1,430 matches
-
cu 669 de mii. În pofida raportării unei depășiri cu 254% la struguri, anexa spune că la fondul centralizat deficitul era de 5.960 de tone iar la cel de consum de 1.410 tone. La pâine, făină de grâu și mălai, treaba mergea excelent dar nu același lucru se putea spune și despre preparatele din carne unde, față de planul de 1.060 tone se realizaseră numai 580 de tone. Prin „fond centralizat” trebuie să înțelegem „fondul de stat” iar prin „fond
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
inutilă deoarece oamenii nu se gândiseră să se înscrie la rând pentru vreo revoluție ci, mai degrabă, erau preocupați de a se aproviziona pentru luna în curs cu rațiile de alimente prevăzute de „celebrele” cartele UZFM (ulei, zahăr, făină și mălai), adică: 0,750 l. de ulei, 1 kg. de zahăr, 1 kg. de făină de grâu și 2 kg. de făină de porumb. Asta era mâncarea pe care o acorda lunar partidul, devotatei sale clase muncitoare! Cei de la țară nici măcar
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
părți de propoziție: Fala și beția aduc sărăcia. Nu-i nici câine, nici ogar. Și cu porcul gras în bătătură și cu slănina-n pod nu se poate. sau propoziții în cadrul enunțului - frază: Și-a trăit traiul, și-a mâncat mălaiul. Se încălzește la față, iar spatele-i îngheață. Vai de cel ce nu știe nici când să grăiască, nici când să tacă. I. 3 Relația apozitivă „Relația apozitivă este alcătuită din doi termeni: termenul explicat și termenul explicativ; între cei
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
răspândit în 65 sudul țării, în jurul localităților Buzău, Râmnicu Sărat și Brăila. Deși are unele asemănări cu rasa Portocaliu, se deosebește de acesta prin lungimea mai redusă a știuleților și forma sa ușor conică. Calitatea deosebită a boabelor asigură un mălai valoros pentru prepararea mămăligii. Boabele de culoare roșie - portocalie, a fost motivul pentru care, în unele zone, a fost denumit “Porumb roșu” sau “Cincantin roșu” sau “Morcovei”. Rasa Scorumnic Caracterul dominant al acestei rase constă în numărul de rânduri de
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
a boabelor, HT Suceava 99 (omologat în 1985) cu talie relativ înaltă și perioadă scurtă de acumulare a substanței uscate in bob, HT Suceava 97 (omologat în 1989) dotat cu rezistență deosebită la frigul de primăvară și specializat pentru producerea mălaiului grișat, urmați de hibrizii Montana (1992), Bucovina (1997), Nordic (1995) ș.a. Demn de remarcat este faptul că deși acești hibrizi sunt timpurii și extratimpurii, s-au dovedit a fl productivi, ajungând la producții de 7000 — 8000 kg boabe la hectar
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
de porumb din România. Tot pe suprafețe mari s-au cultivat hibrizii triliniari Suceava 108 și Suceava 99. După 1995 s-au mai cultivat pe suprafețe restrânse hibrizii triliniari Montana și Bucovina. Hibridul triliniar Suceava 97, hibrid specializat pentru producerea mălaiului grișat, nu a fost cultivat în producție, ca de altfel și ceilalți hibrizi creați după 1995, Nordic, Milenium și Decebal, aceștia din urmă datorită penetrării masive în România a hibrizilor străini. Toate aceste realizări nu ar fi fost posibile fără
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]
-
