2,766 matches
-
comportamentului și limbajului oamenilor. Romanele nu sunt reconstituiri, ci construcții ficționale, slujite de un stil neafectat de clișee, cursiv, uneori ușor ironic. SCRIERI: Dintr-un vârf de tufan, București, 1937; Regina balului, București, 1946; Regina balului, București, 1968; Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă, București, 1970; În mahalaua Grant, București, 1971; Povestiri pestrițe, București, 1974. Repere bibliografice: Tudor Arghezi, Un nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
nou scriitor, RFR, 1945, 1; Octav Șuluțiu, „Regina balului”, „Apărarea”, 1946, 21; C. Pajură [C. Papacostea], „Regina balului”, „Severinul liber”, 1947, 116; N. St. [N. Steinhardt], Nuvelele d-lui Ștefanopol, RFR, 1947, 5; Piru, Panorama, 405-406; Mircea Iorgulescu, „Hangița Tudora. Măria-sa Burduja-vodă”, RL, 1970, 33; E. M. [Emil Manu], „În mahalaua Grant”, SPM, 1972, 66; Valentin Chifor, Un prozator uitat - Al. Ștefanopol, „Cercetări de limbă și literatură” (Oradea), 1990; Popa, Ist. lit., I, 272; Dicț. scriit. rom., IV, 474-475. C. T.
STEFANOPOL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289911_a_291240]
-
flagelează sensibilitatea cititorului: „Păsările din cap zboară pe rând / Cu aripi crăpate de sticlă sunând”; „Văd inima odăii / Cum iese de sub pat / Și-mi roade versurile din caietul pătrat / Inima odăii e un ceas fără limbi”; „peștii sorb luna în fundul mării, curățind-o de coaje ca pe portocală”. În fundul mării stau inimi „ca bureții”, inimile unor „fete frivole” sunt „parfumate fiole” care „îți aruncă în obraz vârfuri de ac”, „Sânii copți la soare se sparg / Explodând o avalanșe de nuferi”. Modelul
STAMATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289850_a_291179]
-
Băsărabŭ Voevod” - și declară a urma pilda aceluia (ctitor al mănăstirii): „și precum soțul și domnul ei, biserica cea mare, în cinstea marilor împărați și sfinți Constandin și Elena, den temelie o au ridicatŭ și o au înfrumusețat, așa și măria ei ...”, „Pomeana” le va fi de folos multora: „făcând-o ca în veci bună pomenire stremoșilor, moșilor și părinților lor să râmâe și al lor nemortŭ nume...”. Unii dintre ei (cu o presiune importantă în compunerea inscripției din 1696; datarea
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pare, serviciile „sfatului” orașului. Aducându-și aminte de fostul lui dascăl, Pătrașcu Ciogolea - și el multă vreme pârcălab de Hotin - scrie, prin 1635-1637, „la iubiț prietenii noștri și fraț, la cinstiț domnii de Bistrița, Șimon, birăul, și cu toț domnii mărie tale”, solicitând să-i fie trimis din nou „Toader diiac den Felder” că „avea coconi să ni-i învețe”617. Todosia („puntea de legătură” către Gheorghe Ștefan, în a cărui uneltire frații Constantin și Pătrașcu Ciogolea vor intra și-și
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Protagoniștii sunt bântuiți de fantasme, așteptări terorizante, torturante neliniști și apariții. S. anticipează astfel câte ceva din misterele și dramele lui Lucian Blaga și ale lui Adrian Maniu. Mai puțin structurate, Călătorii (apărută în 1916 în „Rampa nouă ilustrată”) și În fața mării (publicată în 1973 în „Manuscriptum”) atestă faptul că scriitorul era conștient de înclinația sa spre teatru. Împreună cu Victor Eftimiu traduce în 1912 drama Păpușile de Pierre Wolff. A compus și proză scurtă: narațiuni moralizatoare, caracterologice și cu intenție satirică, evocări
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
