2,168 matches
-
se folosea destul de rar, de Paști, la sărbătorile de iarnă și la hramul bisericii din sat. Dintre soiurile de porumb cultivate, cele mai folosite erau Ciocantinul și Hanganul. Aceste soiuri de porumb dădeau producții foarte mici, dar erau spornice la mămăligă. Alte suprafețe erau semănate cu grâu. Pe suprafețe mai mici era semănat ovăzul și orzul, în special de către cei care aveau cai. Se mai semăna și răsărita(floarea soarelui) pentru untdelemn. țăranii își duceau semințele la oloernița din centru comunei
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Penuria de hrană pentru oameni și de furaje pentru vite, a lovit puternic în gospodăriile țărănești, în această perioadă mulți oameni și mai ales copii au murit otrăviți cu bureți culeși din pădure pe care îi mâncau nealeși și fără mămăligă. Din lipsă de iernatic, oamenii descopereau șurele de stuf sau de paie și dădeau la vite să mănânce, alții tăiau vitele, uscau carnea în cuptor care era mâncată de cei ai casei. Prin lunile ianuarie-februarie mulți țărani au măturat ultimele
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
puțin odată pe zi hrana necesară copiilor. Și eu și cei de o vârstă cu mine am cunoscut vremurile acelea. Când în primăvară, au apărut primele legume și zarzavaturi, acestea erau fierte fără ulei și mâncate fără pâine și fără mămăligă ceea ce adus la îmbolnăvirea și chiar la moartea unora. Dar, ceea ce era mai dureros pentru țărani, a fost specula practicată de unii indivizi care au încercat să se îmbogățească pe seama celor săraci și cu familii grele, vânzândule alimente la prețuri
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
mari pe careîi puneau în traistele ce le purtau după gât. După ce terminau acțiunea femeile împărțeau peștele pe care-l duceau acasă. Se mai pescuia și cu undița și cu năpatca, dar mai rar. Exista pe atunci și o zicală Mămăligă de râșniță și pește din undiță care scotea în evidență și mai mult sărăcia în care se zbăteau unii dintre hudeștenii noștri. Desigur că în timpurile vechi, peștele și vânatul vor fi fost principalele căi de procurare a hranei omului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
demn de menționat că existau în sat și femei care știau să trateze de vătămătură. Așa că pe cine-l durea stomacul sau chiar intestinele, se spunea că l-a apucat vătămătura. Unele babe se pricepeau să pună oala. Făceau o mămăligă proaspătă din care rupeau o bucată și făceau o turtiță în care se punea o lumânare. Acestea se așezau pe burta femeii bolnave, se dădea foc la lumânare și deasupra se așeza o oală de lut ars, cam de 2
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ce era lângă sobă. Această laiță servea ziua ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
ca scaun pentru musafiri și ca loc pe care se ținea lada de zestre. în mijlocul casei era măsuța mică și rotundă, înaltă de 35-45 cm pe care se așezau: strachina cu borș, mămăliga, lingurile de lemn și ața de tăiat mămăliga. Scăunelele de lemn erau mai joase, cu 3 sau 4 picioare, cioplite din bardă și pe ele stăteau la masă membrii familiei. La unele case, mobilierul se completa cu blidarul pentru străchinile și oalele de lut, lingurile de lemn. în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
camera de locuit. în tindă se punea scara pe care se urca în pod. Aici era de obicei îmblăciul cu care se bătea porumbul pe leasa de nuiele. Tot în tindă se mai țineau sacii cu cereale și făina pentru mămăligă. în general, casele aveau streșinile late ca să apere casa de ploi. în jurul casei se amenaja prispa lată de vreo 40 cm cu scopul de a apăra pereții casei de umezeală. La acoperiș, pe leatul de jos se fixau niște cuie
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
