2,384 matches
-
În cuvânt De ce aevea totu'i vis Ce se transformă în abis!? Nu mă mai mir Mi'e teamă și să mai respir... Nici nu'ndrăznesc Să mai gândesc. Adorm și poate Mă trezesc Pe un tărâm Ce'i mai "lumesc" Speranța'nvie Dar mă doare, ... Citește mai mult NEGÂNDURIE prea curând,E prea târziuPentru'a zâmbiNici nu mai știu!Nici nu așteptSi nici nu sperNici nu mă'ntrebCând plec la cerDe ce'am trăitși până cândMai port suferințiîn cuvântDe ce
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
ce'am trăitși până cândMai port suferințiîn cuvântDe ce aevea totu'i visCe se transformă în abis!? Nu mă mai mirMi'e teamă și să mai respir...Nici nu'ndrăznescSă mai gândesc.Adorm și poateMă trezescPe un tărâmCe'i mai "lumesc"Speranța'nvieDar mă doare,... XXII. POPASUL MACILOR, de Bianca Aura Buta , publicat în Ediția nr. 1549 din 29 martie 2015. Popasul macilor Viața mea este un tren de marfă străbătând drumul șinelor; uneori în liniste, alteori șuierându-și tristețile ori
BIANCA AURA BUTA [Corola-blog/BlogPost/343358_a_344687]
-
Ajuns acum copacul falnic și el rodi-ntr-o bună zi, cu sufletul plăpând, șăgalnic, pe ea astfel va nemuri. Îți mulțumesc, Treime Sfântă, din suflet eu îți mulțumesc, că n-ai lăsat să mă răpună tot răul din necaz lumesc. Ajunsă-acum la senectute, rog cu mâini împreunate, ca Harul Domnului, prin preot, mă ferească de păcate. Să ne rugăm mereu la Domnul, la Duhul Sfânt și Dumnezeu, căci toate prin Cuvânt veni-vor să ne ajute când ni-e greu
POEZII INEDITE de MARGARETA MARIANA SAIMAC în ediţia nr. 1700 din 27 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343430_a_344759]
-
ni i-ar fi aruncat înapoi, cu dispreț. Spre ușurarea generală, același turist care nu demult căutase febril vioara în tabloul lui Picasso, a spart cu nonșalanță liniștea cu aplauzele lui frenetice. Păstrând pe față expresia străină de orice lucru lumesc, artistul andaluz a luat banii pe care îi întindeau mâinile ezitante din jurul său și și-a văzut de drum fără să întoarcă privirea. În acel moment am înțeles ce înseamnă „el canto hondo” („cântecul adânc”) și ce vrea să spună
FLAMENCO, EL DUENDE de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 641 din 02 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343518_a_344847]
-
mai tare de el a fost însă faptul că poporul și-a dat seama de cuvintele acestui drept și au descoperit adevăratele fețe ale arhiereilor și acoliților lor. Învățătura galileeanului se pare că nu face rabat cu nimic din cele lumești. -Mă uimești Iocentus! Grecii te-au învățat asta? spuse Ponțiu Pilat cu uimire. -Bănuiesc că dacă această învățătură v-a rezista în timp acest lucru se va datora și grecilor mărite! -Bănuiam eu Iocentus! Elinii te-au atras în această
AL CINCISPREZECELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1666 din 24 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344022_a_345351]
-
că nu a vrut s-o asculte, prevestindu-i acesteia o viață ca un adevărat coșmar alături de alesul inimii sale și asta nu peste mulți ani se va și întâmpla îi prevesti ea înainte de a-și lua adio de la cele lumești. Plecarea fetei din casa bunicii și neîncrederea în spusele acesteia, au fost fatale pentru bătrână și o povară greu de dus pe umerii tinerii sale nepoate, știind că bunica ei s-a prăpădit din cauza neascultării sfaturilor sale. După câțiva ani
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2138 din 07 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/343122_a_344451]
-
să spun că înțeleg durerea care îi încerca, considerând că vor fi un sprijin moral pe cei apropiați tânărului. Mergeam alături de unchiul tânărului pe malul mării și ne rugăm să găsim trupul tanarlui , pentru a i-se putea face cele lumești, conform obiceiului pentru cei decedați ... Am parcurs de câteva ori țărmul mării în lungul plajei din curtea sanatoriului..La um moment dat cam în dreptul locului unde avusese loc dramă ... la cca. 3 m de mal, un val ce venea spre