XI.1951, Bursuceni, j. Bălti - 4.XI.1975, Moscova), poet și prozator. S-a născut într-o familie de intelectuali. Este fratele poetei Leonida Lari. Studiază la Institutul de Literatură „Maxim Gorki” din Moscova (1973-1975). Ț. a nutrit interes pentru mării filosofi stoici ai Antichității, dar și pentru poezia europeană modernă. Cultivând o lirica de orientare neoexpresionistă, puternic influențată de Lucian Blaga și de reprezentanții de seamă ai expresionismului de limba germană - Georg Trakl, Georg Heym, Arno Holz, Rainer Maria Rilke
TUCHILATU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290278_a_291607]
-
prin care trece o simțire vibratilă: „O linie albastră, o suprafață verde / și-o gamă măiestrită în jocuri de penel; / un pescăruș apare, un avion se pierde / și sufletul îți zboară în larguri după el” (Grup). O izbutită meditație asupra mării și asupra iubirii e Paradox: „Iubito, vezi tu marea? Iubirea-i mai adâncă. / E aspră, dar te razimi pe dânsa ca pe stâncă. / O port pe pretutindeni, o simt întotdeauna / și mă închin minunii ce face din doi una”. Impresionează
STRIHAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289981_a_291310]
-
de oxigen (se observă frecvent, în perioadele foarte calde, pești pe mal, asfixiați, victime ale unui ‘’șoc de căldură’’).Pentru reducerea poluării termice a apelor, conductele de evacuare a apelor calde se prelungesc mult în largul lacului, fluviului sau în mijlocul mării. În alte situatii apa se clorinează pentru a nu se dezvolta microorganisme. Conductele lungi de evacuare sunt costisitoare și stânjenesc transportul naval. Clorinarea poate afecta toate formele de viață din apă. O alta metodă mai eficientă este asigurarea unui debit
Un mediu curat – o viaţă sănătoasă. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Dimofte Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1201]
-
Current Movements and Instructional Methodology) relua vechea întrebare: „Care este cea mai valoroasă cunoaștere?”. Dar Rubin o reformula în „termeni umaniști”: „Ce trebuie să le spunem noi copiilor?”40. Nu este vorba, aici, despre o reformulare gratuită, nu e „aceeași Mărie cu altă pălărie”. Întrebarea lui Rubin mută accentul de pe „teorie” pe „destinul individual”, concret, al generațiilor de copii care vor atinge maturitatea în secolul XXI. Conotațiile cuprinse în interogație erau grave și revelatoare. Din păcate, soluțiile pe care Rubin a
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
neutru Secvențe. Uneori ochiul camerei de luat vederi urmărește câte un personaj în trecerea lui prin cadru, părăsindu-l în momentul în care îl „pierde din vedere”. Romanul Însemnare despre anii din urmă, cu un moto din Cervantes, „Întoarce-te, Măria Ta, señor Don Quijote, că mă jur pe toți dumnezeii că nu-s decât mânzări și berbeci cei cu care vrei să te măsori”, se așază cu adevărat sub semnul donquijotismului, cu precizarea că aici închipuirea are un accent real asupra
VIGHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290561_a_291890]
-
soluție pregnant barocă: „ci fiind vornic mare eu, Radul Popescu, în cinstea și în dragostea măriei-sale, și viind la vreme dă bătrânețe, și dă slăbiciune, socotind că și ale lumii sânt toate dășarte, singur din bunăvoie am cerut voie de la măria-sa și am mers de m-am călugărit”. Scriitorul care meditase la alternările de situații modulate de „norocul zavisnic” are capacitatea de a sesiza, dincolo de exploziile propriei antipatii (cu mari virtuți la nivel literar), vanitatea strădaniilor constructorilor de (condamnabile - zice
POPESCU-19. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288940_a_290269]
-
