1,195 matches
-
logici, rapiditate de răspuns. Unitățile de învățământ oferă servicii educaționale beneficiarilor direcți având drept scopul satisfacerea cererii de forță de muncă calificată din partea agenților economici. Astfel unitățile de învățământ trebuie să coreleze oferta de servicii educaționale prestate în funcție de contextul economic manifestat. În ceea ce privește studierea ofertei instituției de învățămînt un rol important îl ocupă analiza portofoliului de activități prestate. Curriculumul care a funcționat până în anul 2008 a fost perceput atât de beneficiarii primari ai sitemului de învățământ cât și de beneficiarii secundari (familiile
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
care urmează să ajungă la receptor. În cadrul politicii de promovare, acesta este reprezentat de mediul de publicitate presă scrisă (ziar, revistă), televiziune, radio, publicitate exterioară (panou stradal, banner) etc. Reacțiile publicului țintă după expunerea la mesaj, adică schimbarea de atitudine manifestată, constituie răspunsul procesului de comunicare între instituția de învățământ și potențialii beneficiari ai sistemului de învățământ. Păuș V. (2006) consideră că o condiție estențială a comunicării este adecvarea, adică emițătorul trebuie să utilizeze un limbaj adecvat, pentru a-și transmite
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
genic inițial unic a fost redistribuit în două clustere genice separate, cu localizare în cromozomi diferiți și cu evoluție ulterioară separată, dar interdependentă funcțional. Presiunea selectivă pentru o mai mare eficiență în legarea și transportul oxigenului la celule și țesuturi manifestată mai ales în momentul expansiunii tetrapodelor terestre a impus trecerea de la hemoglobina monomeră și dimeră la diferențierea hemoglobinelor tetramerice, paralel cu diferențierea vertebratelor superioare - păsări și mai ales cu marea radiație a mamiferelor. Evoluționiștii admit că doar prin duplicație genică
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de imunogenetică. Partea I by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91987_a_92482]
-
bijuterii de la trecători. Membrii grupărilor pot chiar recurge la violență dacă victimele se opun atacurilor. În cazul lor, scopul principal este banul, nicidecum rănirea sau prejudicierea. Cu toate acestea, admirația celorlalți sau reușita atacurilor întreprinse accentuează valoarea instrumentală a comportamentelor manifestate. Cele două tipuri de agresivitate, ostilă și instrumentală, creează subiectul unor controverse, chiar dacă un număr important de psihologi sociali recunosc și acceptă distincția făcută (Bandura, 1986; Buss, 1961; Feshbach, 1970). Pentru Bandura (1983), agresivitatea ostilă și agresivitatea instrumentală vizează obiective
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
copii, împiedicați din cauza unei pane de electricitate să privească un film promis, erau mult mai agresivi în timpul jocurilor comune ce li se propuneau ulterior. În opinia autorilor, antrenamentul agresiv prealabil a declanșat la copii o stare de pregătire pentru acțiune, manifestată mai târziu în contextul non satisfacerii așteptărilor independent de voința celuilalt. Experimentele întreprinse de Buss (1966) relevă că subiecții de sex masculin, privați de recompensele în bani mai, promise de către experimentator, dar refuzate de complice, administrează celor din urmă șocuri
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
primului. Rezultatele au arătat că atunci când subiecții, jucând rolul terței persoane, puteau determina nivelul de agresivitate manifestat în timpul provocării, creșteau intensitatea de stimuli ostili administrați țintei ofensatoare. Dar dacă aceeași subiecți deveneau victime ale provocării, ei diminuau nivelul de agresivitate manifestat. În timpul interacțiunilor, acordul verbal și/sau comportamental al complicelui experimentatorului vizând nivelul de agresivitate propus de subiecții de sex feminin împotriva țintei provocatoare îi determina pe subiecți să opteze pentru un demers agresiv. Efectul inhibiției sau favorizării agresivității, legat de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
