1,301 matches
-
se întâmpla prin anii optzeci. I s-au cântat atunci niște piese simfonice, despre care s-a scris în ziare că erau mai moderne decât cele scrise azi, deși aveau cel puțin cincizeci de ani! Atunci am cunoscut-o pe Maia Plisețkaia. Am fost invitați s-o vedem la Balșoi de către soțul ei, compozitorul Rodion Shchedrin. Ea dansa în La Muette, ceva senzațional, cu scena valuri, valuri, din care se vedeau fără încetare numai brațele ei superbe, mereu în mișcare. Dumnezeu
Cortez by Mihai Stan, Viorica Cortez, Leontina Văduva () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1357_a_2698]
-
decorăm cu puțin mărar tocat fin. Peste conopida fiartă, se pot pune, după preferință, 100 g unt topit cu pesmet și puțin usturoi sau cașcaval ras, iar pentru decor punem felii de roșii. Buchețelele de conopidă fiartă le dăm prin maia făcută din ou bătut cu făină albă, piper, sare și biovegetal, apoi le prăjim în ulei încins ca la gogoși; se așează pe platou, ca garnitură la friptură de pasăre, grătar de porc sau filé din pește pané. Sau O
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
Un păstrăv măricel se freacă cu sare și boia, apoi se stropește cu oțet și se lasă să stea o jumătate de oră. Din două ouă, sare, pătrunjel tocat, două linguri de smântână, o lingură de făină albă, facem o maia prin care dăm peștele, apoi îl punem în tava unsă cu unt și dăm la cuptorul încins. Din cinci șase căței de usturoi pisați facem un mujdei cu smântână. Curățăm și zdrobim trei patru cartofi fierți în coajă, adăugăm două
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
2 de lămâie. Ș NIȚEL PANÉ DIN LIMBĂ DE VIȚEL ȘI PORC Limba se fierbe, apoi se curăță de pieliță. Când s-a răcit, se taie felii subțiri care se condimentează, apoi se dau prin făină de grâu și prin maia, făcută din trei ouă, sare, piper, 100 ml de bere și trei linguri de făină, bătute bine cu telul. Se prăjesc în ulei încins pe ambele părți. TOCANĂ DE BERBEC 1,5 kg carne de berbec, 2 morcovi rași, 2
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
puțin piper, delicat și lăsăm să stea timp de 2-3 minute. Separat, într-o crăticioară punem o cană de apă minerală, 2 linguri de ulei, o lingură de semințe de susan, sare, piper, făină cât cuprinde, astfel încât să fie o maia mai grosuță decât la clătite. Punem în tigaie 150 ml de ulei la încins, luăm câte o bucată de soia, o dăm prin făină de grâu, apoi prin maia și o punem la prăjit pe ambele părți. Se servesc cu
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
de susan, sare, piper, făină cât cuprinde, astfel încât să fie o maia mai grosuță decât la clătite. Punem în tigaie 150 ml de ulei la încins, luăm câte o bucată de soia, o dăm prin făină de grâu, apoi prin maia și o punem la prăjit pe ambele părți. Se servesc cu piuré de cartofi și mujdei de usturoi. TOCĂNIȚĂ DE FASOLE 500 gr. de fasole fierte, un ardei, un gogoșar, 2 cepe, un morcov ras, 2 linguri de pastă de
BUNĂTĂŢI BUCOVINENE by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/537_a_874]
-
ziarul Haaretz, care selectează cu predilecție tineri și talentați poeți israelieni. Am descoperit la ei o problematică specială, o sintaxă și un tonus poetic mult deosebite de poezia clasică, familiară nouă. Am deja 3 volume de traduceri însoțite de grafică (Maia Martin, Nahum Sternberg) de care sunt sincer foarte mândru. Sper să am inspirația și energia să continui această muncă. Mai am în lucru o carte de poezii pe teme erotice însoțite de desenele excepționalei artiste Uca Maria Iov care trăiește
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din conținut: D.Dan, Un felon din 1761 aflător în Muzeul Palatului Metropolitan din Cernăuți; Al. Lupu, Un portret al lui C. Porumbescu și al pictorului Ep. Bucevschi, cu informații noi asupra acestor doi mari artiști ai Bucovinei; Chr. Geagea, Maia Zora, schiță în dialect aromân importantă pentru dialectologi; dr. V. Paschivschi, O ediție necunoscută a istoriei lui Arghir și Elena de Bărac - este vorba de o ediție, a II-a neștiută până acum, care să fi apărut nu mult după
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
fost soră cu col. Dubert, soțul sorei mamei mele. Cea mai mică din fetele pr. V. Șoldănescu: Țața Aglaia, profesoară de desen la Iași. D-na Brăiloiu este f.f. bolnavă. Are zilele numărate. Nu primește pe nimeni. O Îngrijește Însă Maia Millo, care de asemenea este greu de văzut acuma. Dacă se face timpul frumos și dacă vei veni În București, voi Încerca să te pun În legătură cu Maia pe un teren neutru, așa cum o Întâlnesc și eu, la Elena Roman (privighetoarea
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
