1,021 matches
-
dintr-o broșură”. Despre felul în care s-a făcut propaganda electorală de la om la om în Vama, am aflat de la oameni de toată crezarea, care au fost de față, au văzut și au auzit cum un oarecare vânzător de mărunțișuri, venit la târgul de miercuri, organizat lângă fostul „Pod Alb”, n-a găsit alt argument la prețul prea mare la izmene, decât să amenințe cumpărătorii că o să vadă ei cât de scumpe vor fi izmenele, dacă va fi ales Geoană
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
așa de mult, i-a făcut pe toți bărbații din Vama să-l voteze pe Băsescu care a promis că prețurile la izmene vor rămâne la același nivel, fără să se sinchisească de raportul cerere/ofertă. Pe lângă vânzătorii ambulanți de mărunțișuri, domnul Băsescu a avut de partea sa niște milioane de votanți, și Curtea Constituțională, aparat gerontocratic, așezat atât de sus, încât sentințele date rămân definitive. La acest organism, format din toți dinozaurii sistemului nostru juridic, creat anume ca să demonstreze că
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
privită ca finalitate, nu ne pune la adăpost de toate relele care ni se întâmplă și care se vor întâmpla în viitorul nu prea îndepărtat, ca tu, guvernantule, de orice culoare vei fi fost și ești, să te ocupi de mărunțișuri, de răzbunări și furăciuni. Căzând în mlaștina nepăsării și dezinteresului față de țara pe care n-o slujești și n-o respecți (străini de-ar fi la conducere, ar fi mai cu milă față de România cea de toate zilele), nici nu
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
s-au făcut și propuneri pentru un învățământ obligatoriu de 9 ani și liceul cu 3 ani, ceea ce, prin anii 1991-1992, nu a fost luat în seamă, că avem o lege a învățământului din 1995, se vine cu paleative și mărunțișuri, ni se bagă pe gât politica novatoare a guvernului și a președintelui în domeniul învățământului. Altă „noutate” (asta-i chiar prea de tot, e o minciună sfruntată, ar putea îngheța apele în plină reformă) este introducerea muncii (citește practică agricolă
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
secolul al XIX-lea, dar nici vorbă de așa ceva, nici vorbă să i se repună geamandurile luminoase, ca să se poată naviga noaptea, sau să se discute despre navigația pe brațul Chilia, cu Ucraina, să se apere Delta și alte asemenea mărunțișuri. Când acolo, tot de fonduri europene care ar putea ajunge și la noi, dacă noi întâi vom plăti o agenție, tot de-a lor, ca să facă proiecte și să fluidizeze banii, s-au făcut valuri cu spațiul Schengen și, evident
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
chiar deținuții și ne-au introdus într-o cameră la etajul întâi. Nu apucasem să ne așezăm pe priciurile montate de o parte și de alta a camerei, că fu introdus un grup de tineri cu bagaje, rucsacuri și alte mărunțișuri. S-au și grăbit să facă cunoștință cu noi. Veneau din diferite părți ale țării: Canal, mină, Aiud și nu știau, așa ziceau ei, de ce sunt tranzitați prin Gherla. Erau muncitori și țărani. Vreo doi dintre ei, care ziceau că
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
erau sătui de nesiguranță și de frustrări. Împiedicați de secole să aibă o țară a lor, evreii s-au angajat în profesii care nu-i făceau să fie îndrăgiți de către populație (adică stăpînirea hanurilor sătești, împrumuturile bănești, camăta, magazinele de mărunțișuri și arendarea pămîntului de la moșierii absenți). Țăranul a tras concluzia că o creatură străină, purtînd veșminte diferite, incapabilă să vorbească limba lui corect, și "care îl răstignise pe Mîntuitor", fura puținii bani de care avea el nevoie ca să-și cumpere
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
distrat era atât de bună cu mine, probabil că nu mă vedea altfel decât ca pe vărul stângaci, țărănos, lipsit de distincție, al lui James. Pentru mine, Estelle a însemnat un miracol, o prevestire. Acum două zile, în timp ce sortam niște mărunțișuri pe care le-am adus la Capul Shruff, am dat peste o fotografie a ei. În schimb, n-am putut găsi nici o fotografie a mamei. N-aș putea spune că mamei mele îi displăcea cu totul mătușa Estelle, sau că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
îți mobilizezi resursele spirituale, resursele interioare de a-ți pune în mișcare voința și a realiza. Atunci, așa cred, că propunându-ne lucruri foarte mari, vom realiza și ceva care să fie demn de luat în seamă. Când ne propunem mărunțișuri, ne pierdem într-o lume a banalului, într-o lume a insignifiantului și cred că omul trebuie să facă mai mult, pentru că așa cum spunea Heraclit, Daimonul locuiește în om. Pentru Heraclit, Daimonul era Zeul, era Divinitatea și în oricare om