spunea În sat, nu rareori transmiteau urmașilor acest simț al umorului. Zgârcenia, infatuarea, lenea precum și sărăcia ori tendința de Îmbogățire prin mijloace necinstite nu erau iertate de colectivitate. Asemenea acestora, nici prostia sau lăudăroșenia. Cutare era al lui N am mălai, altul al lui Cacă-n casă, sau Șoni ori Țarcă, un altul Fúciu, Covrig, Burjui sau Picu, Roițașul, sau Ciolac, Canțăr, Pișta sau Hulpea, Buha, Boleanu, Cucii (descendenți al unuia ce-i zicea Cucu), Ciocârlan sau Ragelă, etc. La o
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
se mai găsea câte un cazan pentru fiert țuica. Dacă ar mai ține măcar o săptămână această toamnă, Își ziceau uneori câțiva țărani din sat, vreo douăzeci, am merge la moară la Ditrău. Am avea făină de grâu până la primăvară. Mălai pentru mămăligă mai măcinăm noi și În Toplița. Erau săteni care aveau și cai bună. Până acolo, la moara secuilor erau vreo douăzeci de kilometri, iar pe Șesul Ditrăului mai ieșeau noaptea haitele de lupi la șosea. Din cele zece
GĂLĂUȚAŞUL by IOAN DOBREANU () [Corola-publishinghouse/Science/1183_a_1894]
-
cu niște pantofi. Tot făcând-o pe nebunul, i-am reparat pantofiorii, nu era mare lucru, două cusături. A mai venit apoi o bătrână cu ceva în mână, i-am reparat și ei ghetele. Mi-a dat o turtă de mălai pe care am mâncat-o imediat. Pe urmă a venit primarul și bătrâna i-a spus că sunt om bun și că le-a reparat, ei și fetiței, încălțările. L-a rugat să mă treacă dincolo. - Cine te-a trimis
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
experimente de laborator, studii îndelungate etc. Unii portari și bodiguarzi vorbesc numai prin somn în timpul serviciului, alții vorbesc și se înțeleg de minune cu hoții și escrocii; vorbind, pun la cale fel de fel de "afaceri", din care "iese ceva mălai", ca să vorbesc în jargon; când sunt prinși și aduși în fața legii, atât ei cât și complicii lor, sunt salvați de avocați, așa că o iau de la capăt; oricum, nimeni n-o să le pună vreodată libertatea în primejdie; de aceea, vorba lor
Toamna amintirilor : povest iri by Ioan Ilaş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91664_a_93188]
-
viitor mai bun, trebuie spus cu părere de rău că țăranul poartă pecetea unei îndelungi suferințe, a privațiunilor și a poverii unei aspre robii; a devenit abătut, tăcut, egoist, îndobitocit; hrana sa nu se compune decât dintr-o fiertură de mălai fără condimente și din câteva bucăți de carne uscată în zilele de sărbătoare. Dar e împins să se îmbuibe de rachiu, abominabil alcool care se fabrică din grânele țării. Dacă găsește în beție uitarea momentană a necazurilor sale, tot în
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
Ex Hoffm.) - H., Circ. Frecv., z.step.-e.bo.; L8TXC3U8RXN2; Isoëto - Nanojuncetea, Scheuchzerio - Caricetea fuscae, Bidention, Molinion, Calthion *Juncus effusus L. (Spetează) - H., Cosm. Comună, z.step.-e.bo.; L8T5C3U7R3N3; Molinietalia, Calthion, Deschampsion, In. *Luzula luzuloides (Lam.) Dandy et Wilmott (Mălaiul cucului) - H., Eur. centr. Frecv., se.go.e.sa.; L4TXC4U5R3N4, Calamagrostietalia villosae, Piceetalia, Carici - Epilobion, Phyteumo - Trisetion, Calamagrostio - Fagenion, Quercetalia roboris, Fr., In. ORD. CYPERALES FAM. CYPERACEAE -Carex acutiformis Ehrh. (Rogoz) - G.(HH.), Euras. Frecv., z.step. se.fa.; L7T5C3U9R7N5
Flora vasculară și vegetația pădurii Vorona din județul Botoșani by Covașă Dumitru Alin () [Corola-publishinghouse/Science/1173_a_1949]
-
poteci și se gândea să intre în rai în asemenea tovărășie... În acest timp trupele române se apropiau de Odesa. Războiul era încă pe-aproape, dar nu ne interesa. Singurul efect în București era faptul că apăruse pâine amestecată cu mălai; când era proaspătă, era bună. Adesea întîlneam nemți pe marile bulevarde, totdeauna în grupuri, în linie de patru sau cinci, în ținută impecabilă, rași, uniforme gri-bleu, frizați, descheiați la gât, cu boneta pe-o parte, în același pas, automate bizare