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
crâmpei de suferință cu dorul permanent către Nemărginire. Înflorim cu ajutorul razelor din inimă și putem da strălucire aurului sufletesc prin iubire. Iubirea asigură drum inefabil Sinelui, zborul prin anotimpuri. Este un timp al bucuriilor, al tristeții, al suferinței, un timp lumesc și unul sacru. Regretabil este că timpul laic este trăit nu împreună cu cel sacru ci separat ca pe o proprietate a sa și nicidecum ca pe un dar al dumnezeirii. Calea salvării vine de la Dumnezeu. Există un Adevăr suprem mai
UN OM,O VIAŢĂ,O...LUMINĂ de IONEL MARIN în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343692_a_345021]
-
nu are tăiș pentru adevăr. Adevărul nu poate fi acoperit cu gunoi, nici în noi și nici în alții. - Primește, fiule, adevărul și iertarea! Iartă precum și tu vei fi iertat. La cer s-a urcat cel ce viață-n trup lumesc și-n lut, adevărul a pus. Suferința încă mai există. La unii și lacrimile lor plâng. Minciuna, crima, păcatele și cele rele, încă mai sunt. Mielul își plânge viața și roșul sângelui lui. Mulți îl folosesc fluturând minciuna-n vânt
TRUPUL TIMPULUI de VIOREL MUHA în ediţia nr. 474 din 18 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343710_a_345039]
-
și de iubire Să vindece neputințele din noi. POMUL NEMURIRII Aluat din iubire și lumină, Urcăm anevoie pe treptele Cerescului Templu. Înveșmântați cu vise și doruri, Prin strălucirea norilor, căutăm Nestinsa și misterioasa Comoară. În interiorul nostru cresc scântei, Văpăi, daruri lumești și poate... Trepte spre izvorul nemuririi. Pomul nemuririi, Omul, făptură Cu trup firav și stricăcios, privește Și se-ndreaptă cu nesocotință Către lacrimile luminii. DIN INTERIORUL SINELUI Aleargă, aleargă... dorul, Ziua-soarele, noaptea-stelele Ne zâmbesc ca o minune. Nu-i suficient
DINCOLO DE COLINELE ALBASTRE (POEME ALESE) de IONEL MARIN în ediţia nr. 899 din 17 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/343693_a_345022]
-
periodă tulbure, dispar popoare întregi și propietățile lor, culturi și civilizații, dispare cel mai mare imperiu din vremea aceea, cel ce reușise să ridice omul, cât de cât, din praful țărânii prin care cotrobăia neputincios. Se instalează curând un haos lumesc, denumit de istorici,,ev mediu,, în care lumea parcă este obligată să o ia de capăt spre a ieși din întunericul în care furatul, jefuitul, războiul a aruncato în acel timp Apar noi propietari, cu noi limbi și apucături ce
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
vizează toată specia umană. Nimeni nu scapă de victoria , sau înfrîngera banului. Apărută inițial ca să rezolve într un fel problema apucăturilor omenești ce începeau să ducă la mari certuri și necazuri, cineva s-a gândit să inventeze schimbul. O idee lumească rezonabilă. Mai bine îți dau eu de bună voie ce am în plus și tu la fel, îmi dai la schimb, decât să ne furăm, să ne bătem și certa mereu din aceasă cauză. Corect! Se știe istoria monedei, a
INVENŢII LINGVISTICE de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340100_a_341429]
-
și-n văpaie. Când norii sunt prizonieri în cer, iar vietățile de sete pier, apa de băut se drămuiește, că soarele și-n umbră dogorește. Sătenii strigă mila Domnului, să slobozească ploaie câmpului. Preotul face slujbe creștinești pentru iertarea păcatelor lumești. Poate așa, Domnul se va îndura, văpaia verii s-o stingă cu ploaia. Când de creștini, Domnul e venerat, ascultă rugă din sufletul curat. Cu bici de fulger brăzdează cerul, în ropot de ploi să curgă misterul. Când ritual e
BINECUVÂNTARE PLOII de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1682 din 09 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/377364_a_378693]