legăna Că rochița nu-i a ta; Nici polcuța, nici rochița Numai ochii și gurița” „Hai mamă, la iarmaroc! Și mi-i cumpăra cojoc Dragul mamei, fi cuminte Că norocul nu se vinde”! „ Fetele ce se ridică Nu știu face mămăligă. Cele ce s-au ridicat, Nu plătesc tot ce-au mâncat.” „Cine joacă legănat, Să nu credeți c-a mâncat". „Câte fete sunt în joc Toate-s strâmbe la mijloc; Numai mândrulița mea îi dreaptă ca secera.” „Tot pe loc
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
avea. De urâtă nu-i frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
frumoasă Te sperii văzând-o-n casă. Și de rău nu-i șade bine Când. se duce parcă vine. De mâncare n-am ce zice Se pricepe sa mănânce. Și mănânca, frate dragă, Câte-o mămăligă întreagă. A facut o mămăligă, De nici câinii n-o mănâncă. Nici motanul de pe horn N-o mănâncă să-l omori. Și de crudă ce era, Nici la porci nu le plăcea. Zurgălăi și clopoței Înc-o roată, măi flăcăi! Hăi,hăi! Mi-am luat alta
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Tatăl nostru” și apoi începe să descântece celui bolnav sau îndrăgostit. Să zicem că baba lecuitoare avea înainte, pe vreme când nu existau antibioticele de astăzi, un copil grav bolnav de amigdalită (gâlci). Foloseau, după priceperea proprie, toate leacurile băbești potrivite: mămăligă fierbinte pusă la gât; turtițe de cartofi copți amestecați cu ulei; cataplasmă de ceapă pisată cu sare, untură, praf de pușcă; dovleac copt și legat la gât; mult hrean și mei. Când toate acestea nu dădeau rezultate, vindecătoarea apela la
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
să-mi dai somnul și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
și odihna fetei, Ca să doarmă ca butucul Și să tacă ca chiticul. Cum dorm păsările în păduri Așa să doarmă copilul meu. Rețeta: mama ia copilul în brațe și iese în ogradă, cu o bucată de mămăligă în mână. Rupe mămăliga în trei bucățele și zice descântecul, azvârlind spre pădure sau livadă. Descântec de deochi La salcia răsădită, sade-o fată despletită c-un ochi de foc și cu unul de apă. A crăpat ochiul de apă Și l-a atins
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
unde moaie pământul, să-l amesteci cu oțet de vin, să legi la ceafă. Pentru ca femeia să aibă lapte. Să bea sămânță de mărar pisată, mazăre rădăcini de pătrunjel și rozmarin, în ciorbă. Pentru ulcior pe geana achiului. Când fierbe mămăliga, aruncă un fir de orz în foc și ieși afară, fără a te uita înapoi și va trece, ca prin farmec... Pentru bătături la picioare. Vâră picioarele în leșie tare de ciocălăi, fierbinte cât poți suferi. Stai răbdător acolo până
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
sau un preot, nu-i va merge bine. Celui care omoară o broască se zice că-i va muri o rudă sau vreun prieten. Pasărea care va fi pupată de om o mănâncă uliul. Să nu se dea la câini mămăligă fierbinte căci turbează. La gâtul unui animal fătat se leagă u fir roșu, ca să nu se deoache. Felurite superstiții Pâinea să nu se pună pe masă cu coaja de jos în sus, căci trage a sărăcie. Femeile să nu poarte
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pe cineva palma dreaptă, să știe că el va da bani altcuiva; iar când îl mănâncă palma stângâ, să se bucure că va lua bani. Fetelor cele mari care mănâncă direct din oală, le va ploua la nuntă. Când o mămăligă se toarnă de la foc și se crapă pe la mijloc, este semn că cel ce-a făcut-o va face o călătorie. Să nu poarte cineva cămașa pe dos, căci i se întoarce norocul spre rău. Pune cămașa jos și calc
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
om a autorului. A fi cu vocație înseamnă că nu e nevoie să fii doar un depozit, cel mai mare depozit, ci, cu prisosință, înseamnă să fii o voce. Și, Doamne, cum pot unii așa ușor despărți - cum ai tăia mămăliga cu ața - pe Creangă-învățătorul de Creangă-povestitorul, când știut ar trebui să fie că hrana și învățătura copilăriei sunt una, euharistie, care pe copil îl face unu, el însuși? După spusa înțelepților, cel ce învață pe cineva făcător de om este
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
