1,101 matches
-
manchurieni cu experiență pentru a penetră în desișul registrelor funciare falsificate și a cărților de cont codificate, dar s-au întâlnit cu trucuri, pasivitate, si chiar violență. Criză fiscală a persistat. În 1725 Împăratul Yongzheng a conferit titlul ereditar de marchiz descendentului casei imperiale Ming, Zhu Zhiliang, care primea un salariu din partea guvernului Qing. Acesta la rândul lui avea datoria împlinirii ritualurilor de venerare a strămoșilor, la mormintele Ming. A fost, de asemenea, inclus în sistemul de Steaguri, în cadrul Steagului Alb
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
rândul lui avea datoria împlinirii ritualurilor de venerare a strămoșilor, la mormintele Ming. A fost, de asemenea, inclus în sistemul de Steaguri, în cadrul Steagului Alb. Mai tarziu, în 1750, Împăratul Qianlong i-a acordat post-mortem lui Zhu Zhuliang titlul de Marchiz Al Gratiei Extinse; titlul fiind transmis în mod ereditar timp de douăsprezece generații de descendenți, până la sfârșitul dinastiei Qing. Era Yongzheng a moștenit, de asemenea, probleme diplomatice și strategice. O echipă formată în întregime din manciurienii au elaborat Tratatul de la
Dinastia Qing () [Corola-website/Science/313238_a_314567]
-
care l-a descris pe Filip ca "robust, gălăgios ... dar întotdeauna deosebit de politicos". În 1928 a fost trimis în Marea Britanie unde a urmat școala Cheam și a locuit cu bunica maternă la Palatul Kensington și cu unchiul său George Mountbatten, marchiz de Milford Haven la Lynden Manor în Bray, Berkshire. În următorii trei ani, cele patru surori ale sale s-au căsătorit cu nobili germani și s-au mutat în Germania; mama sa a fost internată într-un azil după ce a
Filip, Duce de Edinburgh () [Corola-website/Science/313435_a_314764]
-
doar Tyr, Tripoli și Antiohia mai rămăseseră în mâinile francilor, iar de rezistența lor în fața turcilor a depins, în mare parte, declanșarea și desfășurarea celei de-a treia cruciade. În momentul cel mai critic, un grup de pelerini, conduși de marchizul Conrad de Montferrat, sosiseră, tocmai la timp, ca să vină în ajutorul principelui Antiohiei, Raymond al IV-lea, încât cetatea, deși încercuită de trupele lui Saladin, a putut să țină piept dușmanului și până să mai întreprindă Saladin ceva, un nou
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
lui Guy de Lusignan și partida lui Conrad de Montferat era în toi. Richard I a trecut de partea lui Guy de Lusignan, nu din vreo preferință politică, ci din spirit de contradicție, deoarece Filip al II-lea susținea candidatura marchizului de Montferat. Din nou cei doi regi se aflau în divergență de păreri și atitudini. Disensiunea s-a adâncit și când Leopold, ducele Austriei, venit cu cavalerii lui printre cruciați, a trecut de partea francezilor. Faptul l-a supărat atât
Cruciada a treia () [Corola-website/Science/314756_a_316085]
-
tânără misterioasă care apare înaintea lui, slăbită și însângerată, în timp ce el și logodnica lui mergeau să ia cina cu șeful ei. În dimineața următoare, Door - fata salvată pe stradă, și-a revenit miraculos și îl trimite să îl găsească pe Marchizul de Carabas, un om care o poate ajuta să scape din mâinile a doi asasini infsmi și, aparent, inumani: Croup și Vandemar. Richard îl aduce pe Marchiz în apartamentul său pentru a o întâlni pe Door, asistând la dispariția celor
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
pe stradă, și-a revenit miraculos și îl trimite să îl găsească pe Marchizul de Carabas, un om care o poate ajuta să scape din mâinile a doi asasini infsmi și, aparent, inumani: Croup și Vandemar. Richard îl aduce pe Marchiz în apartamentul său pentru a o întâlni pe Door, asistând la dispariția celor doi. Curând după aceea, Richard înțelege consecințele acțiunilor sale. Se pare că a devenit invizibil, pierzându-și serviciul (unde nimeni nu-l mai recunoaște), iar apartamentul său
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
a cărui întunecime o ucide pe una dintre prietenele lui vorbitoare cu șobolanii, Anesthesia, sfârșindu-se într-o piață în care se tranzacționează obiecte magice, unde o întâlnește pe Door. Legendara luptătoare "Hunter" se alătură și grupul (format din Door, marchizul, Hunter și Richard) se îndreaptă spre Earl's Court. Mergând la casa lui Door, fata și Marchizul descoperă o înregistrare în jurnal făcută de tatăl ei, care o sfătuiește să caute ajutor la îngerul Islington. Când cei patru ajung la
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
