4,478 matches
-
plecările se readună sosirile și oamenii reînvață să râdă să cânte să aștearnă brațul pe umărul străinului clipind din ochi a bucurie ce anume se cântă sub faldurile tăcerii și câte armonii se nasc ascult privesc respir mișcarea câmpului de maci când explodează culorile culoarea caut florile cerului spicele mă lasă cu o reverență aurie și cresc crește privirea mea largă deschidere a ochilor copilului a puiului de gând într-un spațiu în care dualitatea uită să fie obositoare uită să
CÂND DUALITATEA UITĂ SĂ FIE OBOSITOARE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1026 din 22 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352495_a_353824]
-
un covor de iarbă proaspătă. Uneori mă culcam în iarba moale, rupeam un fir și-l prindeam între dinți privind cerul imens albastru uneori cu nori albi. Pentru câteva clipe închideam ochii și vocea ei caldă prindea conturul florii de mac și ce firav se unduia deasupra mea. Credeam că mi se va strivi de ochi și deschideam iar genele spre albastru imens. Întrebam cerul dacă nu cumva el are vocea verde și căldura roșie a florii ce urca și cobora
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
ochi și deschideam iar genele spre albastru imens. Întrebam cerul dacă nu cumva el are vocea verde și căldura roșie a florii ce urca și cobora ca un zmeu deasupra mea. Odată am zis că o să presez o floare de mac pe tricoul meu. Alteori o să mă acopăr cu flori de maci. Poate așa aș prefera moartea. - Iubitule, dacă vom avea iachtul nostru vom colinda locurile acelea antice? - Iubita mea mi te scuturi de nisip pe tălpi pe genunchi pe corp
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
nu cumva el are vocea verde și căldura roșie a florii ce urca și cobora ca un zmeu deasupra mea. Odată am zis că o să presez o floare de mac pe tricoul meu. Alteori o să mă acopăr cu flori de maci. Poate așa aș prefera moartea. - Iubitule, dacă vom avea iachtul nostru vom colinda locurile acelea antice? - Iubita mea mi te scuturi de nisip pe tălpi pe genunchi pe corp înainte de a ne îmbarca pe iacht? Sau vrei să iei de pe
POTECA de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1024 din 20 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352482_a_353811]
-
a-mi căuta cercelul de scoică și palmele palma ridicată la nivelul umărului doare. ruga o păstrez în suflet în inimă... izbucnește de câte ori privesc o fereastră care-mi trezește alergarea spre infinitul frumuseții seninului și al smaragdului câmpului pe care macii îmbobocesc somnul ființei mă trezește pe cale... adevărul se înfiripă ca un sugar matur prins în pictura ta la sânul cuvintelor pline cu esențele intacte. Doamne cât de mult îmi place să-mi fii să-ți fiu... între tine și chipul
SEMN DE CARTE de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1027 din 23 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352509_a_353838]
-
doarme, mijește dintre plopi un corn de lună, se-așterne aur pe poteci pustii și toamna asta parcă e nebună. în colț de umbre șoaptele apun în dulci melancolii verlainiene, pe un covor de frunze eu adun flori veștede de maci și zânziene. sub cerul infinit și plin de har un lampadar cu stele luminează o noapte magică ca de cleștar în care toamna asta delirează. mă văd adesea ca în paradis, încremeniți în seară amândoi, când fericiți visam același vis
SEARĂ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1740 din 06 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/352552_a_353881]
-
2015 Toate Articolele Autorului iubirea singurul demon pe care mereu mi-l permit și vina poate-ai să mă vezi ca-ntr-o perfuzie cu infinit cea adevărată prin care trece lumina pe-o tipsie de cântec mereu îți aduc maci din lună ca dintr-o grădină secretă îți cresc universuri în gând să mă citești ca pe-o rună în liniștea de după furtună scutur iar fața de masă pe care zeii au jucat zaruri cu viața în apa insomniei cât
