1,162 matches
-
toate celelalte virtuți. 147. Dialog. Se va purta un dialog cu Stăpâna noastră, ca să-mi dobândească de la Fiul și Domnul său harul de a fi primit sub steagul Lui, în primul rând în cea mai mare sărăcie spirituală, iar dacă Maiestatea Sa dumnezeiască ar fi astfel slujită și ar binevoi să mă aleagă și să mă primească, și în sărăcie materială; în al doilea rând, șsă mă întăreascăț în îndurarea ocărilor și insultelor, pentru a-L imita mai mult, numai să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
să mă primească, și în sărăcie materială; în al doilea rând, șsă mă întăreascăț în îndurarea ocărilor și insultelor, pentru a-L imita mai mult, numai să le pot îndura fără șsă existeț păcat din partea cuiva și fără a leza Maiestatea Sa dumnezeiască; voi adăuga un Ave Maria. Al doilea dialog. Să cer același lucru de la Fiul, ca să mi-l dobândească de la Tatăl; apoi adaug Anima Christi. Al treilea dialog. Să cer același lucru de la Tatăl ca să mi-l dăruiască; și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a tuturor sfinților Săi, ca să doresc și să cunosc ceea ce este mai plăcut bunătății Sale dumnezeiești. 152. A treia introducere. Să cer ceea ce vreau: aici va fi să cer harul de a alege ceea ce este spre mai marea slavă a Maiestății Sale dumnezeiești și spre mântuirea sufletului meu. 153. Prima pereche ar dori să îndepărteze înclinația pe care o are pentru lucrul dobândit, pentru a se afla în pace cu Dumnezeu, Domnul nostru, și să se poată mântui, și ștotușiț nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
decât să nu-l păstreze, ci să dorească să-l vrea sau să nu-l vrea, după cum Dumnezeu, Domnul nostru, o va face să voiască și i se va părea mai bun unei astfel de persoane spre slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești; iar, între timp, să ia aminte că s-a dezlipit de toate în inima sa, străduindu-se să nu dorească nici acel lucru, nici vreun altul, decât dacă ar fi mișcată doar de slujirea lui Dumnezeu, Domnul nostru
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
lua viața, tot nu m-aș gândi să fac un păcat lesne-iertător. 167. A treia umilință este cea mai desăvârșită, și anume, atunci când, avându-le deja pe cea dintâi și pe cea de-a doua, și dacă lauda și slava Maiestății dumnezeiești ar fi aceleași în a-L imita și a mă asemăna mai îndeaproape cu Cristos, Domnul nostru, să vreau și să aleg mai degrabă sărăcia cu Cristos cel sărac decât bogăția, ocările cu Cristos cel copleșit de ele decât
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
treidialoguri șde la exercițiulț cu perechile de mai sus, cerând ca Domnul nostru să binevoiască a-l alege pentru această a treia mai mare și mai bună umilință, pentru a-L imita și sluji mai mult, dacă slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești ar fi aceleași sau mai mari. 169. PREGĂTIRE PENTRU A FACE O ALEGERE. Primul punct. În orice alegere bună, atât cât ține de noi, ochiul intenției noastre trebuie să fie simplu, privind numai la menirea pentru care am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
După ce s-a făcut o astfel de alegere și s-a luat o hotărâre, persoana care a făcut astfel trebuie să meargă cu multă râvnă să se roage dinaintea lui Dumnezeu, Domnul nostru, și să-I ofere această alegere, pentru ca Maiestatea Sa dumnezeiască să binevoiască a o primi și a o întări, fiind spre mai marea slujire și laudă a Sa. 184. AL DOILEA MOD PENTRU A FACE O ALEGERE SĂNĂTOASĂ ȘI BUNĂ CUPRINDE PATRU REGULI ȘI O NOTĂ. Prima regulă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
a sfinților care mijlocesc pentru mine. 233. A doua introducere. Să cer ceea ce vreau; aici va fi să cer să cunosc lăuntric tot binele primit, pentru ca eu, recunoscând-l întru totul, să pot să iubesc și să slujesc în toate Maiestatea Sa dumnezeiască 1. 234. Primul punct este să-mi aduc aminte de binefacerile primite prin creație, mântuire și prin înzestrările personale, cântărind cu multă afecțiune cât de mult a făcut Dumnezeu, Domnul nostru, pentru mine și cât de mult mi-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
mi-a dăruit din ceea ce are, și mai departe, cât de mult dorește același Domn să mi se dăruiască, atât cât poate în dumnezeirea Sa. Și apoi să reflectez în mine însumi, cântărind ceea ce trebuie să ofer și să dăruiesc Maiestății Sale dumnezeiești după înțelepciune și dreptate, și anume tot ceea ce am și pe mine însumi laolaltă, ca unul care dă din toată inima: „Ia-mi, Doamne, și primește toată libertatea mea, memoria, mintea și voința mea toată; tot ce am