o piață în care se tranzacționează obiecte magice, unde o întâlnește pe Door. Legendara luptătoare "Hunter" se alătură și grupul (format din Door, marchizul, Hunter și Richard) se îndreaptă spre Earl's Court. Mergând la casa lui Door, fata și Marchizul descoperă o înregistrare în jurnal făcută de tatăl ei, care o sfătuiește să caute ajutor la îngerul Islington. Când cei patru ajung la Earl's Court, cu un tren misterios care își urmează propriul program ciudat, Marchizul e nevoit să
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
Door, fata și Marchizul descoperă o înregistrare în jurnal făcută de tatăl ei, care o sfătuiește să caute ajutor la îngerul Islington. Când cei patru ajung la Earl's Court, cu un tren misterios care își urmează propriul program ciudat, Marchizul e nevoit să îi părăsească, iar ceilalți află că sunt nevoiți să călătorească la British Museum pentru a-l găsi pe înger. Door și Richard merg la muzeu, în timp ce Hunter, din cauza unui blestem care o împiedică să ajungă la suprafața
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
pentru scufundarea Atlantidei, care fusese tot în grija sa și se oferă să îi dezvăluie lui Door identitatea celor care i-au ucis familia. Pentru asta îi cere o plată: împreună cu însoțitorii ei trebuie să găsească o cheie. Între timp, Marchizul - căutându-i pe Croup și Vandemar - schimbă o figurină neprețuită din dinastia Tang pentru informații despre uciderea familiei lui Door. Dar adevăratul preț al primirii acestei informații este, de fapt, viața lui; Croup și Vandemar îl prind, îl torturează și
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
aventura din Subterane e doar o halucinație, dar a fost trezit la realitate de un obiect primit de la prietena lui moartă, Anesthesia. Cei trei câștigă cheia, iar Richard ajunge să fie complet schimbat. Ei încearcă în continuare să dea de Marchiz, iar un fierar care e prieten cu Door le face o copie după cheia pe care au căștigat-o. Richard o recrutează ca ghid pe Lamia, care îl ajută să își demonteze majoritatea dubiilor. Mergând înapoi la Isslington, ei reușesc să
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
care e prieten cu Door le face o copie după cheia pe care au căștigat-o. Richard o recrutează ca ghid pe Lamia, care îl ajută să își demonteze majoritatea dubiilor. Mergând înapoi la Isslington, ei reușesc să îl reînvie pe Marchiz, dar descoperă că alegerea Lamiei ca ghid a fost una nepotrivită. Prețul pe care ea i-l cere lui Richard pentru serviciile oferite este mai mare decât poate el plăti, rămânând în viață, însă Marchizul îl salvează. Se dovedește că
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
reușesc să îl reînvie pe Marchiz, dar descoperă că alegerea Lamiei ca ghid a fost una nepotrivită. Prețul pe care ea i-l cere lui Richard pentru serviciile oferite este mai mare decât poate el plăti, rămânând în viață, însă Marchizul îl salvează. Se dovedește că un act de trădare comis în trecut de Hunter o trimite pe Door în mâinile lui Croup și Vandemar, așa încât Richard, Marchizul și Hunter rămân să călătorească printr-un labirint uriaș ca să ajungă la Islington
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
serviciile oferite este mai mare decât poate el plăti, rămânând în viață, însă Marchizul îl salvează. Se dovedește că un act de trădare comis în trecut de Hunter o trimite pe Door în mâinile lui Croup și Vandemar, așa încât Richard, Marchizul și Hunter rămân să călătorească printr-un labirint uriaș ca să ajungă la Islington, luptându-se cu o fiară căreia îi supraviețuiește doar Richard. În cele din urmă, adevărata față a lui Islington iese la lumină: el dorește să o folosească
Nicăieri () [Corola-website/Science/320440_a_321769]
-
a regelui Ferdinand al României. Născută la Versailles la începutul Revoluției franceze, Stéphanie a fost strănepoata lui Claude de Beauharnais (1680-1738) și Renée Hardouineau (1696-1744) care s-au căsătorit în 1713. Fiul lor cel mare a fost François de Beauharnais, marchiz de la Ferte-Beauharnais (1714-1800) care a servit ca guvernator al Martinicăi. Fiul cel mic a fost Claude de Beauharnais, Conte de Roches-Baritaud (1717-1784), care a fost bunicul patern al Stephaniei. Claude s-a căsătorit în 1753 cu Marie Anne Françoise Mouchard
Stéphanie de Beauharnais () [Corola-website/Science/317909_a_319238]
-
d. 5 septembrie 1803) a fost un romancier francez, cunoscut mai ales pentru românul epistolar "Legături primejdioase" ("Leș Liaisons dangereuses"), scris în anul 1782. Un caz unic în literatura franceză, Choderlos a fost considerat un scriitor la fel de scandalos că și Marchizul de Sade sau Nicolas-Edme Rétif. A fost ofițer militar, dar și un scriitor amator; cu toate acestea, planul său inițial a fost să "scrie o operă care să răsune mult timp după ce el va muri"; din acest punct de vedere
