1,146 matches
-
auzea pe Basie jos, pe pasarela de bambus. Ușa camionului se trînti, iar motorul bătrîn Începu să zvîcnească, apoi se opri brusc. Se auzi un sunet Îndepărtat al sirenei de pe Idzumo. Cu o privire plină de Înțeles spre Jim, Frank lustrui mai departe bucata de alamă decolorată. — Știi, copile, ai un talent de a călca oamenii pe nervi. Cum se face că nu te-au prins japonezii? Se pare că ești iute de picior. — Am Încercat să mă predau, Îi explică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
intru În Forțele Aeriene Japoneze. — O! Japoneze...? Văduvele misionare chicotiră, neștiind dacă era o glumă sau nu, și Împinseră căruciorul. Roțile de fier răsunară pe aleea cu pietre, clătinînd cadavrul pe care cele două femei urmau să-l Îngroape. Jim lustrui cele trei roșii pe care le culesese. Nici una nu era mai mare decît o bilă, dar Basie le va aprecia. Le piti În buzunarul cămășii, urmărindu-le pe doamna Philips și pe doamma Gilmour cum săpau groapa. Cele două femei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ceara fierbinte, dar doctorul Ransome Îl Îndepărtă brusc. Era clar că discuția cu comandantul lagărului Îl supărase - se pregătea de iarnă de parcă Încerca să se convingă că vor fi cu toții acolo la sosirea ei. Scoțîndu-și pantofii, Jim Începu să le lustruiască bombeurile. După trei ani de umblat În saboți de lemn și jerpelituri, Îi plăcea să impresioneze pe toată lumea cu acei pantofi de sport scumpi. — Jim, e grozav din partea ta să arăți atît de elegant, dar Încearcă să nu-ți mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
bombeurile. După trei ani de umblat În saboți de lemn și jerpelituri, Îi plăcea să impresioneze pe toată lumea cu acei pantofi de sport scumpi. — Jim, e grozav din partea ta să arăți atît de elegant, dar Încearcă să nu-ți mai lustruiești pantofii chiar tot timpul. Doctorul Ransome se uita fix la pătratul cerat. Îl deranjează pe sergentul Nagata, adăugă el. — Îmi place să fie strălucitori. — SÎnt foarte strălucitori. Chiar și piloții americani trebuie să-i fi văzut. Își Închipuie, probabil, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
prizonierii care se adunau În afara barăcilor și a blocurilor de dormitoare, se uită la text. Sute de bărbați și soțiile lor, mulți Împreună cu copiii, traversau terenul de adunare. El Începu să-i pună Întrebări lui Jim, care continua să-și lustruiască pantofii pe sub masă. — „Ei erau iubiți“...? — Amabantur. — „Eu voi fi iubit“...? — Amabor. — „Tu vei fi fost iubit“? — Amatus eris. — Bine. Am să-ți dau o traducere la prima vedere. Doamna Vincent o să te ajute la vocabular. N-o deranjează dacă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
ocupe de ei. O să te așezăm În casa paznicilor, băiete. Nu-i sta În cale... Jim Îl urmă pe Tulloch de-a lungul terenului de adunare și intrară Împreună În casa paznicilor. Podeaua din camera oamenilor de serviciu, cîndva imaculată, lustruită de prizonierii chinezi, Între bătăi, era acoperită cu murdărie și gunoaie. Calendare și documente japoneze zăceau printre cartoane goale de Lucky Strike, muniții folosite și resturi de ghete de infanterie. LÎngă peretele din spate al biroului comandantului, erau stocate zeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
America. Presupuse că Basie auzise la aparatul de radio din lagăr despre iminentul marș spre terenurile de execuție și Îl mituise pe paznicul de noapte să-l ascundă Într-unul din depozitele din Nantao. Stînd lîngă Basie În timp ce acesta Își lustruia unghiile, Jim Înțelesese că Întreaga experiență a războiului aproape nu-l atinsese pe american. Toți morții și foametea erau parte a unei drame confuze de pe șosea, văzută prin fereastra pasagerului mașinii Buick, un spectacol crud ca spînzurările publice din Shanghai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2010_a_3335]
-
gonind cu trăsuricile lor colorate prin orașul subteran. Luminăția Sa ridicase o reședință de vară pe malul unui lac. Foișor, ziduri din șase rânduri de cărămidă, multe odăi și saloane, două holuri încăpătoare pardosite cu cărămizi puse pe cant și lustruite cu ceară de albine, scări interioare răsucite cu grație spre odăile de sus. Două statui din bronz, un arap și o negresă, așteptau la picioarele lor, oferind oaspeților tăvi cu fructe, nuci sau flori, după anotimp. Un cerdac încăpător în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vaze, seturi întregi de pahare pentru șampanie, sfeșnice, lumânări albe, covoare, draperii, flori și vase de ars mirodenii. Meșterii tapițeri primiseră încă de la începutul lunii comanda de a înlocui catifeaua veche a scaunelor și a canapelelor cu una nouă. Ucenicii lustruiseră toată lemnăria, de la picioarele scaunelor până la tocurile ușilor. Dincolo de zidurile hanului, însă, pe străzi și în casele lor, locuitorii orașului nu prea înțelegeau ce li se pregătea. Nu cunoșteau ce anume hotărâseră părțile. Unii respirau ușurați. Încetau, în sfârșit, suferințele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