victima (Zillmann și Bryant, 1984 citat de Tedeschi et al., 1994). Modele agresive: învățarea agresivității Am abordat în capitolele anterioare diferitele motivații ale agresivității sau instigării la agresiune și factorii ce ar putea determina pe termen scurt gradul de agresivitate manifestat. De acum încolo ne vom referi la un alt aspect și, anume, la modul în care agresivitatea poate fi, pe termen lung, învățată. Unul dintre procesele fundamentale ale agresivității este învățarea socială. Copii mici știu să țipe și să se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
înconjurător (binevoitor, indiferent sau ostil) determină amintirea experiențelor trăite de către copil. Acest factor pare să influențeze modul în care copilul prelucrează informațiile agresive văzute la televizor. În ciuda numeroaselor cercetări făcute pe această temă, dezbaterea vizând efectul violenței televizate asupra agresivității manifestată de către telespectator nu a fost încă încheiată. S-a constatat totuși o corelație pozitivă între cantitatea de violență văzută și nivelul de agresivitate manifestat. Cercetătorii încă nu știu exact să spună dacă faptul de a fi urmărit acte de violență
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
la televizor. În ciuda numeroaselor cercetări făcute pe această temă, dezbaterea vizând efectul violenței televizate asupra agresivității manifestată de către telespectator nu a fost încă încheiată. S-a constatat totuși o corelație pozitivă între cantitatea de violență văzută și nivelul de agresivitate manifestat. Cercetătorii încă nu știu exact să spună dacă faptul de a fi urmărit acte de violență la televizor favorizează apariția agresivității, sau dacă predispozițiile agresive ale individului îl determină pe acesta să urmărească emisiuni cu violență. Ba mai mult, s-
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
întâmplat, de fapt? În opinia lui Zimbardo, trei factori sunt responsabili de această evoluție îngrozitoare a brutalității instituționalizate. Mai întâi de toate, concepția vizând comportamentul gardienilor față de deținuți: ei trebuiau să mențină ordinea. Bineînțeles că acest lucru nu justifică brutalitățile manifestate. Dar ideea a fost cea care i-a forțat pe gardieni să decidă limitele propriilor acțiuni. Apoi, dezumanizarea deținuților și, în sfârșit, obediența față de autorități. Victimele sunt și/sau rămân ființe umane în ochii agresorului? Degradarea la care au fost
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să scrie în dreptul personajului frustrat răspunsul acestuia la frustrare, presupunându-se că se identifică cu personajul. Răspunsurile sunt codate în termeni de orientare (eu sau celălalt, mediul înconjurător sau nimic) și de formă (verbală, fizică, atac, frustrare reciprocă) a agresivității manifestate. * Concluzii Modalitatea cea mai directă de măsurare a agresivității constă în interogarea individului vizat sau a anturajului acestuia. Modalitatea indirectă de măsurare a agresivității îl împiedică pe individ să-și dea seama că tendințele lui agresive sunt studiate. În ambele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și pe cea a rolurilor propriu-zise de locutor/ interlocutor (vezi exemple de relații de tipul: locutor dominator interlocutor supus, locutor dominator interlocutor revoltat, locutor umil interlocutor dominator etc.). (c3) Variabilele de ordin cotextual trimit către sfera comportamentului comunicativ 15 propriu-zis manifestat (verbal, nonverbal, paraverbal) într-o anumită situație de comunicare (în relație și cu ceea ce am prezentat supra în planul principiilor, finalităților și al funcțiilor comunicării interpersonale). Relevante sunt, în acest sens: comportamentul comunicativ euristic centrat pe perechea întrebare/răspuns; comportamentul
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