Pierre Choderlos de Laclos () [Corola-website/Science/323503_a_324832]
-
de France. În 1777, el a ținut ceea ce avea să fie considerat mai tarziu primul discurs feminist al unui bărbat, în care susținea ințierea femeilor. În 1779, a fost trimis la Île-d'Aix pentru a-l ajuta pe Marc René, marchiz de Montalembert, în construcția fortificațiilor împotriva britanicilor. Cu toate acestea, cel mai mult din timp și l-a petrecut scriind "Legături primejdioase", precum și "O scrisoare către Madame de Montalembert". După ce i-au fost acordate șase luni de vacanță, el și-
Pierre Choderlos de Laclos () [Corola-website/Science/323503_a_324832]
-
înfrânge în 788 pe prințul Bavariei Tasilo III, ceea ce înseamnă sfârșitul acestui principat.Dezmembrarea Imperiului carolingian dă din nou posibilitatea prinților bavarezi să devină independenți, procesul fiind grăbit de atacurile ungare începând cu anul 862. Principele Bavariei, "markgraf"-ul (margraf, marchiz) Luitpold von Bayern, cade în Bătălia de la Pressburg (907), fiind învins în lupta cu ungurii.Urmează pe tron fiul lui, Arnulf I. După victoria decisivă în alianță cu monarhul saxon Otto I cel Mare împotriva ungurilor la Lechfeld, lângă Augsburg
Bavaria () [Corola-website/Science/297272_a_298601]
-
lui. Până în ultima perioadă a vieții lui, Dalí a continuat să alimenteze până la extrem faima sa de artist excentric, original până la limita delirului, devenit cu timpul prizonierul propriului său personagiu, orgolios și imprevizibil. În 1975 primește un titlu nobiliar, devine ""marchiz de Pubol"", deoarece în acel timp locuia în castelul Pubol, pe care i-l oferise Galei. Gala moare în 1982, în 1983 Dalí pictează ultimul său tablou, "Coada de rândunică". După un accident în care suferă arsuri grave, se retrage
Salvador Dalí () [Corola-website/Science/297684_a_299013]
-
Revue Historique", un jurnal academic francez. Oarecum nesatisfăcut de educația în Franța, Iorga și-a prezentat disertația și, în 1893, a plecat în Imperiul German, pentru a se înscrie la programul de doctorat al Universității din Berlin. Lucrarea sa despre marchizul de Saluzzo Thomas al III-lea de Saluzzo nu a fost primită pentru că Iorga nu a studiat trei ani înainte, așa cum se cerea. Ca alternativă, a spus că lucrarea este în întregime propria sa muncă, dar afirmația sa a fost
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
între 784 în 1512 și 896 în secolul al XVII. După moartea lui Matia Corvin, Hunedoara intră în stăpânirea fiului acestuia, Ioan Corvin, care se stinge de tânăr. Soția sa Beatrice de Frangepan, se va recăsători cu Georg de Hohenzolern, marchiz de Brandenburg în 1509. Georg de Brandenburg nu se va stabili în Hunedoara. El va numi un castelan cu drept de reprezentare, pe Gheorghe Stolcz. În 1514 a izbucnit răscoala țărănească ce a fost condusă de Gheorghe Doja. Cu acest
Hunedoara () [Corola-website/Science/296882_a_298211]
-
grupării Puterilor Centrale, s-a produs o apropiere dorită de oamenii politici din cele două state. "Un acord între Italia și România ni se pare foarte dorit", transmitea baronul Carlo Fasciotii, acreditat la București, la 12 august 1914, șefului Consultei, marchizul Antonio di Sân Giuliano. I.C. Brătianu dorea că România, împreună cu Italia, să constituie o alianță capabilă să determine Antanta să accepte și să sprijine realizarea dezideratelor naționale ale celor două țări. La 23 septembrie 1914, Brătianu a acceptat textul acordului
Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/296816_a_298145]
-
Pierre-Simon, Marchiz de Laplace (n. 23 martie 1749, Beaumont-en-Auge - d. 5 martie 1827, Paris) a fost un matematician, astronom și fizician francez, celebru prin ipoteza sa cosmogonică "Kant-Laplace", conform căreia sistemul solar s-a născut dintr-o nebuloasă în mișcare. A formulat
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]
-
în ecuațiile cu derivate parțiale, este, de asemenea, numit după el. Este cunoscut ca unul dintre cei mai mari oameni de știință din toate timpurile, denumit uneori „Newton al Franței”. A fost conte al Primului Imperiu Francez (din 1806) și marchiz din 1817, după restaurația Bourbonilor. s-a născut la Beaumont-en-Auge (Normandia), pe 23 martie 1749. Era fiul unui mic fermier, Pierre Laplace, mama sa numindu-se Marie-Anne Sochon. Pierre Laplace se ocupa, de asemenea, cu comercializarea cidrului și ajunsese „"sindic
Pierre-Simon Laplace () [Corola-website/Science/298288_a_299617]