Viața ca o pradă by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295611_a_296940]
-
scăpa de boală, mai ales în județe, unde totuși domnea primejdia de foamete, recolta veche fiind rechiziționată de trupele ruse de ocupație, iar cea nouă nefiind încă ridicată de pe câmp, generalul Kiseleff a dat dispoziții să se distribuie pâine și mălai la jumătate de preț celor ce părăseau așezările locuite, iar celor săraci să li se împartă gratuit. Un focar intens al holerei se afla în județul Ialomița; la Călărași, epidemia izbucnise la 14/26 iulie, ucigând 130 de oameni; aici
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
a înființat un lazaret pentru bolnavi, pus sub administrația unui epistat, polcovnicul Răducan. Totodată, la 26 iulie/7 august, Marea Vornicie a Treburilor din Lăuntru a trimis 10 000 de lei izpravnicului județului Ialomița, căminarul Gheorghe Geanoglu, pentru a cumpăra mălai și a-l împărți celor "din satele scoase spre aerisire", dar de acești bani "să se ție socoteală curată". Doctorul Vasile Ananici, care răspundea de carantina de la Cîmpulung-Muscel, a menținut interzicerea renumitului bâlci de Sf. Ilie (20 iulie/1 august
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
cu voievozi. Se duce țara de râpă... Sărăcimea Învăța, acu` nici acces nu mai are. Noi - se uită și la Gicu și la Sandu, cu privire fixă, ca și cum i-ar supune unui interogatoriu - ne-am trăiat traiul, ne-am mâncat mălaiul, dăm examene pe-aci, prin cârciumă, se zice că nu picăm, numa` note mari avem. Da` ei? Cum intră ei În viață, mă, cu bemveul de la tata, cu poșeta de la mama, cu parfumul de la vecinul cu bani care vrea să
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
însă, dis-de-dimineață, aud bătăi în ușă. Alerg să deschid cu întrebarea pe buze: „Cine poate fi la ceasul acesta?” Răspunsul aveam să-l capăt îndată: Bună dimineața, vere! Bucuros de oaspeți? Mai încape vorbă? Bun venit! Intră că se crapă mălaiele! - îi răspund întinzându-i mâna cu bucurie... Mă gândeam că în răgazul ce și l-a luat poate că a găsit un răspuns la întrebarile care mă frământau... Ieșeanul, însă, intră, se așează comod în fotoliu și tace... Mă uit
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
care abuza fără drept de bunurile rămase de la mănăstirea Păun. Știi că am o curiozitate, vere? Nu sunt ghicitor în stele. Care-i baiul? Mai există mănăstirea Dancu? Să fii matale sănătos. Și-a trăit traiul și și-a mâncat mălaiul până în 1903, când din cauza ruinei la care ajunsese, a fost dărâmată. Să nu crezi că ai scăpat. Cine a fost ctitorul și unde a fost locul bisericii? Da’ știi că nu te încurci la pus întrebări? Ei, ce să fac
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mi-a venit minte, de la lift, povestea mea de la examen, care avea cerșetor și pe care l-am mutat în ascensorul meu, în locul chilianului, și toți trei, în timp, într-un lift modern din străinătate. Eu eram milionar pe deasupra, vrabia mălai visează, totdeauna m-am plâns cel mai bine în visele mele, așa că nu mai știu dacă visam pe bune sau cu ochii deschiși când ne-a găsit bețivul ăla de portar. Sau poat nu. Îți vorbeam despre Moni. VII M-
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