am văzut cum, o altă întrebare care se naște este...), structurile enumerative etc." (Șerbănescu, 2007, pp. 55-58); comportamentul autocentrat/de autodezvăluire concretizat în formule de tipul părerea mea, dacă mi-aduc aminte, să-ți spun un secret...; comportamentul ludic/umorul manifestat prin râs, zâmbet etc. (Șerbănescu, 2007, pp. 58-59); comportamentul lingvistic propriu-zis manifestat prin alegerea, într-un anumit context comunicativ, a anumitor semne din sistemul limbii, dintre câte există (vezi, de exemplu, opțiunea pentru forme neologice versus regionale, pentru cuvinte "puternice
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
două Stări ale Eului, Adultul se raportează la realitate fără a implica emoțiile/afectivitatea (așa cum o face Copilul) și "fără judecăți de valoare" (la care face apel Părintele) Cardon, Lenhardt, Nicolas, 2005, p. 28. Toate aceste Stări ale Eului apar manifestate verbal, nonverbal, paraverbal în comunicarea interpersonală și, implicit, în comunicarea didactică/educațională vezi Tabelele nr. 2, 3 și 4. Tabelul nr. 2. Manifestări verbale/paraverbale/nonverbale ale variantelor Stării de Copil Starea Eului Manifestări verbale Manifestări paraverbale Manifestări nonverbale COPIL
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
Îmi dai un pupic? Super! Wow! Intensitate mare a vocii Țipat Suspine Oftat din greu Voce energică, fără inhibiții Ritm (foarte) rapid Râs în hohote. Râs/zâmbet în privire Plâns Dans Sărituri/țopăieli de bucurie, de neastâmpăr, de nerăbdare Supărare manifestată foarte repede/imediat prin mimică bosumflată, brațe încrucișate la piept, întoarcere cu spatele etc. Mofturi Strâmbături, limba scoasă Clipit sugestiv din ochi Bătaie din palme COPIL creator/ "mic profesor" Dacă fac așa..., ajung la... Dacă încerc așa..., va merge sigur
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
experiență nemijlocită. Complicațiile postoperatorii imediate au fost întâlnite în clinică, cu atât mai frecvent, cu cât copilul a fost mai mic. Pe un număr de 10200 de operații executate în perioada 1961-1964 (3ani) s-au înregistrat 111 complicații postoperatorii imediate, manifestate clinic sub următoarele forme: paloare cu hipertermie (5 cazuri), hemoragie (2), stop cardiac (10), deshidratare (18), insuficiență respiratorie acută (62), insuficiență renală acută (8), insuficiență hepatică acută (6). Sindromul de paloare cu hipertermie este o abatere gravă de la homeostazie și
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
Își trag seva din dogmatismul ideologic al unor activiști politici aflați, de regulă, la putere. Simpatia lor față de socialism și PSD nu este doar un alibi (ca în cazul celorlalți colegi), ci și o motivație suficient de puternică pentru brutalitățile manifestate, căci, cel puțin în viziunea lor, socialismul și PSD consideră că pușcăria are rolul de a-i teroriza într-o asemenea măsură pe deținuți încît, o dată eliberați, să facă tot posibilul ca înapoi să nu se mai întoarcă, pentru a
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
între acesta și conducerea vechiului Partid Liberal, atât în privința politicii sale economice, cât și în privința atitudinii adoptate de Vintilă Brătianu față de Restaurație. În scrisoarea de adeziune adresată conducerii georgiste, C. Banu își exprima, în același timp, nemulțumirea față de tendințele autoritare manifestate deja de rege, prin impunerea guvernului de tehnicieni condus de Nicolae Iorga 142. Alte înscrieri în partid sunt semnalate pentru această perioadă, în județul Mehedinți, precum și la Roman 143. Memoriul trimis de Eduard Slavcovschi lui Gheorghe Brătianu este o mărturie
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
voinței Suveranului și al voinței poporului, consens ce nu apare întărit în noua Constituție"883. Deși accepta "noile așezăminte constituționale" din nevoia de a asigura liniștea țării, PNL își exprima speranța că regele va acoperi lacunele și va remedia erorile manifestate deja în scurta existență a noului regim politic 884. Implicarea lui Gheorghe Brătianu în formularea pozițiilor oficiale exprimate de PNL față de evenimentele politice din țară s-a realizat la cererea președintelui, Constantin I.C. Brătianu, care, trimițându-i nepotului ciorna unui
