1,346 matches
-
nisipurile copilăriei lui, însă arșița cumplită de-acolo, de care chiar el se dezvățase, ar fi vătămat sănătatea celorlalți. Zborul din urmă se făcu deasupra Mării Atlantice, cu câteva ocoluri împrejurul Muntelui Vulturilor unde fusese odată Piscul Sfânt, și apoi luntrea se îndreptă spre răsărit. Și astfel se sfârși cel din urmă drum pământean. După o zi de odihnă, marea luntre, minunata luntre venită din stele începu să fie cercetată în vederea marelui zbor. În acest timp, Hor stătu de vorbă cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
din urmă se făcu deasupra Mării Atlantice, cu câteva ocoluri împrejurul Muntelui Vulturilor unde fusese odată Piscul Sfânt, și apoi luntrea se îndreptă spre răsărit. Și astfel se sfârși cel din urmă drum pământean. După o zi de odihnă, marea luntre, minunata luntre venită din stele începu să fie cercetată în vederea marelui zbor. În acest timp, Hor stătu de vorbă cu semenii de pe planeta lui. Nu le auzi ușor glasul și era înciudat, deși pământenii din jurul lui, deprinși cu toate minunile
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se făcu deasupra Mării Atlantice, cu câteva ocoluri împrejurul Muntelui Vulturilor unde fusese odată Piscul Sfânt, și apoi luntrea se îndreptă spre răsărit. Și astfel se sfârși cel din urmă drum pământean. După o zi de odihnă, marea luntre, minunata luntre venită din stele începu să fie cercetată în vederea marelui zbor. În acest timp, Hor stătu de vorbă cu semenii de pe planeta lui. Nu le auzi ușor glasul și era înciudat, deși pământenii din jurul lui, deprinși cu toate minunile, în fața acesteia
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
în cuvinte pe care pământenii nu le-au putut pricepe. Văzîndu-l mâhnit, Nefert îl întrebă care era pricina. - Totdeauna i-am văzut și i-am auzit limpede. Pesemne că azi sunt furtuni. Nefert și ceilalți se uitară mirați pe fereastra luntrei: nici un fir de iarbă, nici o frunză nu se mișca. - Nu furtuni din acestea! îi lămuri Hor care le urmărise privirea. Furtuni de tot felul de raze și puteri care nu se văd cu ochii... În sfîrșit! Altădată am stat de
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
A intrat un animal mic cu coadă lungă în stupul lor, și l-au învelit cu ceară. Animalul a murit și nu le-a mai tulburat. Înțelegi, Auta? Auta zâmbi îndelung. Hor avea dreptate. Între timp, ceilalți pregătiseră totul în luntre pentru plecare. Străinii și pământenii ieșiră pe lespezile turnului făcut pentru ei și se mai uitară o dată la mulțimea de oameni scăpați de moarte și de robie, se uitară la pădurea de cedri, la cer. Pe marginea turnului stăteau Mai-Baka
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
de ce nu vreți să veniți? îi mai întrebă o dată Auta. Mai-Baka arătă spre mulțimea foștilor robi care așteptau jos, pe podișul dintre cedri: - Noi rămânem cu ei. Glasul lui sună trist, dar și hotărât. Totuși când intră și Auta în luntre făcîndu-i cel din urmă semn de despărțire, Mai-Baka își sprijini fruntea în arcul său, să nu i se vadă ochii. Ntombi plânse însă în văzul tuturor. Apoi coborâră, depărtîndu-se cu toți ceilalți oameni spre pădure. Așa cum le poruncise Auta, se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
urmă semn de despărțire, Mai-Baka își sprijini fruntea în arcul său, să nu i se vadă ochii. Ntombi plânse însă în văzul tuturor. Apoi coborâră, depărtîndu-se cu toți ceilalți oameni spre pădure. Așa cum le poruncise Auta, se întoarseră toți cu spatele la luntre, intrând printre cedrii înalți. Se lăsa noaptea. Un vâjâit puternic se lovi de frunze și tremură în crengi. Piatra turnului gemu. O lumină orbitoare jucă pe copaci câteva clipe, apoi oamenii se întoarseră privind cu uimire mingea de foc care
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
fiecare vorbea alt grai. Și abia când globul de foc se făcu o stea depărtată pe care mulți nici n-o mai zăreau, acești oameni se adunară din nou, aprinseră focuri și stătură triști până când soarele ieși din cedri. Minunata luntre nu mai era pe pământ. CAPITOLUL XXXV Dincolo de țărmul Mării dintre Pământuri, la marginea unui oraș din țărișoara Uț, pe un maidan, zăcea un om lepros care de multe luni se tânguia și-și blestema zeul căruia altădată i se
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Da, șase sute ai pământului... cerești numai șaizeci. Babilonianul iarăși îl privi lung, dar bătrânul urmă. liniștit: - Acele meserii nu sunt bune pe pământ. Eu știu să socotesc depărtarea până la soare și până la orice stea, și știu să călăuzesc printre stele luntrele cerești, pot mânui lespezile de piatră în văzduh fără să le ating cu mâna, cunosc obârșia omului și a lumii și știu s-o cercetez, dar pentru toate acestea îmi trebuie unelte pe care nu le am. Am învățat în