vedere. Că îl caută de mult și în fiecare noapte. Că-l va mai căuta și de acum încolo, fiindcă maiorul Mentz, la care dânsa găsise un suflet veritabil cuprins între chipiu și pinteni, doarme toată noaptea, iar ziua își lustruiește sabia și decorațiile, așteptând reîntronarea împăratului. I-am răspuns cu un căscat de om necioplit. Gestul meu îi păru, desigur, odios, căci fără să-mi mai spună „Pardong”, se ridică din colțul patului, îndreptându-se spre ușă, de unde am putut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
de jos al postavului. Primea de la nenea Mihalache doi lei pe săptămână, pentru că făcea curățenie în cameră, afară de ce-i mai pica de la noi. În ziua când urma să fie dus la judecată, el își curăți vestonul, cu ceai, își lustrui bocancii, și cu capela periată și pe o sprânceană, își duse la gură o mână făcută pâlnie, trompetând „înaintarea”. La poarta închisorii, un clopot suna, ori de câte ori pleca sau intra cineva. Poarta deschisă împingea o limbă de oțel elastică, ce semnala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2305_a_3630]
-
ca pe vremuri, cum am cătat eu toată viața.“ Ar zice: „Hei, ce drăguț ești, ce-ai zice să-mi freci podelele și să-mi spoiești pereții? Ești așa de treabă, ce zici să-mi cureți closetu’ și să-mi lustruiești pantofii?“ Și tu ai zice: „Da, doamna, da, doamna. S’t cuminte.“ Și ți-ai rupe fundu’ căzân’ cân’ ștergi prafu’ de p-o lustră și cân’ altă curvă de pretenă de-a ei vine să vadă prețurile și Lee-ncepe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
afle lumea ce fel de pasăre prezintă Bucuria Nopții. O să tre’ să pui portar la ușă. O să se-mbulzească toată lumea bună. Jones formă un nou nimbus de fum, care părea gata să explodeze. Darlene și pasărea asta tre’ să mai lustruiască doar număru’ pe ici pe colo. La naiba! Fata asta intr-acu’ în lumea spectacolului. Îi trebe un repaus. Are dreptate, spuse Darlene. Intru-n lumea spectacolului. Îmi trebe un repaus. Ia mai taci, tâmpito. Chiar crezi că poți face
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
privind această scenă, spuse domnul Levy. N-ai putea s-o plimbi pe afară? E o zi frumoasă. — Îi place canapeaua asta, răspunse doamna Levy. Las-o să se bucure și ea. De ce nu te duci tu afară să-ți lustruiești mașina sport? — Liniște, sâsâi domnișoara Trixie, printre splendizii dinți falși pe care tocmai i-i cumpărase doamna Levy. — Ia te uită, spuse domnul Levy. Se crede într-adevăr stăpână aici. — În felul acesta își afirmă personalitatea. Te deranjează? Dinții i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ruptul capului să mă apropii de mașina de scris. Ba chiar m-a pălmuit o dată, destul de rău, când ochii mei au privit din întâmplare la o corespondență pe care o scria într-un limbaj teribil. Dacă îmi îngăduia să-i lustruiesc pantofii ieftini pe care-i purta, eram mulțumit. Știți doar cât este de posesiv în privința acelei întreprinderi de haznale pe care o aveți. — Știu. Dar spune că n-a scris el această scrisoare. — Neadevăr strigător la cer. Fiecare cuvânt pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
a vintrelor lui David Reid. Se preface că nu e vorba de un copil de sex masculin, secționându-i organele genitale. Își spune că delictul e mai puțin atroce, pentru că nu violează În fapt băieței. Își scoase ochelarii și-i lustrui cu capătul cravatei. Nu, Martin Strichen trebuie să-și poată justifica acțiunile, chiar dacă și numai față de sine. Își are ritualurile lui. Va vrea să se folosească de tot timpul pe care Îl are la dispoziție. Logan nu mai scoase nici un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
cele din urmă veacuri. 5. Ostroavele văd lucrul acesta și se tem, capetele pămîntului tremură: se apropie și vin. 6. Se ajută unul pe altul și fiecare zice fratelui său: "Fii cu inimă!" 7. Lemnarul îmbărbătează pe argintar, cel ce lustruiește cu ciocanul îmbărbătează pe cel ce bate pe nicovală, zicînd despre îmbinare: Este bună!" și țintuiește idolul în cuie ca să nu se clatine." 8. Dar tu, Israele, robul Meu, Iacove pe care te-am ales, sămînța lui Avraam, prietenul Meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