se lipi de piele. Era leoarcă așa că o scoase și o azvârli îndărăt. Din desagă luă plosca din care trase vârtos o dușcă. Își turnă ceva apă și peste grumazul ars. Băgă apoi mâna adânc și găsi un boț de mămăligă, niște slănină, niscai brânză și o ceapă pe care o crăpă numaidecât. Le puse pe un ștergar și, făcându-și cruce în gând, se apucă să mănânce. Plugarul își reluă apoi cu osârdie lucrul, până spre seară. La întoarcere, își
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
Țara extremelor, Haifa, 1994; ed. (Land der Extreme-Țara extremelor), ed. bilingvă, tr. Radu Bărbulescu, München, 1997; Magia pietrei, Petah Tikva, 1995; Schițe pe portativ, Rehovot - Haifa, 1995; Gânduri de dimineață, Haifa, 1996; 18 poeme-18 Poems, ed. bilingvă, Petah Tikva, 1996; Mămăligă și caviar, Haifa, 1998; Amprente, Tel Aviv, 1999; ed. Cluj-Napoca, 1999; Haifa zidurilor mele de sprijin, Iași, 2000; Puterea cuvintelor, pref. Alexandru Mirodan, Tel Aviv, 2001; Întoarcerea cuvintelor, Iași, 2001. Repere bibliografice: Cezar Ivănescu, Numele poetului: Bianca Marcovici, LCF, 1984
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288005_a_289334]
-
și spuma de tescovină amestecată cu tărâța de făină de grâu și uscată. Tărâța era scoasă de la făina de grâu și făcută la râșniță de mine și de soră-mea Ileana. Tot la râșniță făceam și făina de păpușoi pentru mămăligă, mălai și ghismană. Tata avea un palton negru de care se prindea orice puf și orice scamă. După regula casei, ori de câte ori se îmbrăca cu el, numai pe mine mă punea să il curăț... Nici de data asta nu s-a
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
lirică. Sunt o serie de elemente apoetice pe care eul insistă să le introducă în universul liric. Repetiția lor însă scoate în evidență caracterul teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb retrograd", "pentru dragostea noastră universală, Violaine", Pelagră, "generalul mămăligă", "cu buzele pline de mămăligă", Scrisoare nouă). Lumea modernă se supune imperativelor noii tehnologii, mitul naturii eterne sau etern stăpânitoare s-
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
însă scoate în evidență caracterul teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb retrograd", "pentru dragostea noastră universală, Violaine", Pelagră, "generalul mămăligă", "cu buzele pline de mămăligă", Scrisoare nouă). Lumea modernă se supune imperativelor noii tehnologii, mitul naturii eterne sau etern stăpânitoare s-a degradat și el ("bobul de porumb patetic și emancipat/ s-a ridicat în vârfurile picioarelor și strigă:// - Să
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
teatral al discursului ("Hei, Violaine, dragostea ta caniculară/ a eșuat undeva în halucinațiile cu păduri de mămăligă", " Pe legea mea, Violaine, îl vom judeca -/ bobul de porumb retrograd", "pentru dragostea noastră universală, Violaine", Pelagră, "generalul mămăligă", "cu buzele pline de mămăligă", Scrisoare nouă). Lumea modernă se supune imperativelor noii tehnologii, mitul naturii eterne sau etern stăpânitoare s-a degradat și el ("bobul de porumb patetic și emancipat/ s-a ridicat în vârfurile picioarelor și strigă:// - Să-mi dați voie, sufăr de
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
țării, în jurul localităților Buzău, Râmnicu Sărat și Brăila. Deși are unele asemănări cu rasa Portocaliu, se deosebește de acesta prin lungimea mai redusă a știuleților și forma sa ușor conică. Calitatea deosebită a boabelor asigură un mălai valoros pentru prepararea mămăligii. Boabele de culoare roșie - portocalie, a fost motivul pentru care, în unele zone, a fost denumit “Porumb roșu” sau “Cincantin roșu” sau “Morcovei”. Rasa Scorumnic Caracterul dominant al acestei rase constă în numărul de rânduri de boabe, care invariabil este
In honorem dr. ing. Mihai Cristea - membru titular al Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gh. Ionescu Şişeşti" by Dumitru Bodea, Silvia Străjeru, Marius Murariu () [Corola-publishinghouse/Science/1221_a_2384]