ne mai jucăm puțin de-a curțile mâhnite/[...] Hai să izbim cu sceptrele în pământ./ Hai de-a bastarzii/ Hai de-a prințul fără umbră/[...] Să plecăm repede, cât mai departe, acum, până nu începem să ne urâm de moarte, Măria ta”. Teatralitate confină cu spațiul poeziei lui Emil Botta, poetică a tăcerilor și voluptate a elipsei, ca la Henri Michaux, imagerii de Corneliu Baba. „Din mine ce mai rămâne?” se întreabă Jumătate: „Nu mai știu./ Trup obosit/ căzut pe jos
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
se sprijină (ca și în cazul ostiacilor) pe cei vechi: „Samurul este o vietate foarte frumoasă și puioasă și nicăieri în lume nu se înmulțește ca în ținuturile de miazănoapte ale Siberiei, iar în Siberia cei mai buni trăiesc în jurul mării și unde sunt locurile friguroase. Acolo unde sunt locurile mai calde și de câmpie, samurii sunt mai urâți. Ei fac deodată câte cinci, șase pui vioi și frumoși. Frumusețea lor se desăvârșește odată cu venirea zăpezii și se șterge apoi odată cu
MILESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288140_a_289469]
-
în 1924, doctoratul, cu teza “Cercetări asupra constanței radioactive a poloniului”, primind calificativul «Très Honorable». Auditoriul era format din mulți studenți, profesori sau fizicieni care umpleau până la refuz amfiteatrul unde savanta și-a ținut dizertația. Printre aceștia se află și Mărie Curie care ulterior declară: „Domnișoara Mărăcineanu a lucrat mai mulți ani în laboratorul meu și recent a obținut titlul de doctor în științe fizice. Apreciez în mod deosebit munca ei științifică”. După un timp (1925), pentru o scurtă perioadă, a
AVENTURA ATOMULUI. In: AVENTURA ATOMULUI by ELENA APOPEI, IULIAN APOPEI, () [Corola-publishinghouse/Science/287_a_599]
-
nu e despărțită de cea a morților: „undeva, un copac a căzut doborât de furtuni, / greu peste munți se așterne aerul nopții de iarnă”, „sufletul morților iese în lume.” Printre cei sculați din morminte se află și Avram Iancu: „Iancule, Măria Ta, / Când treceam la Baia dealul, / Priponit de un gorun, / Ți-am văzut, mărite, calul.” Prețuite în lumea literară sunt parodiile lui M., ce refac sclipitor stilurile multor poeți contemporani, reliefând particularități care semnalează excesul, manierismul. Este, de altfel, cea
MICU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288107_a_289436]
-
va ucide, prefăcînd în pulbere chiar și cea mai falnică și mai solidă fregată pe care-ar putea-o el construi; în ciuda tuturor acestor lucruri și a necontenitei lor repetări, omul și-a pierdut acel sentiment de spaimă adîncă în fața mării, pe care ea i-o inspira la început. Prima corabie pomenită în vreo carte a plutit pe un ocean care, cu un rafinament demn de un portughez răzbunător, înghițise o lume întreagă, fără a lăsa în viață măcar o văduvă
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scara ierarhică, de aceea muncești mai greu. Așa și cu bietul Queequeg: ca harponist, nu numai că era silit să înfrunte întreaga furie a balenei vii, ci - după cum am văzut - trebuia să se urce și pe spinarea ei moartă, în mijlocul mării agitate și să coboare apoi în bezna din adîncul calei, ca să asude amarnic în acea temniță subterană, mînuind cu dibăcie butoaiele grele, pentru a le anima. într-un cuvînt, harponiștii de pe o balenieră sînt niște hamali, cum li se și
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
un dispozitiv ingenios; dar nici o mînă nu se ridică să-l apuce și, deoarece lemnul îi crăpase din pricina soarelui ce-l bătuse vreme îndelungată, butoiașul începu să ia apă, prin toți porii lui, astfel încît îl urmă pe marinar în fundul mării, parcă anume pentru a-i sluji drept pernă - o pernă cam tare, ce e drept. Și astfel, cel dintîi om de pe Pequod care se suise în catarg pentru a semnala Balena Albă, în zona unde își făcea de obicei apariția
