5,376 matches
-
a readus popoarelor balcanice speranța independenței. Răscoala a încetat în anul 1812, Poarta încercând să readucă liniștea în Serbia, acordând amnistie răsculaților, introducând impozite moderate și o autonomie administrativă locală [33] . Mânăstirile și bisericile au devenit adăposturi ale răsculaților sârbi. Mânăstirile Valjavic și Bogovadji au fost transformate în centre ale rezistenței sârbilor. Călugări precum Paisie, Ioanichie, Gavriil, Samuil, Gherasim, preoții Meletie Niksic, Luka Lazarevic, Djoko Djuric, călugărul Hagi Iosif de la Vnjno și arhimandritul Hagi Meletie de la Rasa au devenit simpatizanți ai
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
în centre ale rezistenței sârbilor. Călugări precum Paisie, Ioanichie, Gavriil, Samuil, Gherasim, preoții Meletie Niksic, Luka Lazarevic, Djoko Djuric, călugărul Hagi Iosif de la Vnjno și arhimandritul Hagi Meletie de la Rasa au devenit simpatizanți ai mișcării revoluționare [34] . O serie de mânăstiri și locașuri de cult au fost distruse. În anul 1815 s-a constituit o delegație sârbă, avându-l în frunte pe Meletie Niksic, pentru a semna armistițiul. Pe parcursul mișcării revoluționare, răsculații sârbi au arborat steaguri cu simboluri și icoane ortodoxe
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
elene [47] . Pentru faptele sale deosebite, Sfântul Cosma a fost canonizat de Patriarhia Ecumenică la 20 aprilie 1961. Încă de la Sinodul din anul 1593, patriarhul ecumenic Ieremia al II-lea îndemna episcopii să construiască școli în bisericile de enorie, în mânăstiri și chiar în casele preoților [48] . Rareori profesorii din aceste școli erau laici, majoritatea fiind preoți sau monahi. De asemenea, ca manuale didactice se foloseau cărțile bisericești. Unele dintre școli au devenit renumite, ca de pildă, Academia Athonită, Școala de la
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Uroș, fiul lui Ștefan Dușan. Numele domniței valahe este amintit de pomelnicele sârbești (vezi pr. Nicolae Șerbănescu, Legăturile bisericești, culturale și politice între români și sârbi, în Mitropolia Olteniei, XV, nr. 5-6/1963, p. 307). Numeroși domnitori români au ctitorit mânăstiri și biserici în Serbia (vezi pr. prof. dr. Aurel Jivi, Patriarhia Ortodoxă Sârbă de la 1920 până în prezent, în Studii Teologice, an. XXII, nr. 5-6/1970, p. 459). [13] vezi Jean Mousset, La Serbie et son Eglise (1830-1904), Paris, 1938. Joko
MATERIAL – STUDIU DE SINTEZĂ. DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ÎN SUD-ESTUL EUROPEAN. GEOPOLITICA ORTODOXIEI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344368_a_345697]
-
Veronica. Între timp au sosit și cei doi medici, Cantemir și Ursulescu care au constatat că e otrăvită și, după multe încercări, au ajuns la concluzia că n-au ce-i mai face.. La sfârșitul vecerniei, aproape de miezul nopții, clopotele mânăstirii au început să bată a moarte. Un zvon trist ca un vânt otrăvit s-a răspândit pe toate cărările Văratecului: Veronica Micle, ibovnica lui Eminescu a murit. Fila calendarului din perete se oprise la 3 august 1889... Luceafărul de ziuă
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
chipul iubitei, plecată si ea spre depărtările astrale să se întâlnească cu poetul. Și din lumea lui, repeta blestemul: Nici cenușa noastră-n lume, Scumpo, nu s-o întâlni!’ Și asa s-a împinit blestemul, Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. Dar din dragoste lor a rămas legenda care va dăinui cât lumea. Visez mereu o statuie a dragostei șlefuită din piatră care să eternizeze
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
lui, repeta blestemul: Nici cenușa noastră-n lume, Scumpo, nu s-o întâlni!’ Și asa s-a împinit blestemul, Veronica a fost înmormantată de mânăstire și îngropată lăngă mitocul în care-și petrecuse ultimele clipe ale vieții, jelita de călugărițele mânăstirii. Dar din dragoste lor a rămas legenda care va dăinui cât lumea. Visez mereu o statuie a dragostei șlefuită din piatră care să eternizeze dragostea în figurile îmbrățișate ale celor doi poeți, cu titlul pus de Perpessicius, care și-ă
EMINESCU ŞI VERONICA MICLE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 551 din 04 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344482_a_345811]
-
Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Vrednicul Domnitor Mircea cel Bătrân sau cel Mare și Mănăstirea Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... Introducere sau Prolog Șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Cozia - Ctitoria Măriei Sale precum și raporturile Sale cu Biserica (1386 - 1418)... Introducere sau Prolog Șoseaua internațională taie pe din două moșia mânăstirii, și asta nu de ieri, de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a dreptei credințe