ULTIMA ŞANSĂ de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 1582 din 01 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/352545_a_353874]
-
doarme, mijește dintre plopi un corn de lună, se-așterne aur pe poteci pustii și toamna asta parcă e nebună. în colț de umbre șoaptele apun în dulci melancolii verlaine-iene, pe un covor de frunze eu adun flori veștede de maci și zânziene. sub cerul infinit și plin de har un lampadar cu stele luminează o noapte magică ca de cleștar în care toamna asta delirează. mă văd adesea ca în paradis, încremeniți în seară amândoi, când fericiți visam același vis
SEARĂ DE TOAMNĂ de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1001 din 27 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352541_a_353870]
-
ciocârlii să asculte Cantul tău, din cuvânt, 'nălțător. Te-am zărit, pește lumea uitată În iubiri, de perechi, pe ălei Într-un picur de vânt, agățata, Peste ramul cu florea de tei. În demultul cuvintelor tale... Unde floarea plăpânda, de mac. Adunase tot roșu'-n petale Să trezească iubiri, care tac. Te-am văzut străbătând primăveri Prin parfumul din fânul cosit, Ori tăcerea din dorul de ieri, Sau al mâinelui gând, neîmplinit. Dar se pare că nu mi-i menirea, Aș
AŞ FI VRUT SĂ TE SCRIU... de MARIN BUNGET în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350605_a_351934]
-
Acasa > Poeme > Constiinta > INIMĂ DE PIATRĂ Autor: Radu Liviu Dan Publicat în: Ediția nr. 1247 din 31 mai 2014 Toate Articolele Autorului port viața ca o slujbă trage după ea o inimă sângerândă de piatră corpul merge mai departe macii își vor uita înflorirea roșie când grâul va arde în cuptor Referință Bibliografică: inimă de piatră / Radu Liviu Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1247, Anul IV, 31 mai 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Radu Liviu Dan : Toate
INIMĂ DE PIATRĂ de RADU LIVIU DAN în ediţia nr. 1247 din 31 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350604_a_351933]
-
sufletul meu.” Pasărea Phoenix este „verticală nălucă/ spre nemărginire”, în glasul cerbului se ascunde un „violoncel/ cu corzi din argintul izvorului” („Credeam”); „Mâinile tale -/ stele de mare -,/ fildeș solar/ fremătând cu mirare” („Obsesie”); „Inima -/ amforă plesnită/ în cenușa dimineții” („Relicvă”); „Maci sângerii sfâșie albul zăpezii” („Între oglinzi”); „Lacrima de argint/ despică liniștea oglinzii,/ sărând ochiul întors al luntrașului.” („20 iulie”); „Decât crinul imperial/ nu-i mai prejos floarea scaiului,/ nici firul ierbii decât sabia de Damasc” („Visând Altamira”). Sobrietatea gândirii, vulcanică
MARIANA CRISTESCU AMOR PROHIBIT de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351261_a_352590]
-
este înnobilată poeta. Așadar, cum să-și mistifice sentimentele? Chiar de la primele pagini, surâsul florilor ne dă binețe. Și poeta e îndrăgostită de tot ce înseamnă parfum și culoare. Ea are brațele pline de crini, flori de iris, orhidee, trandafiri, maci, frezii, dar și crenguțe de salcie, frunze de trifoi aducătoare de noroc, flori de ceară și, floarea florilor, adică a dragostei. Cu asemenea ofrandă, adusă în chip deosebit mamei sale, căreia i-a închinat acest volum, cu pioasă aducere aminte
PREZENTARE DE CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 676 din 06 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351284_a_352613]
-
și imginea mea două umbre ce dispar, născându-se... Dorința Lasă-mă, să te iubesc! De mii de ani, te rog Dar tu esti mereu călător Și strigatul meu S-a pierdut pe cale. Lasă-mă, să te iubesc! Câmp de maci Am văzut un câmp rănit, de atâția maci în floare de plângea, sângerând lanul viselor, spre neuitare! Copilărire Când vă sufocați de țipete La adresa putinei voastre liniști Reveniți, pe tărâmul copilăriei Și jucați "telefonul fără fir"! Poate se va strecura