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
au trăit mai mult decît unii oameni făcuți din cea mai viguroasă sămînță. Ce spunea partul? Că va continua să meargă înaintea mea, arătîndu-mi drumul ca un pilot... Și că-l voi revedea? Dar unde? Voi avea oare ochi în fundul mării, dacă voi coborî pe scările acelea fără sfîrșit? Numai că, toată noaptea, m-am depărtat de el, de locul unde se va fi scufundat. Da, da, aidoma multor altor oameni, tu ai spus adevărul, tristul adevăr, despre tine însuți, bravul
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
scurtă vreme, acestei cronici literare a lui J. Popper i se dă o replică din partea celeilalte forme democratice de receptare a creației: „critica de massă”, reactualizată, din când În când, În momente strategice, de presa vremii. De obicei, acest aliat: măria-sa cititorul, cunoscut pentru combativitate și clarviziune, era invocat pentru a Întări oficial o poziție (a unei persoane, a unei reviste sau instituții). Iar opinia revistei Flacăra, ori a lui Geo Dumitrescu, ori ambele, vor avea nevoie de acest „sprijin
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
mult decât atât ai impresia că țăranii muncitori din satul nostru așteaptă realizarea dorinței lor, așa cum ar aștepta adeverirea unui zvon. Și doar ei au fost aceia care au cerut partidului să le aprobe Înființarea gospodăriei. Își spune, de pildă, Măria lui Cebuc: «Să așteptăm, să vedem, poate că e adevărat». Desigur că țăranii muncitori care ceruseră aprobarea puteau să creadă că lucrul este adevărat. Cititorul se Întreabă, cu legitimă mirare, care a fost rolul organizației de partid În perioada de
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Contemporanul, 81 nr. 172, 20 ian.: „Astfel au trecut doi ani până când s-a spart amarul Frații noștri din Zăbrani șters-au dintre ei hotarul. Cine vrea un căpătâi, să semneze ici hârtia». A semnat Andrei Întâi Iar În urma Iui Măria. Și gospodăria lor - una peste tot ogorul - A pornit de-atunci cu spor Să-și prășească viitorul. Azi e nuntă. Zori de zi Au venit să-i Împreune Flutură basmale și cântă viorile În strune. (Ă). Chiotul s-a stins
Literatura în totalitarism. 1949-1951 by Ana Selejan [Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
concisă, în scene puține dar convingătoare a reprezentanților claselor exploatatoare. Pe cititor îl va urmări încă multă vreme după lectura poemului figura dezgustătoare și rece a «domnului» conte: Peste câmpuri în caleașcă trece Domnul conte ruginit și rece A poftit măria-sa să-mpartă Ce-au muncit săracii toată vara. Autorul stimulează ura oamenilor simpli împotriva clasei exploatatoare, arătând indignarea crescândă a copilului Gabor, dorința sa spontană de a-i nimici pe domnii îmbuibați «ce lenevesc la soare» (...). Cotitura esențială care
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se adaugă schițe și povestiri de Paul Constant, I. Valerian, Ștefan Baciu, N. Cantonieru ș.a. Foarte bogată este rubrica de critică literară, care cuprinde numeroase cronici și recenzii pertinente, semnate de Ion Focșeneanu (despre Flori de mucigai de T. Arghezi, Măria-Sa Puiul Pădurii de M. Sadoveanu, Printre oameni în mers de Aron Cotruș, Destin de V. Voiculescu), Valeria Braniște-Căliman (despre Europolis de Jean Bart, În preajma revoluției de C. Stere, Tablete din țara de Kuty de T. Arghezi), Petru I. Teodorescu
BRASOVUL LITERAR SI ARTISTIC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285865_a_287194]