-
Iadul s-a predat prin tine Descuindu-ne cetatea Raiului - printr-o minune. Patru brațe țin puterea Dumnezeului cel veșnic, Lemnul vieții și durerea Trupului ce arde-n sfeșnic. Sfânt Altar al răstignirii, “Ușa tainelor” cerești, Călăuză dezrobirii De păcatele lumești. Dă-ne harul îndurării “Crucea vieții” s-o purtăm, Al iubirii și-al iertării Spre Lumina s-alergăm. Și-nchinându-ne Treimii Vom afla prin înnoire, Gustul sfânt al înălțimii Calea spre Dumnezeire. Referință Bibliografică: Sfânta Cruce / Angelina Nădejde : Confluențe
SFÂNTA CRUCE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1885 din 28 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377462_a_378791]
-
rostindu-mi psalmi de adorare Și-un sărut de taină, cald topind pe buze. Mă-nveleai cu-albastrul ce-ți lucea-n privire Calm, pe după umăr, m-ai cuprins firesc Tremura și visul ce curgea-n neștire Depănând povestea dorului lumesc. Ce dorință oare vrei să furi iar nopții Când pe boltă stele încă strălucesc ? Mă aduni la pieptu-ți și in fața sorții Strigi cu-nverșunare : - Știi cât te iubesc ? Știi că pentru tine aș fura și noaptea Și cu mii
TE-AM VISAT de MARIA BĂLĂCIANU în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377489_a_378818]
-
nouă Cătălină. Asemeni sihastrei din Upanișade, al cărei nume îl poartă, Maitreyi are cheile morții și nemuririi și se deosebește de celelalte femei prin profunzimea gândirii și a sentimentelor, dar este exclusă de la inițiere. Deși demonstrează inconsistența idealului de împlinire lumească, destinul ei atinge, tragic, și mitul fericirii prin iubire. Deosebit de reflexiv, Allan își încheie confesiunea în ton interogativ. Abia terminat, „caietul” se deschide spre adevărul căutat - „Aș vrea să privesc ochii Maitreyiei” este dorința celui care este, abia acum, gata
DE DRAGUL, GENIULUI MIRCEA ELIADE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378434_a_379763]
-
i-a bulversat până și pe medici. “Acolo, în comă asta, eu vedeam tot, dar nu pe lumea asta. La fundul pământului e iadul, dar lumea nu știe. Mai jos de iad e ghenă că să îți dau un exemplu lumesc. Iau o factură de telefon și o arunc la coș, la gunoi și îți aduci aminte după : aoleu, am aruncat factură la gunoi. Te duci la gunoi, o găsești și zici ce bine că am găsit-o! Dar dacă aruncai
SUSPICIUNILE RAŢIUNII PURE ÎN PAŞI UŞORI DE AMOR AFLAT ÎN DEGRADEU de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378504_a_379833]
-
Acasă > Poezie > Credință > ECCLESIASTUL SAU PROPOVĂDUITORUL CAP.II - ZĂDĂRNICIA PLACERILOR LUMEȘTI Autor: Marin Mihalache Publicat în: Ediția nr. 1980 din 02 iunie 2016 Toate Articolele Autorului Am zis inimii atunci Umple-te de cele bune Dar iată că și aceasta Este tot deșertăciune. Am zis rasului - nebune- Veseliei - te înșeli Și
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
dă sfanta-ntelepciune Iar celui far’delege Veșnică deșertăciune. Pacatosulu-i da grijă Doar s-adune pe pamant Nu-i și asta vanitate Și doar goana după vânt? (Continuare în numărul viitor) Referință Bibliografica: ECCLESIASTUL sau PROPOVĂDUITORUL Cap.II - Zădărnicia placerilor lumești / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1980, Anul VI, 02 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
ECCLESIASTUL SAU PROPOVADUITORUL CAP.II – ZADARNICIA PLACERILOR LUMESTI de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378811_a_380140]
-
și să le transformi în duh, să dematerializezi acest cuvânt, pe care acum îl mai și schimonosim silindu-ne să terminăm cât mai repede slujbele, să cântăm cât mai sacadat Sfânta Liturghie, unde ar trebui să uităm de orice grijă lumească. Așadar, trăirea și suferința trezește în monah rugăciunea. Respectarea regulilor și rânduielilor, fără această trăire, naște împrăștierea și stinge duhul rugăciunii. Dumnezeu nu are nevoie să-i reciți rugăciuni, ci vrea ca acest cuvânt să devină transparent. - Dar Rugăciunea Inimii