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
Privește marea Spre lanțul de munți!" "Pămîntul arată Ca un munte acuma, Și marea aduce Cu-o matcă de rîu." Auta își simți ochii umezi, și își șterse genele cu dosul palmei. Da, așa văzuse el pământul, zburând în sublima luntre care-l dusese dincolo de azur. Adapă cânta acum cu glas cald, tunător: - După două ceasuri îndoite De zbor încordat Vulturul spuse Către Etana: "Privește, prietene, Cum arată pămîntul!" "Pămîntul arată Acum ca un crîng!" După trei ceasuri îndoite De zbor
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
se așezase pe o piatră. Privea înainte, dar vedea în el. Ca prin vis mai auzea glasul prietenului său care cânta despre popasul pe lună, despre Anu și despre cerul zeiței Iștar, dar se vedea pe sine zburând în minunata luntre, zărea din nou lunga Mare dintre Pământuri cât un șanț de grădină, zărea stele sub tălpi și stele la tâmplă și în creștet. "De ce am plecat? - se mustra, însă tot el își dădea răspuns: Cum puteam să mor iară să
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
au scris-o într-o carte, numită Cartea Sorții, nu numai că trebuie să se împlinească, ci ea rămâne vecinică, neschimbată, nimene în lume, afară de unicul Dumnezeu, care e mai mare și mai puternic decât dânsele, de s-ar pune luntre și punte și de-ar întrebuința orișice ar voi, nu e în stare să prefacă ceea ce au ursit ele odată" (op. cit., p. 101). 301 Referiri la Cartea lumii face Mircea Vulcănescu în Dimensiunea românească a existenței, București, Ed. Fundației Culturale
Socioantropologia fenomenelor divinatorii by Cristina Gavriluţă () [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
religioase comparabile cu cea din Occident, dispariția la un moment dat a învățământului în limba latină etc.), care au acționat indirect asupra componenței unor anumite terminologii. Navigația, de exemplu, nu mai este reprezentată în română decât prin lat. lunter > rom. luntre, iar animalele acvatice numai prin numele generic pește < lat. piscis; toate celelalte cuvinte din terminologia marinărească au dispărut (ancora „ancoră“, navis „corabie“, portus „port“, ballaena „balenă“, ostreum „stridie“, puppis „pupă“, velum „velă“ s-au păstrat în toate limbile romanice, cu excepția
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
viață străzilor acum sunt indienii care se retrag, ca într-un exod de pe vremea conchistei, ducîndu-și marfa nevândută în timpul sărbătorii. În timp ce privesc străzile aproape pustii, îmi imaginez Tenochtitlanul, construit pe insule, în mijlocul unui lac, marea piramidă, canalele pe care mișunau luntrile, casele legate între ele prin poduri de lemn, și mai departe câmpurile de porumb, iar dincolo de ele pădurile de pini din care țâșneau, ca și acum, printre nori, cei doi mari vulcani, Popocatepetl și Ixtaccihuatl, unde aztecii nu urcau niciodată
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
solemn, giurumelele urlă un famelic vivat. „Să ai Încredere În nea Costică, portarul, pentru că În fidelitatea lui stă domnia ta...“ „Ce trebuie să mai fac?“ „Să dai consultații la frații noștri și surorile noastre neajutorate de la fefe, să-i treci cu luntrea dincolo, În urma unui obol liber consimțit, să organizezi farse Împotriva profesorilor răi și a colegilor cu pene prea colorate, adică, În limbajul comun, prea umflați În pene, să...“ Nu mai ascult, Îi fac semn să stea În banca lui cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
a Început să facă fețe-fețe. Da cum o șteam bambină corajoasă, am vrut să-mi facă pă voie fără somație, care să-i alung pă bune bolnăvicioasele scălâmbăieli. Mi-am amintit pă loc dă tata, care m-a catapultat dân luntre, da nu m-am lăsat prostit la inemă. Ca să n-o mâhnesc la supărare, m-am dus cu ea până unde pornea scara ș-am bunghit-o cum cobora bățoasă și căpoasă cu spume, precum soldățelu-țintă dă la tragerile dă tir
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
alea cu opiu! Nimic, da chiar nimic nu i-a plăcut lu Telescop Cárdenas. Mi-am permis o schimonoseală necurată. — Părerea lu matale, i-am zis, nu-mi strică metabolismu. Io vorbesc dă toată promisiunea că t-ei face Întreguliță luntre și punte pentru ca toată S.U.P.A. să-mi filmeze scenaru. Jură și contează pă eterna tăcere a lu mandea, că io sunt omu-mormânt. N-a Întârziat cu răspunsu: — Eterna tăcere ie atacabilă, a zis dama. Ce-o face p-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
