1,626 matches
-
o coardă; se iubeau într-un oraș exigent și unic, bătut de valuri, mucegăit de neguri, excitat de nopțile albe; împărtășeau cu el umorile și trezirile lui dureroase, iar el le hrănea iubirea. În acest punct se aflau când tatăl Margaretei muri de un stop cardiac. Citind telegrama, țipă: "Și eu nu eram acolo!" Moartea, evident, profitase ca să lovească de faptul că ea stătea cu spatele, dar de ce stătuse întoarsă cu spatele? Margareta se prăbuși pe pat urlând. A trebuit să
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
prea mult. A condus-o la aeroport cu ochii împăienjeniți și chipul boțit al unui om mahmur; ea avea privirea febrilă și obrazul crispat. De când se cunoscuseră, nu se despărțiseră niciodată. În fiecare an își făceau vacanțele împreună, la părinții Margaretei, dar Arcadi depunea cererea de pașaport cu mult înainte, pentru a evita orice risc de întârziere. S-au sărutat sec, cu buzele arse deja de febra așteptării, și ea a plecat. După epuizantele pregătiri funerare și înmormântare, Margareta constată că
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
adevăr perimat, în care chiar aceia care fac eforturi să-l dezmintă ar vrea mult încă să creadă. În starea civilă nu există moarte instantanee: nu se moare decât progresiv, încetul cu încetul, drept consecință a unei lungi maladii. Mama Margaretei n-ar fi fost în stare să facă această muncă de scormonitor în hârțoage, nu era în stare de nimic de altminteri; moartea brutală a bărbatului ei o scufundase în cea mai teribilă confuzie și, până la urmă, căzuse la pat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
caută aici aversa asta, anotimpul ei nu e toamna!" Margareta izbucni în râs, atât de intrigat părea de intențiile obscure ale meteorologiei. Adăpostul de sub boltă era iluzoriu, apa le pătrundea în haine, în pantofi, în buzunare. Sacoșa cu provizii a Margaretei, cu pachetele muiate, se făcea tot mai grea. Ahile îi desprinse mâna de pe mâner și luă sacoșa: "Mai bine să mergem la mine, nu e departe!" Fără să-i aștepte răspunsul, porniră prin ploaia care numaidecât se înteți. Alergară prin
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
mansarda mică a lui Ahile, nu prea era loc pentru două persoane. Dar acționară umăr la umăr ca să se șteargă și să se usuce. La sfârșit, se uitară unul la altul mulțumiți și izbucniră în râs. Ploaia încetase, soarele strălucea. Margareta îl sărută pe obraz frățește, își luă sacoșa cu provizii și plecă. După vreo zece zile, ieși cu o nouă tranșă de pagini scrise. Pe drum, îi veni o idee: dacă, în loc să se ducă până la editură, ar lăsa plicul în
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
frigeau coapsele. Un nor îi învălui ochii și se lăsă să alunece. Sleiți și goi, rămaseră mult timp îmbrățișați pe pardoseală. Ahile se ridică cel dintâi, șchiopătând, piciorul continua să-l doară: "Știam eu că sunt vulnerabil la călcâi!" Sprâncenele Margaretei, împreunate deasupra nasului, începură să palpite ca o pasăre prinsă de furtună. Urlă: "Dar eu nu știam asta? Eu, nu?" Acesta a fost începutul unui lung calvar. Margareta descoperi cu spaimă că iubea concomitent doi bărbați și că dragostea pentru
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
dispăruseră. Cu valiza în mână, se îndreptă spre stația de autobuz, care se afla la o bună distanță de aeroport. Circulația era întreruptă temporar din cauza unei pene de curent. Când, în sfârșit, sună la ușă, era întuneric. Îi deschise mama Margaretei. Aceasta nu-și ascunse surprinderea. Nu mi-ați primit telegrama?" "Ce telegramă?" Margareta nu se întoarse decât peste o oră, cu pomeții îmbujorați și părul lipit de frunte din cauza suflului jilav al nopții. Se opri în prag și ochii îi
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
maghiar. Vocea îi deveni stridentă: "Și asta are legătură, ce legătură?" "Cuplul maghiar care a participat la o reuniune a cercului "Petöfi", la Budapesta, îți amintești? Au fost arestați azi noapte, cercul ar fi jucat un rol în revoltă." Vocea Margaretei deveni și mai stridentă: "Și asta are vreo legătură, ce legătură?" "Cercul "Petöfi", ți-am zis! "Petöfi"! Poetul din care Ahile făcea traducerea!" "Da, "Petöfi"! Și atunci?..." Deodată simți că nu mai are aer. Gâfâind, încolțită, căută din ochi o
