1,613 matches
-
ori. A o lua(a se căsători) și apoi a o lăsa(desface logodna) a fost pen-tru Emie și Maico, o mare frămîntare și supărare. Pentru că i-a mers vestea de frumoasă, la ușă au bătut pentru căsătorie acei credincioși macedoneni. Cererea a fost acceptată și a ieșit din Istria, reședința neamului ei ales, îmbrăcată cu haine de sărbătoare și încălțată cu cizme cu tocuri înalte și pălărie. Această vită de Eno s-a dus la Sarmizo să ne tragă în fața
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
rănit ci setea de avere a acestui neam lacom. Eu am cercetat această minciună și ca orice get sănătos la cap, l-am sfătuit să meargă la Lia pentru a face schimbul dorit. Femeia Lia a trăit în cinste cu macedonenii și aici cu geții. Nu este pentru Lia plecăciunea plină de dușmănie și chiuitura rea. Bre! cu această bucată de pînză de in cusută cu beteală se iese la ilău iar pericolul sînt bas- tarnii. Sfîntul Zabelo și geții adunați
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
și să le dai după ce vei tăbărî(ajunge). Din înălțimea binecuvîntată cu puterea crucii a lui Zabelieo să gonești și să pleci cu bîrsanele chiar peste rîuri către sarmați spunînd: privește sfînta cetate a geților! Lapise”. După înfrîngerea suferită în fața macedonenilor și etolienilor, o parte din gali s-au așezat în nordul Iugoslaviei, iar alt grup și-a găsit sălaș pe rîul Marița în Bulgaria, unde au înființat ,,regatul de la Tylis’’ care a dăinuit 60 de ani. Dar au rămas gali
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
a acuzat că a băut prea multă aghiazmă! Eumolpizii erau slujitorii traci ai templului din Eleusis în-ființat după Pausanias, de către hiperboreeni, adică geții din nordul Istrului care erau vecinii poetului. Rufus Festus spune că Eumolpiada era vechea denumire pen-tru orașul macedonean Philipopolis.Pontice lll, 2 ,, Aici vă cunosc acum și sauromații și geții, iar cetele de barbari laudă un astfel de curaj. Cînd acum de curînd am adus vorba despre cinstea noastră(căci am învățat să vorbesc în limba geților și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
ne poată separa. CUVÂNTUL ZIARIȘTILOR MINORITARI. D. dr. Gara Erno, în numele sindicatului ziariștilor minoritari din Ardeal, aduce prinosul de recunoștință și respect memoriei genialului poet M. Eminescu. Doi studenți au vorbit, unul din partea centrului studențesc bucureștean, iar celălalt în numele studenților macedoneni. D. P. Șeicaru, din partea comitetului de inițiativă, mulțumește asistenței care a răspuns la această chemare de a cinsti memoria celui mai mare doctrinar al naționalismului nostru. Asigură pe d. profesor Cuza că se va îngriji comitetul de opera lui Eminescu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Slătineanu unde, la etaj, se amenajase o mare sală de bal și de spectacole (sala Slătineanu sau Momolo, după numele proprietarului, italianul Eronimo Momolo). În clădirea din fața sălii Slătineanu, închiriată și apoi cumpărată de ei în 1871, frații Capșa, români macedoneni, au deschis o cofetărie în anul 1866, iar după 1880 restaurantul, hotelul și cafeneaua, devenite curând locul preferat de întâlnire al lumii politice și culturale bucureștene, până în timpul celui de al Doilea Război Mondial. 137. În casa lui Emanoil Lahovary
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Făceau parte din această societate mai ales elevii clasei a V-a de la Sfântul Sava, printre cari îmi mai amintesc de: Gheorghe Ionescu, mai târziu Io nescu-Gion1, Grigore Andronescu, fost procuror-general sau prim-procuror în București, cu supranumele Andronescu-Dulap; trei macedoneni bursieri ai statului, Gulioti, profesor după aceea la gimnaziul din Brăila, Ionescu și Simolta, ajunși telegrafiști, Nicolae Constantinescu, un nepot al lui Simion Mihălescu, Matei Theodor, în urmă profesor de liceu în București, un Pangăl etc. etc. Bineînțeles, afară de literatură
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Jandarmeria Silistra Sâmbătă, 1 Octombrie a. c. au fost trimise la Silistra 1000 volume din broșura „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”. Transportul a fost făcut de legionarii care au legătură cu conducerea mișcării legionare. întregul stoc este rezervat legionarilor coloniști macedoneni. Soroca. Legiunea de jandarmi. 15 Octombrie 1938 Avem onoarea a vă înștiința că printre legionari se răspândește o broșură „Adevărul în procesul Corneliu Zelea Codreanu”, astfel în seara zilei de 15 Octombrie 1938, pe șoseaua Atachi-Soroca, locuitorul Tonea Ion Catană
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
tinerilor poeți (1978), Premiul „Nolit” (1989) și Premiul Societății Scriitorilor din Voivodina, iar la noi, între altele, Premiul Uniunii Scriitorilor (1997). Debutează cu volumul de versuri Valsuri, apărut în 1970. Unele dintre cărțile lui au fost transpuse în sârbă, croată, macedoneană, maghiară. A tradus în românește din poezia lui Vasko Popa, Adam Puslojić ș.a. De la volumul de debut până la Terapia muncii (1981), limbajul liric al lui F. se radicalizează progresiv, evoluând programatic în favoarea unei poezii-document, eliberată de metafora somptuoasă și de
FLORA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287024_a_288353]
-
Repere bibliografice: B. [Emanoil Bucuța], „Spre necunoscut”, BUC, 1924, 11; [M. Jakotă], „Prometeu și perșii” lui Eschil, VR, 1925, 2; Lovinescu, Scrieri, VI, 165-168; I.U. Soricu, „Amurguri de toamnă”, ,,Dimândarea”, 1939, 3; Predescu, Encicl., 331; [Ion Foți], ,,Calendarul românului macedonean”, 1943, 265-266; Ion Foți, UVPA, 343-344; Dicț. scriit. rom., ÎI, 291-292. N.M.
FOTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287075_a_288404]
-
această perioadă se va lansa într-o activitate culturală intensă, desfășurată îndeosebi în fostul spațiu iugoslav: traduce din Aco Sopov, Boris Visinski, Streten Petrovici, Petre Bakevski și își publică aici o serie de volume de poezie: Strigătul memoriei, 1985 (în macedoneană), Mască pentru voce, 1987 (în sârbă), Zero dinamic, 1994. De asemenea, participă la Serile de Poezie de la Struga, valorificând textele acelor reuniuni în antologia Poezie și umanitate (1986). Poezia lui D. articulează o simbolistică multiplă dintr-un topos romantic. Un
DEACONESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286708_a_288037]
-
Claudia Pătrașcu); Pavel Vejinov, Întâmplarea de pe strada liniștită, București, 1962 (în colaborare cu Vasile Chiriță); P. Neznakomov, Margaritka și cu mine, București, 1965 (în colaborare cu Costache Anton); A. Strașimirov, Hora, pref. trad., București, 1966; Țane și Zmeoaica. Basme populare macedonene, București, 1967; Olivera Nikolova, Zoki Poki, București, 1968; Ilia Volen, Oamenii lui Dumnezeu, București, 1969; Din țara trandafirilor. Lirică bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
Nikolova, Zoki Poki, București, 1968; Ilia Volen, Oamenii lui Dumnezeu, București, 1969; Din țara trandafirilor. Lirică bulgară contemporană, București, 1970 (în colaborare); Ivan Cankar, Dreptatea lui Jernej, București, 1973; Gheorghi Rajcev, La periferia orașului, București, 1973; Silijan cocostârc. Povestiri populare macedonene, București, 1975; Elin Pelin, Puterea necuratului, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Tânăra proză bulgară, București, 1978 (în colaborare cu Mihaela Deșliu); Meto Jovanovski, Brumă pe florile de migdal, pref. trad., București, 1979; Cornul de capră, București, 1981 (în
DESLIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286738_a_288067]
-
Eminescu (1937), Centenarul lui Titu Maiorescu (1940), portrete și evocări închinate lui O. Goga, I. U. Soricu, Ov. Densusianu. Un loc important îl ocupă textele despre limba, cultura și tradițiile românilor sud-dunăreni, precum Poezia populară la macedoromâni (Nuși Tulliu), Românii macedoneni și colonizarea (Spiru Bojgoli), Pentru cine și alături de cine trebuie să luptăm noi, aromanii? (P. Bucovalla), Despre poetul H. Zalacosta (V. Diamandi-Aminceanul), Problema aromanilor (I. Nica), Macedoromânii în istorie (Ion Foți), Despre poetul Costă Crystalli (V. Diamandi-Aminceanul), Din istoria românilor
DIMANDAREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286770_a_288099]
-
, publicație apărută la București, lunar, între 1 aprilie 1906 și 1 decembrie 1907. Director este N. Batzaria, care figurează sub pseudonimul N. Macedoneanul, iar redactor Marcu Beza. Revista este consacrată în întregime aducerii în atenția publică a vieții comunităților aromânești din sudul Dunării, atât ca obiceiuri, cât și ca istoric, limbă, mod de existență, așa cum reiese și din articolul-program Câteva cuvinte. Se insistă
GRAI BUN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287327_a_288656]
-
, Grigore H.[aralamb] (26.X.1843, Țăndărei, j. Ialomița - 8.XI.1897, Bacău), poet, prozator, traducător și gazetar. Dintr-o familie de negustori (bunicul, un macedonean, venise în țară din Costopolis), G. era fiul Mariei (n. Baldovin) și al lui Haralamb Grandea. Învață la Școala Națională de Medicină și Farmacie a doctorului Carol Davila, terminând, în cele din urmă, și liceul. Subchirurg, medic de batalion, profesor
GRANDEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287341_a_288670]
-
care în aceleași cadre apar manifestări diferite sau în cadre diferite apar manifestări asemănătoare (Gusti, 1946, 53). De pildă, coloniștii moți de lângă Timișoara, observă Gusti, continuă să profeseze meseriile de „negustori ambulanți săraci în câmpiile mănoase ale Banatului”, iar coloniștii macedoneni din Dobrogea „perseverează în păstorit și comerț în mijlocul tătarilor și turcilor agricultori”. Pentru autorul sistemului monografiei sociologice, factorii de mediu natural și social, luați în sine, nu au o semnificație sociologică explicativă, nu intră în categoria cadrelor voinței sociale, întrucât