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de azi, ci încă din anul 1928, așa cum ne asigură I. B. Georgescu în “Mânăstirile Oltenești”. Prin urmare, pe îngusta Vale a Oltului, traficul întreg - extrem de intens în ultimii ani - dinspre Țara Românească spre Tran¬silvania se desfășoară prin curtea Mânăstirii Cozia. Acest așezământ a fost de dintotdeauna o vamă: o vamă a dreptei credințe în fața expansiunii catolicismului din nord, o vamă a frumuseților naturale, o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
o vamă a Învierii (ca necropolă domnească), o vamă a rezistenței românești în istorie (ultimul episod a aparținut lui Tudor Vladimirescu), o vamă a culturii înduhovnicite (manuscrise și cărturari vestiți). Ei bine, toate acestea și multe altele se leagă de Mânăstirea Cozia, cea cântată în poeme și balade, cea vizitată în tot timpul anului, cea fotografiată mai abitir decât orice obiectiv duhovnicesc celebru. Câteva referințe despre mormântul Voievodului Mircea cel Bătrân sau cel Mare și cele patru pietre funerare Faima Coziei
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
uciderea lui Tudor Vladimirescu de către greci și înfrângerea Eteriei („Marea Zaveră”, cum a fost numită mișcarea de eliberare a grecilor dusă în contul... românilor), Alexandru Ipsilanti s-a refugiat între zidurile întărite ale Coziei. Urmăritorii săi, turcii, au dat foc mânăstirii și au prădat-o cu furie, devastând cu această ocazie mormântul lui Mircea cel Mare. Comorile căutate, evident, nu au fost găsite... Vine vara anului 1917, când aflăm din relatarea prefectului de Vâlcea că starețul Mânăstirii Cozia a părăsit-o
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
turcii, au dat foc mânăstirii și au prădat-o cu furie, devastând cu această ocazie mormântul lui Mircea cel Mare. Comorile căutate, evident, nu au fost găsite... Vine vara anului 1917, când aflăm din relatarea prefectului de Vâlcea că starețul Mânăstirii Cozia a părăsit-o în fața trupelor germane de ocupație. „Între altele, mi s-a adus la cunoștință că mormântul Voeivodului Mircea a fost devastat, ridicându-i-se și luându-i-se piatra comemorativă, de către dușmanii străini de neam și de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de neam și de credința ortodoxă”, raportează respectivul prefect. Lucrurile însă nu s-au oprit aici. În procesul verbal în 23 decembrie 1918, procurorul Tribunalului Vâlcea notează: „Din zvon pu¬blic fiind informați că trupele austro-germane în retragere au devastat Mânăstirea Cozia, ne-am transportat în localitate...unde am constatat că pia¬tra comemorativă de pe mormântul domnitorului a fost mișcată din loc și spartă, iar biserica folosită drept adăpost pentru cai”. Da, este drept ca o armată care se poartă astfel
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
o armată care se poartă astfel în teritoriile cucerite să fie detestată și să nu se bucure de nici un sprijin popular, pierzând până la urmă totul... Așa au procedat și la Mănăstirea Lainici, în defileul Jiului, așa au bombardat intenționat și Mânăstirea Nămăiești și atâtea altele. Sorții războiului și mai ales ai păcii nu le-au zâmbit, deși aceste armate ale lumii „civilizate” purtau la caschetă, teoretic, laurii victoriei. Dintr-un minimal spirit de solidaritate de castă militară, nu trebuia tulburat somnul
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
își duce somnul de veci și Teofana Monahia, care nu este altcineva decât mama lui Mihai Viteazul, ultima expresie a geniului militar românesc din Evul de mijloc. Interesant acest lucru: mamă și fiu își dorm somnul de veci în două mânăstiri muntenești, la Cozia și la Dealu (unde se află numai capul Voievodului Mihai Viteazul; de fapt, unde ar fi trebuit să se afle, căci în prezent este la Muzeul de Istorie, situație care trebuie urgent îndreptată). Acolo, în pronaosul Coziei
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
că a fost primită în cinul monahal, tot de sărbătoarea Sfinților Arhangheli Mihail și Gavriil. Teofana mo¬na¬hia s-a stins repede din viață, în anul 1605, și a fost îngropată chiar lângă iubitul ei fiu. Tot în incinta mânăstirii (în biserica mare, în biserica bolniței sau în cimitir) mai sunt îngropați: Mitropolitul Varlaam al Ungrovlahiei, paharnicul Dumitrașco, Ioan Bălăceanu Groful și Egumenul Mihail; aici odihnește fostul Stareț recent al Coziei, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida, cărturarul și omul de cultură
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