este f.f. bolnavă. Are zilele numărate. Nu primește pe nimeni. O Îngrijește Însă Maia Millo, care de asemenea este greu de văzut acuma. Dacă se face timpul frumos și dacă vei veni În București, voi Încerca să te pun În legătură cu Maia pe un teren neutru, așa cum o Întâlnesc și eu, la Elena Roman (privighetoarea Transilvaniei) pensionară și membră fondatoare a Operei Române. Altfel este imposibil: nu primesc și nu scriu. Eu voi Încerca să pregătesc terenul; dar numai după ce voi Începe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
mai pot lupta. Mi-au căzut aripileă D-ta vei avea În mână ce scriu eu și dacă vei putea vei face să se vadă. Cu speranța să ne revedem aci și să-ți Împlinesc dorința de a vedea pe Maia Millo, te rog să primești urările mele de sănătate D-tale și Soției și asigurarea că zilele când primesc o scrisoare de la D-ta este o zi de sărbătoare. Cu dragoste, M.V. Pienescu </citation> <citation author=”PIENESCU Mircea V.” loc
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
Coperta: Florentina Vrăbiuță Redactor de carte: Olga Rusu Tehnoredactor: Florentina Vrăbiuță Culegere computerizată: Viorel Dumitrașcu Volum realizat în colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iași CARTE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR DIN ROMÂNIA (c) Editura JUNIMEA, Iași România și Maia MITRU MIHAIL SADOVEANU PAGINI DE JURNAL ȘI DOCUMENTE INEDITE Transpunere dactilografică a manuscriselor, ordonare cronologică: Constantin MITRU, Maia MITRU, Olga RUSU Machetă, Introducere și Note: Constantin CIOPRAGA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2005 UN SADOVEANU NECUNOSCUT I Privind în jurui și în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
colaborare cu Muzeul Literaturii Române Iași CARTE APĂRUTĂ CU SPRIJINUL MINISTERULUI CULTURII ȘI CULTELOR DIN ROMÂNIA (c) Editura JUNIMEA, Iași România și Maia MITRU MIHAIL SADOVEANU PAGINI DE JURNAL ȘI DOCUMENTE INEDITE Transpunere dactilografică a manuscriselor, ordonare cronologică: Constantin MITRU, Maia MITRU, Olga RUSU Machetă, Introducere și Note: Constantin CIOPRAGA EDITURA JUNIMEA IAȘI 2005 UN SADOVEANU NECUNOSCUT I Privind în jurui și în propriul eu, tânărul Sadoveanu își schița la douăzeci și șase de ani (la Fălticeni) o linie de conduită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
de comunicare sadovenian. Constantin Ciopraga DESPRE "CARNETE" ȘI ALTE MANUSCRISE Caietele și carnetele aparținând lui M. Sadoveanu și care alcătuiesc volumul de față, au trecut, după dispariția lui C. Mitru, secretarul particular al scriitorului M. Sadoveanu, în posesia soției sale, Maia Mitru. În prezent, acestea fac parte din fondul de manuscrise al B.C.U. București, fond care poate fi consultat. * Notațiile în creion alternează cu cele în cerneală cu ștersături, corecturi, adăugiri: I Carnet (11 x 18 cm.) 92 pagini numerotate
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
12 ian.-12 aprilie); format 12 x 17 (cerneală albastră și creion negru); 33 pagini scrise pe file de calendar; 1940 Jurnal București Iași. Documentare pentru Frații Jderi 127 pagini (aproximativ 1932-1934). Informații despre Moldova sub Petru Rareș (aproximativ 1936). Maia Mitru PARTEA I (1906-1913) [REFLECȚII. IMPRESII]* În evoluția lui eliberând din când în când necontenit forme tot mai ameliorate omul tinde cătră personalități; asta pare a fi legea vieții lui; deci silința de a confecționa om standard, om-mașină, număr cenușiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mss.582/2, Iași) Manuscris, Addenda, p. 422, Raport către Spiru Haret, Caiet XXVI (mss.582/12, Iași) CUPRINS UN SADOVEANU NECUNOSCUT de Constantin Ciopraga............................................................... 5 SCURT CUVÂNT DESPRE EDIȚIE de Constantin Ciopraga............................................................... 17 DESPRE "CARNETE" ȘI ALTE MANUSCRISE de Maia Mitru................................................................................ 18 PARTEA I (1906-1913)................................................................................... 21 PARTEA a II-a (1919-1927).................................................................................... 113 PARTEA a III-a (aproximativ 1932-1936)............................................................... 193 PARTEA a IV-a (1937-1944)................................................................................... 263 PARTEA a V-a (1944-1956)................................................................................... 311 ADDENDA (1907-1944)................................................................................... 415 Note de Constantin Ciopraga............................................................... 442 ANEXE
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