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
de peșteră - o încrengătură de grupuri, de rețele și comunități în interiorul cărora avea loc un schimb de informații și produse, o lume paralelă. Circuitul bunurilor culturale în natură pe stil vechi și pe stil nou Așadar, disfuncțiile sistemului mass media, manifestate fie prin penurie (în regimul totalitar), fie prin inflație de informație și divertisment, duc la creșterea importanței rețelei sociale. În comunism, la nivelul tehnologic și social al epocii, schimbul de mesaje și bunuri culturale se făcea din gură-n gură
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
deține adevărul absolut, mai ales pe cel despre sine. Dar DoR este în primul rând un demers curat - iar asta îi va scuza, până la urmă, majoritatea stângăciilor“. Într-adevăr, conceptul revistei trebuie să fi jucat un rol în succesul DoR, manifestat, între altele, printr-o audiență impresionantă în social media încă înainte de primul tipar și prin aglomerația de la petrecerea de lansare. Dar, pentru ca o asemenea idee să prindă, ea trebuie comunicată, vehiculată, popularizată. Lansarea unei publicații presupune de regulă o investiție
CARTEA FETELOR. Revoluţia facebook în spaţiul social by ALEXANDRU-BRĂDUȚ ULMANU () [Corola-publishinghouse/Journalistic/577_a_1049]
-
managerul nu i-a consultat în prealabil; e) Teama de necunoscut, cu accente deosebite în cazurile în care schimbarea presupune introducerea unei inovații, indivizii fiind convinși că nu vor reuși să-și însușească noile practici; f) Toleranța scăzută la schimbare, manifestată, susțin psihologii, în special la persoanele foarte organizate care au tendința de a-și forma rutine; g) Nevoia de securitate, întărită de convingerea că schimbarea presupune reducerea personalului; h) Interpretări contradictorii, datorate fie insuficientei conceptualizări, fie ca urmare a distorsiunilor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
-și forma rutine; g) Nevoia de securitate, întărită de convingerea că schimbarea presupune reducerea personalului; h) Interpretări contradictorii, datorate fie insuficientei conceptualizări, fie ca urmare a distorsiunilor informaționale ce apar pe diferite canale de comunicare; i) Moment prost ales, rezistență manifestată fie de cei tineri, aflați la debutul carierei și care sunt lipsiți de o minimă experiență, fie de cei aflați la finele carierei și care se pot considera depășiți de situație etc. 2. Rezistențe organizaționale a) Normele și coeziunea grupului
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
de anticiparea schimbării, de existența unei viziuni de ansamblu asupra viitorului educației și de o planificare riguroasă a evoluției acesteia. Nu e mai puțin adevărat faptul că majoritatea organizațiilor, inclusiv școala, se confruntă de multe ori cu schimbări importante, dar manifestate discontinuu, ceea ce face uneori extrem de dificil managementul strategic. Natura schimbărilor actuale limitează considerabil viabilitatea experiențelor anterioare în materie de management. Acestea se dovedesc inadecvate și insuficiente pentru a facilita adaptarea organizațiilor la noile schimbări. Se poate vorbi astfel de conturarea
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
univers de conținut deja constituit, o rețea de interpretanți care decid semiotic asemănări și diferențe de proprietăți 126. Fără a se limita la un simplu joc de cuvinte, metafora implică traducerea raporturilor cu lumea, cu celălalt, fapt care explică preferința manifestată, într-o epocă sau alta, pentru anumite structuri metaforice. Ea este girată de un sistem conceptual la rândul lui structurat, guvernat de orizontul cultural al fiecăruia, iar interpretarea expresiilor metaforice nu poate oculta experiențele, conceptele, valorile, atitudinile care le inspiră
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]