deschideți voi gura larg, și scoateți limba? Nu sunteți voi niște copii ai păcatului, o sămînță a minciunii, 5. care se încălzește pentru idoli sub orice copac verde, care junghie pe copii în văi, sub crăpăturile stîncilor? 6. În pietrele lustruite din pîraie este partea ta de moștenire, ele sunt soarta ta, lor le torni și jertfe de băutură și le aduci daruri de mîncare: "Pot Eu să fiu nesimțitor la lucrul acesta? 7. Pe un munte înalt și ridicat îți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
Făcu un mic salt deductiv, trăgând concluzia că lui Ellis îi era frică de Smith, Smith urându-l în linii mari: ca pe un isteț avocat evreu pui de lele. „Ellis, discutăm aici de un posibil caz politic?” Loew își lustrui insigna și zâmbi: „Discutăm despre o investigație de mari proporții a Marelui Juriu vizând influența comuniștilor în Hollywood, tu și cu Dudley investigatorii mei principali. Ancheta se va axa în principal asupra celor de la AUFT. Sindicatele colcăie cu tipi subversivi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
apoi ar fi înfundat ocna și i-ar fi lăsat pe ei la mila zgârciobului de comitet director al serviciilor de caritate presbiteriene. La un metru optzeci și un pic peste cincizeci de kile, Mal devenise Fantoma din San Francisco: lustruia burlane și desfăcea închizătoarele de la ferestre, furând pentru Desmond porcării din alea sportive pe care acestuia îi era frică să le folosească, cărți pe care era prea prost ca să le citească, haine prea mari ca să le poarte. Știa că atâta vreme cât
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
în Puebla. Văzându-i cum coboară de pe măgari, câțiva indieni se opriră în drum și își ațintiră privirile înspre ei. Intrară în grădina interioară pe furiș și se întoarseră în odaia ce le fusese dată ca să doarmă. Supărat, Tanaka își lustruia teaca săbiei. Ați fost la Tecali? V-am zis doar să nu vă duceți! Își îndreptă privirea dojenitoare nu numai spre Nishi, ci și spre samurai. Nishi îi povesti despre răzmerițele indiene de care aflase de la fostul călugăr. Oare seniorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
în schimb scriitorii, de cele mai multe ori, își pierd energiile gonflabilizându-și orgoliile. Nu-mi place să mă înregimentez unei generații, în "sânul" unei grup cu astfel de indivizi probabil că-i o viață cazonă, de multe ori ești obligat să-i lustruiești cizmele rivalului tău, celui care abia așteaptă să te arunce peste gard. Și atunci cum mai dispui de libertatea... faptelor tale? Prefer să rămân în compania personajelor, chiar de-s atinse de nebunie, cel puțin știu ce hachițe au. Trăim
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
până la a prinde sunetele cele mai subtile. La Iași, acolo unde s-a mutat don' Cezar după 1990, meteahna a rămas aceeași, doar mediocritățile s-au mai rânduit. Iar don' Cezar se lăsa purtat pe norișorul de osanale, sicofanții își lustruiau imaginea încordându-și mușchii biografiilor proprii cu anecdote din preajma unui poet cu destin sigur. Era influențabil. Mediocrii din jur se răfuiau cu lumea literară autentică asmuțindu-l pe don' Cezar împotriva unuia sau a altuia. Eu însumi am avut dispute
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
M-a văzut, m-a citit cum trebuie și, că mi-a plăcut ori nu, au scris. Vorbesc de "garda veche"; cea de mijloc și cea nouă ori nu mă citește ca lumea, ori de loc și atunci când scrie se lustruiește pe sine însăși. Deunăzi am citit un "spic" critic la unul dintre ciclurile mele de versuri. Mă crezi dacă-ți spun că nu am înțeles nimic? Nu am înțeles nici măcar dacă criticului i-a plăcut cât de cât ceea ce am
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]
-
un an așteptam, cu umorul cuvenit, năzdrăvănia asta cosmică. Aveam mult umor. Conchideam că n-o să se întâmple nimic care să ne scoată din cizmele de Nanuci, vânători și devoratori de telexuri. Și chiar nu s-a întâmplat nimic. Ne lustruim zilnic cizmele și ne oglindim în luciul lor. Astronomii nu mai vestesc nimic, ziarele tac. Cerbii sunt slăbiți - constată un congres de biologi la Moscova. În pădurile Ucrainei cerbii sunt slăbiți. Oamenii sunt obosiți, ce e oboseala? - se întreabă un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2292_a_3617]