1,008 matches
-
trebui să amâne, din nou, totul pentru altă dată. Până atunci, soția sa își dusese sarcina cu bine, deși nu se mai putuse bucura, ca în vremea când era însărcinată cu Ștefănel, de tihna și de relativul confort din casa mănăstirească a maicii Agripina. Ar fi fost, de altfel, și problematic, chiar dacă mătușa sa n-ar fi plecat la București, pentru că trebuia să aibă grijă și de Ștefănel. După socotelile ei, nașterea trebuia să aibă, totuși, loc ceva mai târziu. Brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1538_a_2836]
-
zi și din noapte, până la acele primejdioase performanțe sportive - nu sunt decât o gimnastică menită să Întărească voința și să disciplineze sufletul. La drept vorbind, nu greșeam prea tare când consideram dandysmul un soi de religie. Cea mai aspră lege mănăstirească, porunca neînduplecată a Bătrânului din munți care, după ce-i Îmbată, le cere discipolilor săi să-și ia viața, nu era mai despotică și nici mai respectată decât doctrina aceasta a eleganței și a originalității care impune, la rându-i, ambițioșilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
șevalet. Nu pot altfel și nici nu-L pot păcăli pe Dumnezeu. Nici nu vreau să încerc să-L păcălesc. Dar au nevoie mănăstirile de liber-cugetători? Voi putea eu, cu gândul la șevalet, să particip zilnic la slujbele rânduite vieții mănăstirești: cele șapte laude, Acatiste, Paraclise, Sfânta Liturghie, Sfântul Maslu din obște în fiecare vineri?... Și-apoi, bănuiesc faptul că n-o să fiu primită ca maică stareță. Voi avea, ca novice, de măturat, de plivit, de trebăluit la bucătărie, de frecat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1577_a_2875]
-
erau închinate. Ca atare, aceștia se comportau ca și cum s-ar fi aflat pe propriile lor moșii. ― De fapt, erau niște vechili cărora trebuia să le dea ascultare călugării, țiganii robi, poslușnicii, precum și țăranii din satele ce se găseau pe moșiile mănăstirești. ― Fiindcă veni vorba de poslușnici, părinte, mi-am adus aminte de o poruncă a lui Grigore Ioan Calimah voievod din 10 decembrie 1761, prin care înlesnea mănăstirii Dancu să caute douăzeci de “liude (oameni) streini fără de bir în visterie ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ieri a fost mare vistiernic - deci unul din cei ce aplicau “pecetluiri pe fețile și chipurile” poslușnicilor și care cine știe prin ce împrejurări a ajuns monah. ― Să nu crezi, părinte, că nu s-a nevoit să învețe “alfabetul” celor mănăstirești. Da’ una-i să fii mare vistiernic și să dai porunci și alta-i să fii prea plecat și smerit. Ascultă-l numai ce spune: ― Ia să auzim cum vorbește marele vistiernic devenit monah peste noapte. ― Fiindcă cele călugărești nu
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru ca și din partea noastră să nu fie judecată ca o nepăsare, nu am îndrăznit să intrăm în astfel de blesteme,... am dat iarăși această sfântă mănăstire, a Sfântului Nicolae din Țarină să fie metoh sfintei mănăstiri Zugraf... cu toate averile mănăstirești... Dar și aici sfânta mănăstire să aibă întotdeauna avere din belșug, și din veniturile care se întâmplă să ducă acolo la Sfântul Munte, la sfântul Zugraf, și părinții egumeni care vin de acolo să aibă a face toate întocmirile înscrise
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
în spate o altă poruncă, ce spunea că nimeni nu are voie să vândă vin până mănăstirile nu vor termina de vândut vinul din pivnițele lor. Trebuie să ne imaginăm că se putea întâmpla ca într-un an încheiat vinul mănăstiresc să nu se termine... ― La 1 mai 1738, Grigore Ghica voievod pune ordine între mănăstirile “Galata de Gios, unde este hramul creștinilor voievozi Mihail și Gavril, care di-nceput a fost zidită de Isac Balica hatmanul (Eraoare. Corect Melentie Balica
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
desetena, goștina și vădrărit(ul), cu toții să aveți a urma întocma după cum mai sus s-au arătat”. ― Tare mi se pare că grecii egumeni ai mănăstirilor au făcut afaceri serioase, băgând moșii ale unor boieri în aceeași oală cu cele mănăstirești. ― Și faptele au ajuns la urechile lui vodă. Altfel nu atrăgea atenția egumenilor. ― Ce ai zice, fiule, dacă am trage o fugă până la mănăstirea Sfântul Sava din Iași? ― N-ar fi rău, părinte, mai ales că vom afla lucruri deosebite
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
hotăra câte zile vor lucra aceștia în folosul mănăstirilor. În general, numărul zilelor era în jur de 12 zile pe an de fiecare “vecin”. Numai că nu se prea ținea seama de acest număr și țăranii munceau hojma pe moșiile mănăstirești... ― Îmi amintesc, părinte, că la 5 iulie 1692 voievodul Constantin Cantemir a judecat pricina dintre egumenul mănăstirii Hlincea și niște poslușnici care s-au răzvrătit. Și spune vodă: “Arătând rugătoriul nostru Leontie egumenul ispisoc de miluire de la răpăusatul Ștefan Vasilie