greutatea hainelor militare, simte o formidabilă reînnoire fizică și spirituală. Lasă în urmă încordarea, nesiguranța și frica proprii acelui univers al frontului unde avea impresia că se afla integrat într-o uriașă mulțime de victime, cu toții tovarăși de drum în luntrea lui Charon 7. Îmbrăcat cu un trenci ușor, elegant, iese pe ușă și o încuie. Renunță la lift, sărind treptele două câte două sub puterea unui simțământ de covârșitoare euforie. Ajuns în stradă, intră la prima florărie. În urma lui, clopoțelul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1514_a_2812]
-
un altul primar de oraș, un al treilea revizor de școale, un al patrulea prefect. Dar, odată intrați în pîne, ei au interes să fie mult guvernul liberal și, fiindcă acesta atârnă de Camere, deci de alegeri, ei se fac luntre și punte ca să-și scoată prietenii deputați. Dar prietenii în mare parte sunt sau ei înșii arendași ai statului, sau rude cu arendași, sau antreprenori de lucrări publice, sau advocați de antreprenori, sau au procese cu statul, deci caută să
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
la școală au îmblat, nici vro învățătură acătării au. Daca cineva nu se pricepe în țara noastră la nimic, tot se mai pricepe încă la ceva: se face liberal, strigă prin mahalale contra reacționarilor, jură în numele trinității Rosetti-Brătianu-Carada, se face luntre și punte la alegeri, făgăduind unuia că-i va pune nepotul în slujbă, altuia că i se va arenda o moșie a statului fără parale și - patria e mântuită. Putem zice de-a dreptul că partidul liberal (roșu) reprezintă la
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
vor să facă lucrul mușama. Presa radicală aduce întîmpinări pentru care n-avem nume. Romînul" susține că d. Moldoveanu s-ar fi încercat să vânză aceste scrisori d-lor radicali. Noi știm din contra că d-lor s-au făcut luntre si punte ca să le cumpere și n-au putut. În fine "Cobza lui Faraon" zice că Warszawsky s-ar fi plângând de cheltuielile ce le-a făcut cu baluri și soarele date spre distrarea preocupațiunilor d-lui Sim. Mihălescu. N-
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
totuși trebuie să le dăm posibilitatea de-a ne face concesiuni și să ne punem și noi pe terenul formal al Tractatului de la Berlin. Daca nu fără pericol, dar [nu] fără neplăceri continue o nație mică nu se poate face luntre și punte contra Tractatului de la Berlin. Aci e toată greutatea și tot meșteșugul. A crea pentru evrei posibilitatea de-a ajunge la drepturi civile și politice fără a compromite nici un interes național și economic al românilor, a ridica piedeca absolută
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
Chiar amicii actuali ai roșilor nu tăinuiau deloc resentimentele lor față cu această politică de duplicitate bizantină, de vecinic neadevăr, de subterfugii nedemne, a căror țintă pretextată era Patria, al căror scop real însă era de a fi în două luntre, de-a nu pierde popularitatea pe de o parte, sprijinul pe care li-l dau interesele străine pe de altă parte. În chestiunea drumurilor de fier același lucru. În țară toate foile și foițele subvenționate din fonduri polițienești, precum și toți
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
spre „realul” astfel conceput e una de tip panoramic și caleidoscopic, interesată de o cât mai vastă cuprindere a spectacolului cetății moderne: În suburbie cinematograf și bordel. Iată Geometria orașului: logaritm stelar, vals Pe fire electrice, soneria Europei țipând fals, Luntre și pasăre de azur, viziune descuiată. (Cloroform) Ecouri ale mai vechiului bacovianism se prelungesc pe alocuri și în noile versuri, într-o viziune acuzat expresionistă a peisajului, înscriind angoase apocaliptice, ca în această strofă din Sfârșit: Spectacol de mahala. Zarea
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
Educator adevărat - proză, Editura PIM, Iași, 2004; 6. Toamnă la Copou - proză, Editura PIM, Iași, 2005; 7. Lumina educației - o microantologie a studiilor și a textelor pedagogice cu o postfață de Alexandru Zub, Editura PIM, Iași, 2005. 8. Vâslaș în luntrea vieții - memorialistică, Editura PIM, Iași, 2006; 9. Stropi de înțelepciune - aforisme, cugetări, maxime, Editura PIM, Iași, 2006; 10. Acorduri pe strune de suflet - proză scurtă și poeme în proză, Editura PIM, Iași, 2007. În cuvântul meu de precititor pentru cititor
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]