fostul Stareț recent al Coziei, Părintele Arhim. Gamaliil Vaida, cărturarul și omul de cultură bisericească, cel care a alcătuit și o documentată monografie a așezământului. Succesorul acestui venerabil părinte este Părintele Arhim. Dr. Vartolomeu Androni, care este și exarh al mânăstirilor din eparhia Râmnicului și director al Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea. Despre istoria Coziei care este una și aceeași cu istoria Țării Românești Drept urmare, dintotdeauna, mânăstirea a impresionat prin poziția ei, prin măreția zidurilor, prin peisajul care o înconjoară și
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
acestui venerabil părinte este Părintele Arhim. Dr. Vartolomeu Androni, care este și exarh al mânăstirilor din eparhia Râmnicului și director al Seminarului Teologic din Râmnicu Vâlcea. Despre istoria Coziei care este una și aceeași cu istoria Țării Românești Drept urmare, dintotdeauna, mânăstirea a impresionat prin poziția ei, prin măreția zidurilor, prin peisajul care o înconjoară și din care face parte de peste 600 de ani. Aproape că nici nu poți concepe Valea Oltului fără această emblemă de piatră și duh, de frumusețe desăvârșită
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
-ne de pe caii noștri, am mers pe jos până ce am trecut podul. Aici am ieșit într-o câmpie mare, împărțită în ogoare, acoperite cu semănături și grădini și vii, pe care a trebuit să le străbatem, până am ajuns la mânăstire; aceasta, Cozia, este o clădire întărită și măreață, înălțată pe marginea acelui râu, dar înconjurată de piscuri înalte și impunătoare, iar golurile dintre ele erau închise de păduri de nepătruns, astfel că prin nici o parte a acestui loc nu este
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
de nepătruns, astfel că prin nici o parte a acestui loc nu este vreo altă intrare, căci acest loc binecuvântat se află ca într-o covată la marginea Țării Românești și la marginea Țării Ungurești. În limba lor, înțelesul numelui acestei mânăstiri, Cozia, este „fortăreață de pământ”, din pricina nenu¬măraților munți din această țară. În această mânăstire nu pătrunde nici o femeie și nici chiar parte femeiască a vreunui animal; de altfel, este regula stabilită de răposatul Mircea Voievod, care a clădit-o
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
căci acest loc binecuvântat se află ca într-o covată la marginea Țării Românești și la marginea Țării Ungurești. În limba lor, înțelesul numelui acestei mânăstiri, Cozia, este „fortăreață de pământ”, din pricina nenu¬măraților munți din această țară. În această mânăstire nu pătrunde nici o femeie și nici chiar parte femeiască a vreunui animal; de altfel, este regula stabilită de răposatul Mircea Voievod, care a clădit-o împreună cu bisericile sale, închinându-o Sfintei Treimi. Se spune că i-au dat numele de
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
și i-am zis pământul făgăduinței”. Descriere mai concretă, nici că se putea! Dar poate cea mai emoționantă relatare aparține chiar Domnitorului Neagoe Vodă Basarab, cea din Letopisețe. Zice așa ctitorul Curții de Argeș: „Văzut-am cu ochii noștri Sfânta Mânăstire Cozia; mi s-a bucurat sufletul, nu pentru frumusețea sau cioplirea pietrelor, ci pentru întemeierea și cuviința locului, care are hrană împrejurul mânăstirii, cât pot să muncească călugărașii cu mâinile lor. Sunt pomi și izvoare frumoase și cișmele cu ape
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
Vodă Basarab, cea din Letopisețe. Zice așa ctitorul Curții de Argeș: „Văzut-am cu ochii noștri Sfânta Mânăstire Cozia; mi s-a bucurat sufletul, nu pentru frumusețea sau cioplirea pietrelor, ci pentru întemeierea și cuviința locului, care are hrană împrejurul mânăstirii, cât pot să muncească călugărașii cu mâinile lor. Sunt pomi și izvoare frumoase și cișmele cu ape dulci. Toată este veselă și cuviincioasă această mâ¬năstire, în toată vre¬mea, atât pen¬tru desfătăciunea lo¬cului cât și pentru șe
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]
-
această mâ¬năstire, în toată vre¬mea, atât pen¬tru desfătăciunea lo¬cului cât și pentru șe¬derea arhiereilor care, lăsându-și scau¬nele, s-au sălăș¬luit într-însa pâ¬nă la sfârșitul vieții”. De fapt, unde este așezată Mânăstirea Cozia? La 22 km. de Râm¬nicu-Vâlcea și la 75 de km. de Sibiu, pe dreapta Oltului, la aprox. 1 km. de barajul de pe râu, aflat în amonte. Dincolo de Olt trece calea ferată, iar șoseaua internațională traversează chiar curtea mânăstirii
VREDNICUL DOMNITOR MIRCEA CEL BĂTRÂN SAU CEL MARE ŞI MĂNĂSTIREA COZIA – CTITORIA MĂRIEI SALE PRECUM ŞI RAPORTURILE SALE CU BISERICA (1386 – 1418)… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2181 din 20 decembrie [Corola-blog/BlogPost/344369_a_345698]