viu și inteligent a cărui acțiune cumulează coordonatele bunului-gust
Final de stagiune muzicală by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/7090_a_8415]
-
Pavel Șușară Pentru Florin Mitroi, pictura nu este doar un simplu exercițiu cultural, o formă abilă de comunicare codificată cu un privitor mai mult sau mai puțin prevenit, o hîrjoană ludică sau o scrutare gravă prin spațiile nelimitate ale posibilului. Mai întîi, ea constituie un amplu și complicat ceremonial tehnic, un recurs la memoria arhaică a genurilor, o subtilă convocare la realitatea imediată a lumii organice și a regnului mineral deopotrivă
Un apel la memorie by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7093_a_8418]
-
recomandat spre vizionare cu ocazia lansării cărții sale - propunând o revizitare a operei sale cinematografice din perspectiva "Recviemului", adică al Camerei verzi în care regizorul devine actor. Iar filmul este evocat dintr-un unghi critic care reclamă pentru Truffaut nu ludicul notoriu cu versatil-histrionicul Antoine Doinel, ci o gravitate d'une douceur terrifiante, ca și chipul eroului ivit dincolo de un geam vălurit, gravitatea morții pe care în paralel o asociază artei fotografice trecute prin filtrul de sensibilitate barthesian. Există la acest
François Truffaut, bărbatul care era filmul by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/7092_a_8417]
-
Structura piesei îi vine mănușă lui Alexandru Tocilescu. Așa cum i-a venit ironia lui Daniil Harms și povestea Elisavetei Baam. Tipul de umor pe care îl are aici Bulgakov, la fel, este pe aceeași lungime de undă cu regizorul. Este ludicul de care Tocilescu are nevoie ca să nu alunece în tonuri aparent prea grave sau solemne, care nu-i convin. Dacă la Elisaveta Baam cheia sa a fost o operă bufă, un spectacol cîntat de actori, ridicîndu-l, tulburător, deasupra tragicului și
Zoia Denisovna Pelț by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7347_a_8672]
-
epică, suporturi sigure pentru vocația analitică și pentru tentațiile hermeneutice ale privitorului, este contrabalansată de elementele formale și de stilistica lucrărilor care se înscriu în datele unei expresivități pure, în spațiul unei libertăți absolute și în spiritul unui perpetuu ceremonial ludic. Nu al-titudinea enunțurilor sau profunzimea sugestiilor în sine dau vigoare artistică acestor lucrări, ci ver-va limbajului, imaginația neobosită și, mai ales, acea stilistică, dacă îi putem spune așa, de substrat, adică situată dincolo de orice vîrstă cir-cum-stanțială și în spațiul celei
Gabriela Melinescu, între joc și contemplație by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7349_a_8674]
-
și gândul cu spectacolul, în sine, al semnelor matematice. Mi-am adus aminte de această întâmplare citindu-i cartea lui Șerban Foarță, Micul Print (cu wordesign-urile autorului. Editura ART, București, 2008), de o rafinată speculație lingvistică și literară, un exercițiu ludic în totul, fascinant prin insolitul subiectelor și libertinajul comportamental al ideilor, prin dezinvoltura construcțiilor calamburești și insinuanța ironic-galantă, cu care își alcătuiește poeziile și micile eseuri poematice, plasându-se astfel într-un univers de perfid basm copilăresc, prin fereastra căruia
Cartea Micului Print (Șerban Foarță) by Constantin Cubleșan () [Corola-journal/Journalistic/7646_a_8971]
-
în aer. În plus, aici mai mult ca oriunde altundeva, transformarea, deturnarea poetică a obiectului este oricând posibilă: tânărul iese din scenă alunecând pe patine și scoțând din buzunare fulgi/paiete, pe care îi aruncă în jurul lui: zăpadă festivă, zăpadă ludică, zăpadă plină de voioșie, semn al unei intense jubilații. Cu multă vreme în urmă, Strehler opera aceeași metamorfoză în Il Campiello: zăpadă/confetti. Și în Soldatul necunoscut, spectacolul finlandezului Christian Smeds, din înaltul scenei cad fulgi de zăpadă... pete albe
George BANU - Sankt Petersburg, oraș de piatră by Ileana Littera () [Corola-journal/Journalistic/7650_a_8975]
-
o tipică oroare de abundență Manolescu nu le numește trouvailles, preferând să le pună, la un loc, pe seama câtorva particulare imponderabile. Chiar destul de întins fiind, citatul ar merita oferit fără croșete: "Finețea vocabularului critic întregește adesea impresia de agreabilă și ludică subiectivitate. ŤDesigur că N. Iorga și G. Ibrăileanu exagerau în rău. Nu toată clasa cultă românească este galomană, ci o pătură subțire a clasei suprapuse, care se piquait de lectureť, scrie undeva Ș. Cioculescu. Aici expresia franceză de la urmă sugerează
Câteva constatări by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7470_a_8795]
-
înfățișează nudă, fără somptuozități, ea este purtătoarea adevărului și a purității etc., etc. se dezvăluie un parcurs impresionant în care se angajează fără precauții o devoțiune de misionar, o conștiință de geometru, o mînă de meșteșugar și o enormă predispoziție ludică, aceea care motivează insațiabil nevoia combinațiilor și a nesfîrșitelor ipoteze. După mai bine de un sfert de secol de la editarea Ideologiei artei, mai exact după douăzeci și opt de ani, Hans Mattis-Teutsch revine cu un nou text teoretic, și anume cu Reflecțiuni
Hans Mattis Teutsch, de la Ideologia artei la Constructivismul social by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7483_a_8808]