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
după Unirea cea Mare, membrii Consiliului eparhial au pornit prin țară, din oraș în oraș. Le-a plăcut ce-au făcut oltenii. Unii copii pleacă la licee la Iași, la Bacău, dar, din lipsă de bani, se retrag. Cei mai mulți vând mărunțișuri pe stradă, muncesc pământul în parte sau pleacă în Turcia. Un american a făcut o fabrică de confecții, dar le plătește prost pe fete. - Ce urmași are Creangă în sat? - Mai are... Chiar și eu sunt, mai de departe... Este
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
două cliente care stăteau la rând să plătească. Una părea să fie o femeie destul de bogată, probabil în drum spre la operă, care adunase un morman de cutii pe tejghea. Lângă ea era o adolescentă care nu cumpărase decât câteva mărunțișuri ce încăpeau într-o punguță oferită de magazin. Nu puteam vedea foarte bine ce se petrecea, dar am fost intrigat. A doua zi am vizitat magazinul și l-am întrebat pe casier ce se întâmplase. Și mi-a spus că
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
cutreiere dealurile în căutarea mamuților, demonstrează o înclinație biologică spre cumpărături. Alte păreri susțin că, timp de secole, societatea patriarhală le-a ținut pe femei în casă, departe de lume comercială, fără alt rol activ decât acela de cumpărători de mărunțișuri. Cel puțin atât este clar: cumpărăturile au scos gospodinele afară din casă. După cum funcționa diviziunea muncii în trecut, sarcina de a face aprovizionarea cădea pe umerii femeilor, care și-o îndeplineau de bunăvoie, cu pricepere, sistematic. Era (și în multe
Arta de a cumpăra. De ce ne place shopping-ul by Paco Underhill [Corola-publishinghouse/Journalistic/1868_a_3193]
-
un „exercițiu de limbaj”, formal. „Ei!... - avertiza Macedonski - S-a trecut cu moda de lacrimi și suspine/ Și cu acele crunte dureri imaginari/ Rubinele pe buze, mărgăritarii-n gură/ Și crinii de pe sînuri și ochii ca de mură/ Sunt niște mărunțișuri ce nu și mai au vreun curs”4). Ce anume îl îndreptățește pe Bacovia s-o condamne? Propria sa suferință, de care e sigur. De la ea pleacă orice comparație cu ceilalți. Așa stînd lucrurile, a rupe legătura cu cei necalificați
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
doza". Până la urmă, Joyce m-a acuzat că fumez pe ascuns. Mi-a amintit de momentele în care stârnisem o ceartă doar ca să ies ca o furtună din casă. Ori de faptul că îmi lua două ceasuri să cumpăr vreun mărunțiș, ori de ocaziile în care în mod normal ea ar fi trebuit să mă însoțească, iar eu recursesem la o scuză firavă ca să ies singur. Pe măsură ce prăpastia de ordin social dintre fumători și nefumători se adâncește, apar literalmente mii de
În sfărșit, nefumător by Allen Carr () [Corola-publishinghouse/Science/92303_a_92798]
-
le facă“ ceva. Când termină, sunt probabil la fel de fericiți precum eram eu când vedeam că avioanele tatei chiar zboară. Cel mai mare succes îl au omuleții lui de hârtie, buni deopotrivă pentru colecționat și pentru depozitat pliculețe de ceai sau mărunțișuri. „Cred că asta se întâmplă fiindcă atunci când lucrez cu hârtia încerc să redau o oarecare nostalgie. Cumva ceea ce simțim când găsim o jucărie veche la un târg de antichități. În plus, cred că designul meu e foarte simplu, ușor de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
să ia în derîdere cu toate că temelia ultimă o formează marea seriozitate. În humor în sensul special în care vom avea de-a face cu el se manifestă în același timp o largă viziune asupra vieții și o experiență onestă asupra mărunțișurilor și a vicisitudinilor ei. Și aici sentimentul total poate apărea ca o urmare fie a contopirii, fie a organizării.În primul caz, datele contradictorii sînt reunite, ele există doar potențial; în cel de al doilea, ele apar mai libere, dar
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
în care viața se poate însuma pentru individ într-un fel de dispoziție sufletească totală ca un gen de sentiment total superior, determinat de ralația dintre o bază serioasă (care poate avea, la rîndul ei, o alcătuire diversă) și necazurile, mărunțișurile și absurditățile vieții. În vorbirea de toate zilele, se înțelege prin "humor" orice fel de glumă, mai mult sau mai puțin spirituală ceea ce eu numesc "micul humor". Am vrut să descriu însă "marele humor", care presupune o bază de experineță
Humorul ca sentiment vital by Harald Hőffding () [Corola-publishinghouse/Science/956_a_2464]
-
