2,125 matches
-
literare”, „Vatra”, precum și în o seamă de ziare („Scânteia”, „Libertatea”, „Viața capitalei”, „Viitorul”). În poezie, însușirea definitorie a lui T. este iscusința artizanală. Evoluția sa învederează un dar deosebit de a făuri impecabil în orice stil, de a pune în funcție „mașinării romantice”, potrivit unei specificări titulare, sau aflate la antipodul romantismului. Prima carte, Pasărea albastră, se înscrie, cu toată absența spiritului religios, în formula tradiționalismului interbelic. Versuri de factură clasică derulează priveliști autohtone, stilizate canonic, transfigurează peisaje rurale tipice: „Ne-a-ntâmpinat cu
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
La gura sobei albe ți-ar fi plăcut să stai/ în casa de făină, în casa de mălai,/ și-n soba de gutuie, cu mâinile smerite,/ să șovăi să azvârli icoane necioplite”. Ca „mădular” al gintei horațiene, autorul versurilor din Mașinării romantice (1973) se înrudește cu Al. Andrițoiu și cu Ion Horea, dar și cu ceva din Leonid Dimov (cu acea parte preluată din Ion Barbu, „balcanicul”) în poemul Un stârv, ingenioasă replică la piesa omonimă a „domnului” Charles Baudelaire, căruia
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
mistreț/ (Sunt bun? întreabă. Bunule, îi spunem, și-l bucurăm/ și pe el) apoi vorbim de amor, eu arăt o poză”. Disparate în versurile apărute înainte de Suav anapoda, modalitățile umoristice sau, în tot cazul, neobișnuite, bizare predomină aici și în Mașinării romantice, iar în majoritatea celor următoare - La lumina zăpezii (1974), Gloria ierbii (1975; Premiul Academiei Române), Ninive (1982), Prea târziu, prea devreme (1984) ș.a. ori în Ierbar de nervi (1978), care, potrivit declarației autorului, nu ar conține „literatură”, dar se dovedește
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Eminescu), București, 1970; Poezii de dragoste, București, 1970; Târgoviște, București, 1970; Toamnă cu iepuri, București, 1970; Atlantis, pref. Nichita Stănescu, București, 1971; Misterul clepsidrei, București, 1971; Efigii, București, 1972; Moartea unui poet, pref. Mihai Gafița, București, 1972; Tanit, București, 1972; Mașinării romantice, București, 1973; Muzeul ploii, București, 1973; Carul cu mere, București, 1974; La lumina zăpezii, București, 1974; Negru Vodă, București, 1974; Războiul de treizeci de ani dintre dulăi și motani, Iași, 1974; Gloria ierbii, București, 1975; Istoria unei amfore, București
TOMOZEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290221_a_291550]
-
Proteinele constituie materia vie, celulele organice ale pielii, mușchilor, oaselor, ale organelor vitale. Deoarece ele se deteriorează în fiecare zi, avem nevoie de proteine proaspete pentru a le asigura reînnoirea. Hidrații de carbon sunt carburanții care furnizează energia necesară funcționării mașinăriei umane. Corpii grași (sau lipidele) sunt o formă de carburant foarte concentrată de două ori mai puternică din punct de vedere caloric decât hidrații de carbon, formă sub care corpul își constituie rezervele de energie. Vitaminele sunt substanțe de care
FAMILIA, PRIM FACTOR AL EDUCAŢIEI COPILULUI. In: Arta de a fi părinte by Geraldina Juncă, Ciprian Juncă () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1392]
-
în secolulul XXI, supranumit secolulu marilor descoperiri și a tehnologiei, dar omenirea nu a descoperit încă faptul că poluarea ne afectează și că trebuie să protejăm acest verde imens și tot ceea ce înseamnă lumină și culoare. Oamenii au inventat numeroase mașinării pentru a le ușura muncă, pentru a-i proteja și pentru a le oferi senzația că sunt tot timpul în siguranță, dar nu au inventat acea mașinărie capabilă să le dea un imbold necesar pentru a învia sentimentul de înțelegere
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
verde imens și tot ceea ce înseamnă lumină și culoare. Oamenii au inventat numeroase mașinării pentru a le ușura muncă, pentru a-i proteja și pentru a le oferi senzația că sunt tot timpul în siguranță, dar nu au inventat acea mașinărie capabilă să le dea un imbold necesar pentru a învia sentimentul de înțelegere între oameni, sau poate că asta ne lipsește și suntem prea preocupați numai de binele nostru, pentru a înțelege că prin dragostea ce există între oameni se
Noi împotriva noastră? Până când ?. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” by Canureci Veronica-Elena () [Corola-publishinghouse/Science/570_a_1200]
-
modern conceput, într-adevăr, în termeni inginerești precum mecanism, aparatură, sistem, angrenaje, procese, rețele, componente etc. Deși în teoria modernă a curriculumului aceste expresii erau folosite doar ca metafore, recurgerea la ele trăda tendința teoreticienilor de a asimila curriculumul unei mașinării productive ca oricare alta din societatea industrială. Macdonald credea că acest limbaj pedagogic bazat pe analogii și metafore mecanice și tehnice constituie „problema esențială” (the central question) a reconceptualizării domeniului. După el, teoria curriculumului trebuie să abandoneze nu numai această
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