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
-se... Dorința Lasă-mă, să te iubesc! De mii de ani, te rog Dar tu esti mereu călător Și strigatul meu S-a pierdut pe cale. Lasă-mă, să te iubesc! Câmp de maci Am văzut un câmp rănit, de atâția maci în floare de plângea, sângerând lanul viselor, spre neuitare! Copilărire Când vă sufocați de țipete La adresa putinei voastre liniști Reveniți, pe tărâmul copilăriei Și jucați "telefonul fără fir"! Poate se va strecura un cuvant magic! Trecere Secundele în goană lor
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
haide la orfanii care-și strâng iar banii, hai și la săraci, c-un gând să-i îmbraci... Și la noi în tindă, tu să vii, colindă, și cu vinișorul să se-ntoarcă dorul, și c-un cozonac aburind, cu mac. Dar dă-ne și harul și stele cu Carul si mai adă-un vis dinspre Paradis, de Cel întrupat, în iesle culcat. Coboară-ne steaua și ne fă ca neaua din inimi pornindă, Colindă, colindă. Referință Bibliografică: Adelina Ionescu, colinde
ADELINA IONESCU, COLINDE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 341 din 07 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351490_a_352819]
-
2013 Toate Articolele Autorului [10] MAI POATE UȘA Mai poate iarăși ușa In colt să mai aștepte?! Ca iarba-mbătrânită Stă să cadă peste tristețea unei rochii uitată lângă mărul din ogradă. Mai lasă-mă-n amurguri oglinzile să-ndrept spre macii ce se-nfruptă din umărul meu drept. Dar să trăim în visul cu palide dureri îndoaie-n salcii vremea genunchii mei de ieri. [10] CAN THE DOOR STILL Can the door still Wait for me în the corner?! The old
POEME BILINGVE (II) de MARGARETA CHIURLEA în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350779_a_352108]
-
regia devine mai austeră, poetul întâmpină cu “stoicism” (notează Marin Mincu) tarele existenței. Dar tonul firesc, reținut, uneori persiflant vine de undeva, din străfundurile ființei rănite, este doar masca de după oblonul bine ferecat; camuflajul ascunde, ca “într-o capsulă de mac”, suferința, sentimentul singurătății, nevoia de celălalt, dorința - argheziană, s-a spus - de a cunoaște (“doamne umbrosule cum aș mai vrea să trag pielea/ de pe trupul drogat al transcendenței/ să privesc prin ea ca prin sticlă cu ochii cu degetele cu
“...ASCUNS ÎN POEM CA SUB O LESPEDE GRAŢIOASĂ” de OLIMPIA BERCA în ediţia nr. 692 din 22 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350789_a_352118]
-
date la curățat. Când am trecut pragul casei, ieșind din apartament, ne-am ocupat de obiectele de la intrare, cele aflate pe holul blocului. Aici, Cristina are un set de umbrele(de soare și de ploaie) și un buchet mare cu maci galbeni artificiali și narcise prins de perete. Lângă stativul cu umbrele, am așezat de o parte și de alta a ușii de la intrare, câte un aranjament din bambus, pin și ferigă. I se spune “kodomatsu”; Alex și Dimi au cumpărat
JAPONIA-MISTER ŞI FASCINAŢIE(JURNAL DE CĂLĂTORIE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350827_a_352156]
-
Autorului Mă dezmierzi cu petale de cer, Confeti din aștri îmi scuturi, Smaralde îmi prinzi în colier, Mi-e trupul clepsidra de fluturi. Cu straie regale mă-mbraci, Poeme-ți sunt scrise-n privire, Stârnești cu-n sărut foc de maci, Strecori în suflet safire. Ești răi și alint și răspuns, În toate și-n tot curcubeu, Nicicând, niciodată-ndeajuns, Jumătăți din întreg, tu și eu. Cand stele perechi ne privesc, În somn și-n ecou de cuvinte, Pe jar, în
SURÂD ÎNGERI VII de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1592 din 11 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/350877_a_352206]