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Bârnova,... ca să scutească aceste mănăstiri toată desătina pe toate bucatele ce vor fi drepte a mănăstirilor, și toate oile de goștină, și vădrăritul pe tot vinul ce vor avea drepte din viile mănăstirilor, numai bucate omenești, adecă a altor oameni mănăstirești, cu numele mănăstirilor, să nu se afle, ca să răspundă că au să scutească, că apoi se va strica mila mănăstirilor,... Și toți oamenii lăturași, ce vor avea prin satele lor, după hotărârea ce s-au făcut, să aibă a sluji
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
marginea acestor deosebite cărți nu au fost zadarnice. ― Altfel spus, sfințite, nu erau robi doar poslușnicii și țiganii care se mai aflau poate prin aceste mănăstiri, ci și bieții țărani din satele care aparțineau mănăstirilor sau se aflau pe moșiile mănăstirești. ― Ai dreptate cu asupra de măsură, fiule, dar să mergem mai departe. Iată că la 29 octombrie 1743 fratele lui Constantin Mavrocordat “Milostiiu Bojiiu, Io Ioan Necolae voevod(a), g(o)sp(o)d(a)ri Zemli Moldavscoi” spune: “De vreme ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
părinte. ― Bine ai venit, dragule. Așează-te aici lângă mine. ― Cu îngăduința ta, părinte, am să stau în picioare, fiindcă am lenevit destul toată după amiaza. ― Dacă asta ți-i dorința... Facă-se voia ta, fiule. După acest răspuns tipic mănăstiresc, bătrânul m-a întrebat: ― Ce vei face după ce om sfârși de deznodat cele documente. ― Cred că acesta este cuvântul potrivit pentru ceea ce facem noi. Deznodăm firul celor scrise de dieci, fir care uneori este foarte încâlcit. ― Nu sunt vinovați diecii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
au rămas sfânta măn(ă)stire de nu are cu cine poslușie. Dreptu aceasta, patrierșia noastră am făcut această carte de blăstăm asupra celor ce-ar fi știindu niscar(i)va țigani de a mănăstirii,... ori în țigani boierești, ori mănăstirești sau și la alții din lăcuitorii Moldovii de nu i-ar mărturisi cătră egumenul aceștii măn(ă)stiri sfinte, ce cu lăcomie îi vor tăgădui, unii ca aceia... să fie blestemați”... Și de aici înainte blestemul se rostogolește ca un
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
care a înfăptuit succesiv secularizarea, lovitura de stat de la 2 mai 1864, precum și cunoscutele reforme constituționale și sociale. Memorabilă a fost intervenția sa... în ședința Camerei din 13 decembrie 1863, când, cu prilejul dezbaterii proiectului de lege al secularizării averilor mănăstirești, s-a ridicat cu dârzenie și hotărâre împotriva acelor deputați (puțini la număr) care, sub un pretext sau altul, interpretau actul guvernului Kogălniceanu ca inoportun: <Domnilor, e o vreme foarte îndelungată de când se găsește această chestiune pe tapet. Nu e
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
asculți doar titlul, simți cum îți crește tensiunea curiozității, dragule. ― Iată ce spune autorul, părinte: “Cu totul pe neașteptate, urmărind pare-se să câștige de partea sa pe deputați, guvernul Kogălniceanu depuse în fața Adunării proiectul de lege privind secularizarea averilor mănăstirești. În afară de trei, toți cei prezenți primiră legea cu entuziasm și o votară numai după un ceas de discuții. De multă vreme nu se mai petrecuse un asemenea caz de unire în jurul unei legi propuse de guvern. Nici unul din cei ce
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
parte literă moartă, căci egumenii greci nu voiseră să se supună. Semeții călugări nu înțelegeau să atârne în nici un fel de guvernul român, constituind un fel de stat aparte. În timpul domniei lui Bibescu, ei ajunseră să ceară ca arendarea moșiilor mănăstirești să se facă fără nici un amestec al autorităților civile. Dezgustat de lăcomia lor, Bibescu însuși a cerut a se comunica guvernului condițiile arendării, pentru a le uniformiza la toate mănăstirile, dar și pentru a pune capăt <jafurilor nerușinate ale arendașilor
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
nu erau controlate de nimeni, fiind risipite în scopuri străine de țară, de către <nămolul acela tot crescând de călugări fără treabă și nepăsători>. Încă de la începutul domniei, Alexandru Ioan Cuza și-a înscris în programul său de reforme secularizarea averilor mănăstirești. În 1859, când printr-o carte vizirală Poarta le absolvise pe acestea de a contribui la cheltuielile statului, guvernul își manifestă autoritatea, punând sechestru pe veniturile lor. După întoarcerea domnului de la Constantinopol, se luaseră și alte măsuri pentru a extinde