că erau toți mulțumiți că aveau o casă, un salariu asigurat și că se mai dădea ceva la alimentară”. Diagnosticul este deosebit de lucid: „Nu poți să schimbi mentalitatea acestor oameni care știau că ei n-au probleme, ei erau o mașinărie, știau că se duc la serviciu, au o bucată de pâine, rația ce se dădea atunci...”. Iar cei care-i controlau atunci („Activiștii, securiștii o duceau bine și atunci. știu eu că plecau cu portbgjajele pline cu vin, cu mâncare
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
strâmbe și a limbajului plin de clișee al acestuia. Uneori demistificarea, mai puțin apăsată, e cu bătaie mai lungă, așa cum se întâmplă în parabolele ironic-meditative prezente mai cu seamă în ultima parte a cărții și care, precum poemul Zeul din mașinărie, dovedesc nu numai ingeniozitate, ci și profunzime. O parte din versurile lui P. sunt traduse în limbile italiană, germană, franceză, engleză, fiind incluse în numeroase antologii. Îngrijește și prefațează o ediție din poezia lui Al. Macedonski (1981) și participă la
POP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288882_a_290211]
-
urmeze „linia” trasată de „Nicolae Iorga, mareșalul Averescu, I. Mihalache, O. Goga, Gh. Tătărescu”, cultivând un „naționalism creator” într-un „cadru democratic”. „Axa ziarului” o reprezintă „românismul”, iar rolul preconizat este „de a constitui o rotiță din întregul angrenaj al mașinăriei sociale și politice”, afirmă Șt. Vornicu. Manifestându-se în deceniul de criză a democrației românești, gazeta atrage în paginile sale scriitori cu vederi democratice și își încheie existența odată cu instaurarea dictaturii regale. Pagina literară, intitulată generic „Mișcarea literară, artistică și
NAŢIONALUL NOU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288359_a_289688]
-
paradigmele de creație active și concurente la un moment dat, raporturile dintre creație și conștiința critică a autorului. În fine, de un interes aparte se bucură așa-numita viață literară - grupusculele, cenaclurile, personalitățile, revistele, inerțiile și împotrivirile subterane, eșecul marilor mașinării literare ghidate de sus. O dată în plus, criticul își manifestă predispoziția pentru îmbinarea studiului stilistic și sociologic, textual și contextual. Debutul lui Marian Papahagi (Exerciții de lectură) mi-l amintește pe acela mai vechi al lui Liviu Petrescu: aceeași critică
PAPAHAGI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288671_a_290000]
-
Ștefan Gliga, folosită ca pretext epic pentru revivificarea unor forme literare aparent clasate, dar și pentru șarjarea situației din România de la finele regimului comunist. Pornindu-se de la o formulă a autorului (cannonball world processor), romanul a fost perceput ca o mașinărie sofisticată de prelucrare a informației textuale din labirintul literaturii. La fel de adevărată e și cealaltă analogie pe care o folosește O. în prefața la ediția a doua: „Coaja lucrurilor a fost un fel de gaură neagră. A absorbit cam tot ce
OŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288598_a_289927]
-
specifice, bunăoară tema istorică în romantism, care capătă cu totul alte semnificații decât în epocile anterioare ori decât în perioada postromantică, precum și destinul unor motive literare privilegiate, cum ar fi avariția sau seducătorul, ori al miturilor moderne despre viteză și mașinăriile inventate de tehnica deplasării. Fără intenția unor exemplificări exhaustive, dar cu o erudiție susținută agreabil, eseurile din cartea Despre timp și spațiu în literatură (1994) își propun „o seamă de reflecții asupra modului în care e gândit timpul și spațiul
PACURARIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288605_a_289934]
-
proiect inițial al universității, consideră autorul, se află în criză, astfel încât instituțiile de învățământ superior nu mai sunt cu adevărat „nucleul democrației liberale, temeiul ei, depozitarul principiilor ei active și sursa continuă de cunoaștere și educație care menține în mișcare mașinăria regimului”. Pentru a redresa universitatea și, astfel, societatea, Bloom cere o revenire la tradițiile educației liberale, începând cu Socrate. Ca să fim cu adevărat în stare de a ne corecta, avem urgentă nevoie de o „relectură” a tradiției, pentru a despărți
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
facă din el unul plauzibil. Dacă romanele lui Chandler sunt și altceva decât piese din marele dosar al entertainment-ului prin lectură - și ele sunt, cu siguranță -, principalul său purtător de mesaj trebuie, cu necesitate, să fie și altceva decât o mașinărie de rezolvat mistere. Raymond Chandler a fost mereu atent la viața invizibilă a personajului și n-a obosit să prelungească, în scrisori, firele unor pulsiuni existențiale abia sugerate în romane: Dacă a te revolta împotriva unei societăți corupte înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Capacitatea Hollywoodului de a reduce totul la insignifianță, la irelevanță, la simplu deșeu nu stârnesc, însă, revoltă, ci, cum spunea în debutul articolului, plictis. Un plictis combinat cu uimire, cu o jenată stupefacție în fața ravagiilor produse de malaxorul estetic, de mașinăria dezinvolt-infernală: O industrie cu resurse atât de vaste și cu tehnici atât de magice n-ar trebui să devină plicticoasă atât de repede. O artă capabilă să facă totul, până și piesele foarte bune, să apară trivial și artificial. O