-
crâmpei de carte Alungă frig și plumb și neguri dese Așterne dor pe strune de vioară Iubire-n muguri de lumină țese E toamnă-n noi, tu fă-o primăvară! Limassol, Cipru 15 noiembrie 2012 Purtăm în palme jar de maci sălbatici Purtăm în palme jar de maci sălbatici Când curcubeiele-ațipesc în iazuri Și pescăruși mirați privesc apatici Cum mării-i cântă vântul prin talazuri. Sub tălpi bătătorite plâng nisipuri Pe umeri trec poverile-n convoaie Clipele dor când tristele săruturi
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
și neguri dese Așterne dor pe strune de vioară Iubire-n muguri de lumină țese E toamnă-n noi, tu fă-o primăvară! Limassol, Cipru 15 noiembrie 2012 Purtăm în palme jar de maci sălbatici Purtăm în palme jar de maci sălbatici Când curcubeiele-ațipesc în iazuri Și pescăruși mirați privesc apatici Cum mării-i cântă vântul prin talazuri. Sub tălpi bătătorite plâng nisipuri Pe umeri trec poverile-n convoaie Clipele dor când tristele săruturi Se sting alene-n picuri grei de
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
inimi ninse Azime calde coapte-n doruri mute Purtăm în noi speranțe neatinse De caravana gândurilor slute. Trudind pe metereze de destine Iluzii-aleargă-n trap de cai zănatici Ne strângem pumnii, vrem un dram de bine Purtând în palme jar de maci sălbatici ... Limassol, Cipru 17 noiembrie 2012 De ce ți-e teamă? Te-mbraci în straiele tăcerii stranii Năluci în pumnii tăi se zbat zănatic Aștepți să dea în floare iar castanii Sau te hrănești cu vise, singuratic Când numeri rătăcit prin
LIRICĂ AUTUMNALĂ 2012 de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 703 din 03 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351652_a_352981]
-
Șarpe, limbă ascuțită, / Mușcă-mă și dă-mi venin, / Face-te-aș inel, destin”(Descântec). Desigur nu lipsesc metafore remarcabile. Ele se grupează în tablouri picturale precum cea din poezia „Îmblânzire”, unde pe fundalul albastru, cei doi îndrăgostiți ard ca „macii-n lan” sau cea din „Rosturile firii”: „A adormit pe plajă marea / și a plâns / cu capul pe meduze verzi / și cochilii de melci”. În totalitatea lui, volumul încântă. Explicația ține de măiestria creatorului, cunoscător al psihologiei juvenile, al limbajului
RECENZIE. CELLA NEGOIESCU. VOL. ARC DE CURCUBEU , AUTOR VASILE POPOVICI de VALENTINA BECART în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351689_a_353018]
-
cale albă peste norii întunecați ai cerului nostru existențial, cărare de vise printre necunoscutele vieții, pentru ca noi să putem păși mai departe. S-a metamorfozat în visul curat, înfășurându-ne ființa în haina inocenței, pentru ca noi să putem crește- roșii maci, sub albele raze de Lună. Privește în jur și-ai să-i observi Lumina! Privește în sufletul tău și-ai să-i descoperi chipul: acolo te vei întâlni cu ceea ce-ți lipsește. Acolo vei găsi partea ce te va
LA MULŢI ANI, FEMEIE! de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 433 din 08 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346586_a_347915]
-
autoarei oscilează între materialitatea densă și străvezimea imaterială, totul pe un fundal de muzicalitate difuză, cu tonuri când estompate, când stridente, în combinații senzoriale dintre cele mai surprinzătoare: „mânzul cel alb nechează a drum”, „a sare miroase petala de măr”, „maci sângerii sfâșie albul zăpezii” sunt metafore care transfigurează concretul, redând poeziei „starea de cuvânt”, punând semnul egalității între actul creației și cel al purificării inițiatice: „Cred că va trebui să scriu această carte, / până la urmă,/ ca pe o altă naștere
DOUĂ CRONICI DE ILEANA SANDU DESPRE CĂRŢILE MARIANEI CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 682 din 12 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351002_a_352331]