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
-le să crească, în animale, dându-le să simtă, în oameni, dându-le pricepere, tot la fel în mine, dându-mi ființă, însuflețindu-mă, dându-mi simțire și pricepere, făcând din mine un templu, fiind creat după chipul și asemănarea Maiestății Sale dumnezeiești. Tot la fel, să reflectez în mine însumi, în felul arătat la primul punct sau în alt fel care mi s-ar părea mai bun. În același fel se va face la fiecare punct de mai jos. 236
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
ce am greșit privitor la cele zece porunci; la fel, să cer harul și ajutorul să mă îndrept pe viitor, cerând o desăvârșită înțelegere a lor pentru a le păzi mai bine și spre mai marea slavă și laudă ale Maiestății Sale dumnezeiești. 241. Pentru primul fel de a mă ruga e de folos să cercetez și să cuget la prima poruncă, în ce fel am păzit-o și unde am greșit, făcând aceasta cât timp s-ar zice trei Pater
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
În ceea ce privește cele cinci simțuri ale trupului, se va păzi mereu aceeași rânduială 3, schimbându-se numai materia. 248. Notă. Cine dorește să-L imite în folosirea simțurilor sale pe Cristos, Domnul nostru, să se încredințeze pe sine în rugăciunea pregătitoare Maiestății Sale dumnezeiești; și după ce și-a cercetat fiecare simț în parte, să zică Ave Maria sau Pater noster; iar cine ar dori să o imite în folosirea simțurilor pe Stăpâna noastră, să i se încredințeze în rugăciunea pregătitoare, ca să-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
amănunte inutile și înșelăciuni neîncetate. 330. A doua. Singur Dumnezeu, Domnul nostru, poate da sufletului consolare fără vreo cauză premergătoare; pentru că Îi este propriu Creatorului să intre, să iasă și să producă mișcări lăuntrice, atrăgând sufletul cu totul în iubirea Maiestății Sale dumnezeiești. Spun fără cauză, adică fără nici un sentiment premergător sau cunoaștere a ceva prin care ar veni o astfel de consolare datorită vreunui act al priceperii sau al voinței. 331. A treia. Cu o cauză șanumeț poate consola sufletul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îndelungat, insistând prea mult asupra harului, astfel încât din aceasta să se nască un venin care să răpească libertatea. Astfel încât se poate vorbi cât de mult posibil despre credință și har, cu ajutor dumnezeiesc, spre o laudă tot mai mare a Maiestății Sale dumnezeiești, dar, mai ales în vremurile noastre atât de primejdioase, nu în așa fel și chip încât faptele și liberul arbitru să fie nesocotite în vreun fel sau chiar cu totul. 370. A optsprezecea. Cu toate că mai presus de orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
arbitru să fie nesocotite în vreun fel sau chiar cu totul. 370. A optsprezecea. Cu toate că mai presus de orice trebuie să lăudăm multa slujire a lui Dumnezeu, Domnul nostru, numai din iubire, trebuie ștotușiț să lăudăm mult și frica de Maiestatea Sa dumnezeiască; căci, nu numai că frica fiului este lucru evlavios și sfânt, dar, mai mult, dacă omul nu dobândește ceva mai bun și folositor, chiar și teama slugii ajută mult la dezlipirea de păcatul de moarte; și, o dată dezlipiți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
două luni și Germania ne-a obligat să cedăm Ardealul de nord ungurilor. Am pierdut, Gheorghiță, a treia parte din țară, pentru care ne -am vărsat sângele în războiul din 1916; − Domnu’ învățător, dar eu nu pot să înțeleg cum maiestatea sa regele și guvernul s-au împăcat cu fărădelegile astea? − Ce știi tu, Gheorghiță, cu câtă ușurință oamenii noștri politici au admis toate faptele iresponsabile ale lui Carol al doilea și a camarilei sale; cum îți spun, ne așteaptă cumpene
Rădăcinile continuităţii by Ştefan Boboc-Pungeşteanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91638_a_92999]
-
două fiare sălbatice așteptând-o În umbra mobilă a copacilor. Pe tata nu l-a pasionat deloc vânătoarea, deosebindu-se mult În această privință de fratele lui, Serghei, sportiv pasionat care, Începând din 1908, a fost maestru de vânătoare al Maiestății Sale Țarul. Una dintre amintirile mai fericite din copilăria mamei a fost călătoria pe care o făcuse Într-o vară cu mătușa ei Praskovia În Crimeea, unde bunicul ei patern avea o moșie lângă Feodosia. Amândouă au făcut o plimbare
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