traducerile Doinei în limbile albaneză (Perikli Jorgoni și Kopi Kycyka), aromână (Ionel Zeană), engleză (Corneliu M. Popescu și Kurt W. Treptow), franceză (Elisabeta Isanos), germană (Konrad Richter), maghiară (Kibedi Sandor), olandeză (Gerard de Rideer), portugheză (Victor Buescu, Carlos Queiros, Luciano Maia), sanscrită (George Anca). În încheiere, Tudor Nedelcea oferă o extrem de binevenită Bibliografie cronologică a "Doinei" (1883-1938). Avem astfel o privire integrală și integratoare asupra modului în care poema eminesciană a traversat secolul, cu o traiectorie controversată, sub semnele rigorilor politice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
mari zguduiri în Rusia, glasnosti, perestroika, Gorbaciov, Jelțin, desmembrarea Uniunii Sovietice. L-am întrebat ce crede despre situația nou creată în Rusia. S-a îndreptat de spate și cu voce hotărâtă care nu admitea replică, mi-a spus răspicat: „eta maia rodina!”, ceea ce înseamnă „asta este Patria mea!”. Această atitudine de profund patriotism m-a umplut de respect. Concludent este și fenomenul USA, care are o istorie nu mai lungă decât de circa 200 de ani, care are o populație formată
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
nume specifice și adesea curioase, ca de exemplu Belacurenco, Potap Mercur, Policarp și altele, iar limba lor era un amestec de rusă și română. Zicea de pildă unul către altul care pleca spre Tulcea: „Nicalai, cac videa u Tulciu nevastă maia, scaji complimente din cauza mea”. Lipovenii își construiau casele în principal din stuf cules de ei din deltă și adus nemijlocit cu lotca proprie, tot din stuf erau acoperișurile și gardurile, dar când totul era gata, veneau „tovarășii” de la Tulcea, socoteau
De vorbă cu Badea Gheorghe by Constantin Brin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/826_a_1788]
-
vremuri cu o melodie celebră în interpretarea brăilencei Ștefania Stere, „Ce văzui pe Călmățui” și vine, evident, răspunsul în ecou: Oare, copilăria mea ? Oare, doar o parte din rădăcinile mele ? Oare, credința, iubirea, demnitatea ? Sau totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Stere, „Ce văzui pe Călmățui” și vine, evident, răspunsul în ecou: Oare, copilăria mea ? Oare, doar o parte din rădăcinile mele ? Oare, credința, iubirea, demnitatea ? Sau totul la un loc ? II. Maia Alexandrina și pomul binecuvântat al Sfântului Ilie Pe Maia Sanda, mama mamei mele, mi-o aduc aminte de fiecare dată, cam în același registru vestimentar, mai toată viața a purtat culori terne în veșminte, baticul sau basmaua erau permanent rânduite să-i acopere părul încărunțit mult prea devreme, iar
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
naștere în rândul femeilor, cât mai ales în primele luni de viață ale bebelușilor deoarece lipseau medicamentele, nu se produceau vaccinuri, cât despre medici, doar în oraș puteai consulta un specialist căruia trebuia să-i plătești consultația. La fiecare naștere, Maia, ca mai toate femeile din zonă, fusese moșită de străbunica Bâtica, cunoscută în acest areal geografic ce reunea Zăvoaia-Însurăței-Viziru, ca fiind cea mai bună moașă comunală. Străbunica reușea să ușureze ca nimeni alta suferința facerii, să scurteze momentele travaliului și
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
să scurteze momentele travaliului și să aducă pe lume copii sănătoși. Din nefericire însă, privațiunile sociale ale începutului de secol XX, anii ’20-’30, au creat suficiente drame ce-ți urmăreau ulterior întreaga existență. Așa a fost și-n cazul Maiei. Suferința fusese covârșitoare, bunica pierzându-și substanțial auzul la scurt timp după moartea fratelui mamei. Pe undeva, bunica își construise o lume a ei, dar era extrem de permisivă cu noi și n-o deranja o cât de mică imixtiune . Comunicarea
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
Suferința fusese covârșitoare, bunica pierzându-și substanțial auzul la scurt timp după moartea fratelui mamei. Pe undeva, bunica își construise o lume a ei, dar era extrem de permisivă cu noi și n-o deranja o cât de mică imixtiune . Comunicarea Maiei cu adulții era cu mult mai ușoară comparativ cu noi cei mici; acolo, bunica înțelegea doar din articularea buzelor, din expresia feței, alteori din priviri. Cu noi însă, „bodaricii cei mici”, era cu mult mai greu, trebuia să-ți apropii
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
mai ușoară comparativ cu noi cei mici; acolo, bunica înțelegea doar din articularea buzelor, din expresia feței, alteori din priviri. Cu noi însă, „bodaricii cei mici”, era cu mult mai greu, trebuia să-ți apropii gura și buzele de urechea Maiei și să vorbești foarte tare, nu însă într atât de tare pentru că percepția senzorială a cuvintelor ar fi produs rostogolirea rapidă a acestora și bunica n-ar fi înțeles oricum. Până ne-am dumirit noi, nepoții, cu această stare de
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]