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
să se apuce să hotărască de la sine o chestiune care a fost obiectul conferinței de la Paris. De aceea guvernul împărătesc protestează formal contra oricărui act al alteței voastre, care ar avea de efect o despoiere sau o însușire a veniturilor mănăstirești...> Fără a se speria de nota <guvernului împărătesc>, Cuza îi răspunse că în această chestiune nu este domnul românilor, ci <însăși România>, iar consulului englez îi replică într-o zi cu fermitate că aici nu-i vorba de nici o chestiune
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
fi auzit măcar ceea ce eu am citit într-un suflet. Un gând m-a lovit ca un trăsnet în moalele capului: “Uite cum nu mi-am dat seama că el este totuși călugăr și încă are un rang în ierarhia mănăstirească... Este arhimandrit. Dacă l-am supărat citindu-i adevărul crud despre tagma călugărilor?” În cele din urmă, am îndrăznit: ― Părinte, nu știu dacă n-am greșit citindu-vă această scriere. Nici-un răspuns. Abia după clipe lungi de așteptare, bătrânul s-
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
a face prin mijlocirea de care dispuneți de a lăsa pomenitului schit iarăși de a se administra de sine ca și până acum”. De ce face sfinția sa o cerere unilaterală? ― Nu vom obține niciun răspuns, fiule, fiindcă fiecare suspus în ierarhia mănăstirească își striga nevoile sale. Nu-l interesa ce se petrece în curtea vecinului, deși acolo se afla “fratele” său. Citește mai departe. ― Iaca ce spune prof. Ioan Vlăducă: “Ne aducem aminte de faptul că voievozii noștri au ctitorit multe mănăstiri
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
pentru tot neamul românesc”. ― Acea “parte din veniturile lor” este măsurată de Radu Mihnea voievod prin “ucazul” său bine știut din 26 martie 1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face francmasoneria europeană și cu secularizarea averilor mănăstirești, care e o problemă curat românească!? Citește mai departe și ai să vezi ce “român” era acest
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1618 - a intervenit călugărul cu nemăsurată vehemență. ― “ Aceasta a durat - am reluat eu cititul - până la secularizarea averilor mănăstirești (1859-1863), înfăptuită de doi francmasoni: domnitorul Alexandru Ioan Cuza și Mihail Kogălniceanu”... ― Nu știu ce are a face francmasoneria europeană și cu secularizarea averilor mănăstirești, care e o problemă curat românească!? Citește mai departe și ai să vezi ce “român” era acest profesor Ioan Vlăducă. ― “Domnia lui Cuza Vodă se inaugură în 1859 prin acte arbitrare în Biserică. Primul act, comis de guvern împotriva practicei
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
scrie domnul profesor Vlăducă: “Alt fapt arbitrar îl săvârși guvernul în 1859, luând averile bisericești ale mănăstirilor Neamțul, Secul, Agapia, Adam și Verona, sub pretext de administrație rea, trecându-le sub administrarea Ministerului de Culte, ca și pe celelalte averi mănăstirești. Atunci se luară tipografiile din Mănăstirea Neamțul, se desființară fabricile mănăstirești, se vândură la iarmaroc vitele, stupii și toate averile mobile ale mănăstirilor, oprindu-se numai ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
1859, luând averile bisericești ale mănăstirilor Neamțul, Secul, Agapia, Adam și Verona, sub pretext de administrație rea, trecându-le sub administrarea Ministerului de Culte, ca și pe celelalte averi mănăstirești. Atunci se luară tipografiile din Mănăstirea Neamțul, se desființară fabricile mănăstirești, se vândură la iarmaroc vitele, stupii și toate averile mobile ale mănăstirilor, oprindu-se numai ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state, în marginile strictului necesar și se trecură la buget”. ― Radu Mihnea
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
Culte, ca și pe celelalte averi mănăstirești. Atunci se luară tipografiile din Mănăstirea Neamțul, se desființară fabricile mănăstirești, se vândură la iarmaroc vitele, stupii și toate averile mobile ale mănăstirilor, oprindu-se numai ceea ce era de absolută necesitate pentru soborul mănăstiresc. În schimb se făcură mănăstirilor state, în marginile strictului necesar și se trecură la buget”. ― Radu Mihnea voievod prevedea tot “strictul necesar” pentru călugări - l-a apostrofat bătrânul pe autor. Am reluat cititul: “Astfel aceste mănăstiri începură a trăi în
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]