Cînipiște, Coloniște, Curechiș tea, Fasoliștea, Făuriștea (< faur, „fierar“ + iște), Gîrliște, Grîiște, Gruiște (< grui, „cocor“ sau „movilă“ + -iște), Hrebeniște (< hreben, „spinare îngustă de munte cu coaste repezi + -iște“), Hulubiște (< hulub, „porumbel“ + -iște), Iniște (< iniște, „loc cultivat cu in“), Lacoviștea, Mălăiștea (< mălăiște < mălai, „mei“ + -iște), Măzăriște, Miriște, Orziștea, Moriștea (< moară + -iște), Porumbiștea, Rariștea, Zăpodiștea (< zăpodie, „platou în vîrful unei coline sau al unui munte + -iște). În ceea ce privește tema tîrg, se regăsește și ea în numeroase toponime romînești, îndeosebi compuse: Tîrgu-Logrești, TîrguMureș (Marosvásárhély), Tîrgu-Jiu, Tîrgu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
parte a acestor bucate [...] vor fi doar părtașe (în cel mai bun caz!) lângă un «de dulce» sau, mai rău, doar însoțitoare cuminți, «garnituri» modeste, figurație...“ „Figurația“ respectivă este, în realitate, dominația monopolistă a verdețurilor (pe timpul anotimpului cald) și a mălaiului (tot anul), dar și, într-o măsură mai mică sau mai mare, a legumelor și fructelor în alimentația țăranului român. Rolul acestora din urmă era cu totul diferit de cel pe care-l au în meniurile de astăzi: nu erau
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
bună.“ Scoicile se mai mâncau și de nevoie, în perioadele de foamete: chiar relativ recent, adică în primăvara anului 1947, populația comunei Mălușteni din județul Covurlui a supraviețuit numai grație scoicilor din Prut, mâncate goale, căci țăranii nu mai aveau mălai. Până la a reveni asupra unora dintre bucatele țărănești descrise de Mihai Lupescu, trebuie să facem o paranteză. Potrivit lui Radu Anton Roman, „marea bucătărie țărănească“ ar fi originală în primul rând datorită filonului străvechi din miezul ei. Ar avea „măduvă tracică
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
qu’elle est, ce qu’elle pourrait être, adică MoldoValahia, ceea ce a fost, ceea ce este și ceea ce ar putea fi). Pe tărâmurile noastre, din cele mai vechi timpuri, strămoașa mămăligii a fost făcută din făină de mei (cereală numită și „mălai“; etimologia acestui cuvânt este incertă, dar ni se pare semnificativă asemănarea cu millium-ul latinesc, care desemnează toate varietățile botanice ale meiului, termen din care provine și franțuzescul millet). Atunci când porumbul („păpușoi“ în Moldova) a luat locul meiului, numele popular al
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
este incertă, dar ni se pare semnificativă asemănarea cu millium-ul latinesc, care desemnează toate varietățile botanice ale meiului, termen din care provine și franțuzescul millet). Atunci când porumbul („păpușoi“ în Moldova) a luat locul meiului, numele popular al acestuia din urmă, „mălai“, s-a păstrat, desemnând porumbul măcinat. Nu știm ce denumire i se dăduse străvechii noastre fierturi din mei (și soldații bizantini cunoșteau o astfel de mâncare, numită „piston“), dar acesta era cu certitudine cel mai răspândit aliment: un misionar catolic
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
al șaptelea din secolul al XVII-lea afirma că toată populația se hrănea cu „pâine din mei“ (sub acest nume ar trebui cuprins și terciul mai gros obținut din aceeași cereală), iar sașii îl porecliseră în derâdere pe Mihai Viteazul „Mălai Vodă“. O fiertură similară, inițial făcută din hrișcă, aveau și rușii, sub numele de „kașa“, la fel de răspândită în popor ca mămăliga la noi. Elena Niculiță-Voronca scrie: „De demult, pe când nu erau păpușoii, oamenii mâncau mălai. Pâinea proaspătă era foarte bună
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]