agită de colo-colo șchiopătând, pradă focului ce arde în el, și, în bătaia lumânărilor ce abia pâlpâie, umbra lui, uriașă, fantastică, linge pereții, urcă pe boltă, se întinde pe pardoseală. Ironic, sarcastic, se ploconește umbrei: "Ai făcut-o de oaie", maiestate!! Sunt "maestru" renumit în miracole răsunătoare "gen Podul Înalt"! De Valea Albă nu mă întreabă nimeni?! O așa frumușică de "minune" am săvârșit acolo, de-o să mă cânte în letopiseți pentru o așa năzbâtie celebră! Cu drept cuvânt m-au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
își mângâie obrazul. Ce barbă-i crescuse!... La un han, se privise într-un ciob de oglindă și i se păruse că nu arată prea rău. "Ce-ar fi să-mi las barbă? gândi el. Mi-ar da mai multă maiestate... Aș părea, poate, și mai înalt!!..." Ștefan nu putea sta mult timp locului; dădea ocol turnului mărginit de metereze și creneluri. Era spre amurg și soarele la apus incendiase cerul. Țamblac, cu capul pe spate, privea fermecat magnificul spectacol ceresc
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
pe pământ!" Osanale! Afurisenii! Bule! Danii! Legăminte! Închinări! Vorbe! Vorbe! Vorbe! repetă el furios și desfășoară un pergament pe care își aruncă ochii la întâmplare și citește cu glas mare, în batjocură: "Mă leg să port veșnică și nestrămutată credință, maiestății voastre crăiești până la moarte!" Minciuni! Iată altul: "Tu, Sabie a Creștinătății, Viteazule, mergi înainte și noi te vom ajuta!..." Minți, încarnare a Sfântului Petru! acuză el și ia alt pergament. "De barbă te vom scoate din vizuină, spurcat voievod al
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
UNESCO. Pe aici își plimbase pașii Frederic al II-lea, Cel Mare și "iluminat". Nu singur, ci în compania marelui filozof Voltaire, care îi fusese oaspete timp de trei ani și care-i propusese o inedită soluție pentru redresarea bugetului: "Maiestate, mai bine decât caii, ați reduce măgarii de la curte". Am petrecut multe ore la Potsdam, însoțind cineaștii români la studiourile de filme documentare de la Babelsberg sau vizionând pelicule la Arhiva de filme, tezaur neprețuit de mărturii pe celuloid privind istoria
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1570_a_2868]
-
să capete iarăș viață [...]. Cum Dumnezeu, în Testamentul vechiu, a poruncit ca în cortul său să ardă totdeauna candela, așa a vrut și Domnul nostru Iisus Hristos ca în biserica sa totdeauna preoții să fie lumină nestinsă, lumine pururea arzătoare. Maiestatea Voastră cu Sf. Sinod și cu înaltul Guvern, văzând că unele candele erau stinse sau lipseau, că unele scaune episcopale erau vacante, bine ați voit a le așeza iarăș în loc [...]. Păstoriții mei popor bun și blând, cărui voiesc să-i
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
lor către biserică, tron și țară...cu el împreună vă vom proslăvi în rugăciunile noastre și în toate străduințele noastre [...]. Vă mulțumesc cu profundă supunere și recunoștință pentru puterea ce mi-o încredințați prin acest toiag. Să trăiți Sire! Trăiască Maiestatea Sa Regina. Trăiască Moștenitorul Tronului și întreaga Dinastie română!”. La rândul său, Regele l-a felicitat, încredințându-i cu adevărată bucurie toiagul păstoresc, numindu-l fiu ales al Bucovinei și vrednic profesor la Facultatea de Teologie și sigur fiind că
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
care fugeau încotro vedeau cu ochii. Numai grație spectatorilor din balcoane și de la ferestre, care agitau batiste, strigînd către public cuvinte liniștitoare, și-a putut convoiul continua drumul la Panteon. Sosirea la biserică s-a resimțit de aceste frămîntări. În pofida maiestății sanctuarului, capodoperă a arhitecturii vechilor romani, Ambasadorul Germaniei, Generalul conte von Wedel (viitorul Stalhalter pentru Alsacia-Lorena), mirosind pericolul și agitat de porniri războinice, dădea ordine cu voce tunătoare colaboratorilor săi să ocupe punctele strategice ale templului, în timp ce ministrul Braziliei se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
istorici ai Papalității și de rapoartele ambasadelor, fără a bănui că Sfîntul Colegiu, în spatele acestei fațade a Vaticanului, se afla, încă o dată și în cel mai neașteptat mod, în prezența faimosului veto, considerat perimat, lansat de un cardinal austriac, în numele Maiestății Sale Apostolice împotriva lui Rampolla care reunea, la primul tur, cea mai mare parte a sufragiilor... Însărcinat cu afaceri în acel moment, aveam pregătite la mine atît depeșa cifrată pentru București, cu un loc liber pentru numele noului Papă, cît
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]