proiectul Storytellers. „Am pornit de la o documentare legată de arta populară din timpul Marii Crize. Oamenii nu-și permiteau să irosească nimic... Mi-a rămas în minte conceptul de «hobo art»... cei care călătoreau ca să găsească de lucru făceau adesea mărunțișuri pe care să le vândă sau să le dea la schimb... sâmburi sculptați, monede bătute, portrete, cuverturi... orice!“ Roz, verzi, galbene sau portocalii, și-ar găsi cu ușurință loc într-un penar dacă nu ar avea atâtea lucruri de spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
și-a spaimelor auctoriale. Toate-femeile-frumoase sunt Dumnezeii fiului O și recunoaște, subtil, personajul François Weyergraf în Franz și François, când spune că primele exerciții de scriere au fost scrisorile către bunica sa: „n-am găsit altceva să-i povestesc decât mărunțișurile petrecute în ultimele mele zile“. Romanul e exorcizarea relației cu tatăl său, Franz Weyergraf, cel care se isterizează când află că bunul său fiu catolic a citit Greața, „de parcă ar fi aflat că am vreo boală venerică“. În același timp
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2172_a_3497]
-
atît mai mult cu cît interesul pentru comerțul lor îi aduna în același cartier, iar mulți lucraseră și înainte în domeniul cărții. În alte orașe, exercitarea meseriei a rămas pentru moment flexibilă; librarii erau foști scriitori sau chiar negustori de mărunțișuri în magazinele cărora cartea sfîrșise prin a ocupa un loc preponderent în diversitatea mărfurilor pe care le vindeau. Totuși, în a doua jumătate a secolului al XVI-lea, criza economică, revendicările confraților, concurența, înmulțirea contrafacerilor i-au obligat pe patroni
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
carte frumoasă decît ca o valoare de plasament. Înmulțirea cărților tipărite a antrenat o sporire a punctelor de vînzare în cursul secolului al XVI-lea. Puțini pe vremea manuscriselor, librarii devin din ce în ce mai numeroși. După 1550 se văd chiar negustori de mărunțișuri vînzînd, în mijlocul mărfurilor foarte diverse, cărți de rugăciuni ieftine și broșuri relatînd noutăți senzaționale sau evenimente uimitoare; este un semn caracteristic al popularizării cărții. Prima clientelă a textului tipărit rămînea cea a manuscrisului, oameni care știu să citească sau care
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
răspîndit, cel puțin a pătruns în clasele populare. Cartea de rugăciuni este un exemplu excelent al acestei difuzări. O găsim peste tot, legată bogat și în mai multe exemplare la persoanele înstărite și cumpărată cu cîțiva bănuți de la negustorul de mărunțișuri la persoanele sărace. Într-o ediție pariziană din 1533, tipograful explică: "literele oferă pricepere celor învățați așa cum imaginea îi învață pe cei neștiutori de carte și săraci" și consideră că prin ilustrație "cei care nu cunosc literele pot să citească
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
anticorupție? Asta este iarăși o chestiune de resorturi intime — Dar, mai țineți minte, în momentul acela, fără o structură specializată pe mari cazuri de corupție, procurorii tindeau să evite aceste cazuri care implicau oameni puternici, preferau să se ocupe de mărunțișuri? — Exista, poate, și o anumită temere atunci de-a cerceta persoane publice cunoscute; e adevărat că nici nu erau dosare de anvergură, nici nu funcționa foarte bine bino mul acesta SRI -procuratură, așa cum funcționează acum. Până la urmă, procurorul trebuie să
Eu votez DNA! De ce merită să apărăm instituţiile anticorupţie by Cristian Ghinea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1332_a_2898]
-
iar tinerii au făcut mai multe expediții la Moscova pentru a cumpăra, de multe ori de la comercianți la negru pescuiți din fața magazinelor, aparate foto ieftine. Instantaneele nimicului Lomografia a devenit rapid nu o tehnică fotografică, ci o filosofie. Pozele surprind mărunțișurile vieții de zi cu zi: o pereche de picioare de damă elegant încălțate în pantofi cu toc, nasuri roz de pisicuțe, un bibelou pierdut prin iarbă, un salt în apă, un soldat, o vitrină, un autoportret realizat de deasupra capului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
un ziar. » Despre lucrurile mari nu menționez decât că sunt mult mai impresionante în realitate decât în poze sau în închipuiri. Ceasul, Podul, Abația, parcurile, Palatul, muzeele, monumentele. » Oamenii străzii sunt performeri. Tot timpul fac ceva. Cei care cântă pentru mărunțiș au upgrade. Cântă cu amplificare, cu stație și cu microfon, unii cu negativ, și nu sunt neapărat tineri. » Lipsuri: nu au câini (nici măcar pisici ca-n TelAviv), nu au gropi pline cu bălți pe trotuare, nici măcar noroi n-au. La
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]