IN MEMORIAM – ÎMPLINIREA A TREI ANI DE CÂND PĂRINTELE ARHIM. IUSTIN PÂRVU S-A NĂSCUT ÎN VIAŢA CEA VEŞNICĂ, MUTÂNDU-SE LA CEREŞTILE LĂCAŞURI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1991 din 13 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378793_a_380122]
-
Sibiu 2007 Homo Eticus, Abordare teologic-filosofică asupra moralei în context cultural secular, Editura Agnos, Sibiu 2007 Morală, Liturghie și Eshatologie la Sfântul Ioan Gură de Aur, Editura Agnos, Sibiu 2007 Etosul ortodox, etos al frumuseții, Editura Agnos, Sibiu 2007 Tristețea lumească și bucuria duhovnicească, Editura Agnos, Sibiu 2007 Dialogul iubirii, Perspectivă teologic-pedagogică a Părinților Bisericii asupra dialogului, Editura Agnos, Sibiu 2007 Teologie și Spiritualitate, vol. 1, Editura Agnos, Sibiu 2008 Homo Seculus, Abordare teologic-filosofică asupra secularizării și creștinismului „secular”, Editura Agnos
DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIM. CONF. UNIV. DR. TEOFAN MADA – VICARUL ADMINISTRATIV AL ARHIEPISCOPIEI ARADULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378829_a_380158]
-
rămâne rănită și tristă ca urmare a acestor experiențe negative... În Iisus Hristos, dragi tineri, se află împlinirea deplină a aspirațiilor voastre de bunătate și fericire. Numai Iisus Hristos poate împlini așteptările voastre de atâtea ori dezamăgite de falsele promisiuni lumești. Iisus Hristos este frumusețea care atât de mult vă atrage, Iisus Hristos este cel care vă citește în inimă aspirațiile cele mai adevărate pe care alții ar vrea să le stingă. Iisus Hristos este cel care trezește în voi dorința
DUHOVNICESC CU PĂRINTELE ARHIM. CONF. UNIV. DR. TEOFAN MADA – VICARUL ADMINISTRATIV AL ARHIEPISCOPIEI ARADULUI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1980 din 02 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378829_a_380158]
-
clipei de-ați cunoaște Alintarea buzelor-petale. Mi te-ai strecurat, ca o nălucă, Lângă inima adânc rănită Și când tremura plângând, năucă, O ai strâns la piept ca pe-o iubită. Cu lumina ta ai liniștit-o, Alungându-i temerea lumească, I-ai fost adăpost și ai iubit-o, Cum doar îngerii știu să iubească. Tu ești raiul meu din colț de soare, Sensul nuanțelor de bun și bine. De te-aș pierde, ce m-aș face, oare?... Ce-aș fi
MAGIA CLIPEI de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/379018_a_380347]
-
obținerea dintr-un singur taragot, a unei vaste orchestre a infinitelor sentimente umane. Aceasta-i o comoară folcloristică pe care numai Dumitru Fărcaș o are și nimeni nu știe dacă o va mai putea agonisi vreodată într-o singură viață lumească, altcineva! Poate că trâmbițele de pe frescele Voronețului vorbesc despre preludiile vuietului taragotului acestuia, poate legenda taragotului își datează nașterea odată cu soborul de trâmbițași îngerești din capodoperele mănăstirești, dar momentul culminant al acestei legende se încheagă în vremea contemporană când farmecă
DUMITRU FĂRCAŞ TARAGOTUL CARE A PLÂNS ŞI A BUCURAT ROMÂNUL de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1403 din 03 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/379830_a_381159]
-
Acasa > Poeme > Duiosie > DE ZIUA TA... Autor: Georgeta Muscă Oană Publicat în: Ediția nr. 2272 din 21 martie 2017 Toate Articolele Autorului Lumina împlinirilor lumești, Metaforă înnobilată-n zori, De ziua poeziei te-ai născut, Copilul meu cu sufletul de flori! Pân’ să-nțelegi chemarea din destin, Pe tabla vieții clipa ți-a dat mat Și, din grădina visului zglobiu, O toamnă nemiloasă te-a
DE ZIUA TA... de GEORGETA MUSCĂ OANĂ în ediţia nr. 2272 din 21 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379862_a_381191]