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
milionarului Laird Brunette. Marlowe acceptă, dar împrejurările îl ajută să-și păstreze reputația nepătată: între timp, ancheta îl condusese în locuri mult mai puțin plăcute decât acela în care-l aștepta voluptuoasa milionară. Adus în stare de delirium tremens de mașinăria infernală pusă în funcțiune de doctorul Jules Amthor, Marlowe e repus în stare de „funcționare” de aceeași Anne Riordan. Evadând din sanatoriul privat din Bay City (numele sub care apare, în mai multe din scrierile lui Chandler, orașul Santa Monica
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
Chris Lavery, împușcat în baie, e dominată de o răceală transumană, de o indiferență înspăimântătoare. Actul metafizic s-a metamorfozat în pură tehnologie a extincției, iar perspectiva lui Marlowe este a martorului împietrit, a ființei devenite ea însăși parte a mașinăriei morții. Aplecându-se asupra cadavrului, el nu are nici cea mai mică tresărire. Singurul sunet auzit este cel al vertebrelor gâtului înțepenit al detectivului, care pârâie atunci când se aplecă să studieze cadavrul. Precizia descrierii și formulele decupate parcă dintr-un
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
probleme. Deși unele încercări de a introduce diverse sisteme de cote au fost respinse, procesul a demarat, iar în viitorul apropiat ne putem aștepta la o accentuare a sa, care, chiar dacă nu va avea proporții spectaculoase, va fi totuși semnificativă. ● „Mașinăria națională” trebuie înțeleasă ca un complex instituțional, având funcții variabile dependente de anumite condiții specifice. Ea poate fi constituită din departamente, comisii guvernamentale, unități plasate în diferite ministere și organisme parlamentare. În România, „mașinăria națională” a avut un destin sinuos
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
proporții spectaculoase, va fi totuși semnificativă. ● „Mașinăria națională” trebuie înțeleasă ca un complex instituțional, având funcții variabile dependente de anumite condiții specifice. Ea poate fi constituită din departamente, comisii guvernamentale, unități plasate în diferite ministere și organisme parlamentare. În România, „mașinăria națională” a avut un destin sinuos și contradictoriu. Sub presiunea externă s-a dezvoltat un mecanism guvernamental independent, cu funcții proprii, în cadrul Misterului Muncii, apoi s-a redus treptat la un departament după care la un simplu serviciu. Conform convingerii
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
avut un destin sinuos și contradictoriu. Sub presiunea externă s-a dezvoltat un mecanism guvernamental independent, cu funcții proprii, în cadrul Misterului Muncii, apoi s-a redus treptat la un departament după care la un simplu serviciu. Conform convingerii multora, în ceea ce privește „mașinăria guvernamentală” (în mod special se are în vedere Departamentul pentru oportunități egale din MMPS), soluția organizațională nu a fost de durată și eficientă. Aspectele de gen sunt încă, într-o largă măsură, aspecte marginale în programele guvernamentale. Subcomisia parlamentară pentru
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în programele guvernamentale. Subcomisia parlamentară pentru oportunități egale pare să aibă o mai mare influență. Probabil că acest fapt explică de ce Planurile Naționale de până acum nu au putut fi operaționalizate suficient. Următorul pas îl constituie regândirea poziției organizaționale a „mașinăriei guvernamentale” în cadrul Guvernului pentru a-i crește autoritatea, a-i diversifica funcțiile și a-i putea aloca un buget satisfăcător. În afara Departamentului pentru oportunități egale, trebuie identificate și alte mecanisme de promovare a aspectelor de gen pe agenda Guvernului. Simpla
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
a-i crește autoritatea, a-i diversifica funcțiile și a-i putea aloca un buget satisfăcător. În afara Departamentului pentru oportunități egale, trebuie identificate și alte mecanisme de promovare a aspectelor de gen pe agenda Guvernului. Simpla introducere formală a unei „mașinării guvernamentale” nu este deloc suficientă. O variabilă vitală în acest proces o constituie voința politică. Fără o voință politică accentuată în promovarea aspectelor de gen, orice organisme nou create se vor dovedi doar formale, la fel de nefuncționale. ● Stabilirea priorităților în planul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
este utilizat de Freud pentru a sugera existența unor structuri, a unor combinații de fenomene psihice care pot fi observate și supuse unei analize științifice, același termen presupune în egală măsură un mod de funcționare asemănător cu cel al unei mașinării, trimițând prin urmare la o viziune mecanicistă asupra apărării eului. Se cuvine să menționăm în acest context că, în dialogurile sale cu A. Freud, Sandler - atunci când abordează diferența dintre motivele apărării și mecanismele de apărare ca atare - vorbește de acestea
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]