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de la 2 persoane în 1930, la 11 în 2002; la fel și lipovenii, care astăzi formează un grup de aproximativ 47 de locuitori. Celelalte minorități dețin ponderi reduse care nu cunosc fluctuații. Printre acestea se numără: sârbii, turcii, tătarii, aromânii, macedonenii, sașii. Scăderea numărului membrilor unora dintre etnii se datorează în principal mobilității populației, pe când creșterea se asociază cu stabilirea în oraș a unor noi minoritari, cum este cazul romilor. Structura confesională Cele mai vechi lăcașe de cult de pe teritoriul orașului
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
, Matilda (20.VII.1927, Hrupișta, azi Argos Orestikon, Grecia), poetă. Este fiică a Athenei (n. Papastere) și a lui Nico (Nicolae) Caragiu, români macedoneni, și soră cu Toma Caragiu. C. M. obține licența în filologie la București, în anul 1951. Funcționează mai întâi ca preparatoare, devenind ulterior profesor de istoria limbii române la Facultatea de Litere a Universității din București. Și-a luat doctoratul în
CARAGIU MARIOŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286094_a_287423]
-
coaste în gură între dinți; și deasupra ei Darie, regele perșilor, ținând în mână o sabie goală. Fiara a treia, asemnea unui leopard pestriț, având pe spate patru aripi de pasăre și cu patru capete; și deasupra ei Alexandru, împăratul macedonenilor, ținând în mână o suliță. Fiara a patra, înspăimântătoare ca un leu negru, cu dinți mari de fier și cu zece coarne, dintre care trei să fie sfărâmate și între coarnele acelea un corn mic răsărit, care are ochi și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
beneficiind de drepturi absolute în problemele interne ale comunității, fiind în același timp și judecătorul suprem în probleme civile și penale. Secolul al IX-lea va readuce oprimarea și regimul de represiune asupra evreilor; astfel, în est politicile dictatoriale (dinastia macedoneană 867-1057) vor distruge comunitățile evreiești, iar în vest, de exemplu, în Italia, evreii (sub Ludovic ÎI) vor fi concentrați într-un perimetru delimitat, în timp ce în Germania (unde evreul era văzut ca un "comerciant") Henric ÎI (1002-1024) îi va expulză din
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
atacarea comunicațiilor sovietice spre frontul din Ungaria. Se preciza că toate acestea aveau să servească unei ofensive germane „de mari proporții” a cărei declanșare era așteptată în scurt timp. în ianuarie 1945 era amintită organizația „Moarte sau victorie”, a legionarilor macedoneni, considerați cei mai dinamici în Mișcarea Legionară. Circula versiunea că această organizație intenționa să-i atace pe soldații sovietici. într-o notă din 19 mai 1945 se menționa că primele informații privitoare la „o mișcare subversivă de așa-zisă rezistență
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
prin depopularea unor zone românești destul de întinse din Austro-Ungaria”. Același punct de vedere fusese exprimat și înainte de Primul Război Mondial, atunci când se recunoștea că la începutul ultimului deceniu al secolului al XIX-lea, în SUA se aflau puțini basarabeni, bucovineni, macedoneni și evrei din România, în comparație cu țăranii din Transilvania și Banat, dar că „pe la 1900 aproape nu mai era oraș mai însemnat din care românii să lipsească”. Așadar, opiniile specialiștilor converg către convingerea că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, românii
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
apelor noastre limpezi, a razei de soare strălucitoare de la noi”. Nu am mai întâlnit undeva această cifră. în ea, dr. N. Lupu îi includea, evident, pe toți cei care se aflau atunci în America, dar emigraseră din România: români, evrei, macedoneni și persoane aparținând altor etnii. în mod sigur, el nu inventase această cifră, cu atât mai mult cu cât textul în care o inserase urma să fie publicat într-un cunoscut ziar ce se adresa tocmai celor 1.500.000
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exarhatul bulgar, ce cuprindea Dobrogea și orașul Niš cu împrejurimile. Cazul Albaniei. Și aici se întâlnește un naționalism de superioritate. Albanezii sunt descendenți ai vechiului popor ilyr, care era înrudit cu alte populații din zonă, cum ar fi pelasgii sau macedonenii, ceea ce i-a făcut pe naționaliști să privească istoria popoarelor din jur ca propria lor istorie. Populația albaneză este un caz special în zonă, întrucât s-a convertit la islamism. Aceasta i-a făcut să obțină mai ușor demnități în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]