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
soluții comune. Evident, aceasta nu împiedică pe nici unul dintre ele să-și conducă singur barca în mijlocul furtunilor și a ameliorărilor diplomatice de moment, în cazul în care imperative considerate vitale de conducătorii acestora le-o cer în mod imperativ. Anglia Margaretei Theatcher nu s-a sinchisit de părerea partenerilor săi pentru a intra în confruntare cu Argentina în timpul conflictului din Malvine, în 1982. De cincisprezece ani Franța s-a angajat de una singură în diverse intervenții în Africa (Ciad, Zair) și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
intervenții a "Statului providențial", aceasta nu operează decît o corectare parțială, foarte diferită de la o țară la alta (corectivul fiscal și acțiunile statului sînt mult mai importante în Suedia, în Danemarca și în Marea Britanie pînă la venirea la putere a Margaretei Thatcher, sau în Franța comparativ cu țările mediteranene), inegalitățile cu efecte în viața cotidiană manifestîndu-se de acum înainte mai puțin la nivelul consumului alimentar și al echipamentelor menajere decît în domeniul culturii și al folosirii timpului liber. Viața cotidiană și
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
Epstein, Henry Giroux, Darrell Hamamoto, Kelly Oliver, Danny Postal, Valerie Scatamburlo și de editorii și cititorii revistelor în care au apărut pentru prima oară, într-o formă diferită însă, unele dintre aceste articole. Îi sînt extrem de recunoscător lui Jon și Margaretei Epstein pentru realizarea ilustrațiilor pe computer. Imaginile culturii media circulă acum prin spații noi și necesită, deci, noi tehnologii de analiză și disecare a lor. Vreau, de asemenea, să-i mulțumesc lui Chris Rojek care m-a sprijinit enorm în
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
momentul în care a apărut literatura română cu acest subiect, era fumat de mult în Occident de către Seljenitin. Sau, pot să zic, o literatură cât vreți de contactică, dar locul este ocupat, că s-a dus Bulgakov cu "Maestrul și Margareta". Sau cazuri de scriitori care au scris cărți despre ei, soțiile lor, și le-au publicat în străinătate. Câte neveste de scriitori romani care au suferit în lagăre au îndrăznit să scrie cărți despre soții lor și apoi să le
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
urbei, contrastând cu arhitectura modernă, care luat locul edificiilor distruse în timpul războiului. Am ajuns la primărie cu întârziere, ajutându-i pe cei doi cameramani germani care însoțesc Trenul Scriitorilor să-și tăbârcească sofisticata aparatură. Un cuplu simpatic, nonconformist, aș zice: Margarete Kreuzer și carsten Geissler. El (originar din fosta Germanie de Est) - înalt, cu plete blonde; ea - scundă, cu păr negru, tuns scurt. Vorbesc între ei ca vechi prieteni, într-o germană bolborosită. Ambii cu o mulțime de cercei la urechi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
o ducă fata, dar pe care o car eu, plin de solicitudine. Cei doi filmează tot timpul: manifestări literare, scene în tren, excursii, discursuri și reacția oamenilor la ele. Vor face un film consacrat voiajului nostru nebunesc. După care, pentru Margarete va începe o perioadă de căutări febrile pentru un nou contract de muncă: a fost angajată doar pentru Literatur Express și profită să-și mai pună niște bani deoparte. Poziția lui Karsten, înțeleg, e mai sigură: la un post privat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Obstacolul nr. 2, privitor la situația familială care, la vederea unui bărbat solitar, îl poate neliniști pe omul de rând, va fi trecut fără dificultate. Întrebarea nr. 3, ultima șansă, nu lasă prea mult timp pentru jocul cu petalele de margaretă*. Un pic, mult, la nebunie. Un expeditiv va răspunde: "Este evident că vă iubesc mult, altminteri n-aș fi aici", iar răspunsul dat, chiar și într-o engleză stricată, va mai risipi anxietatea (cel puțin aparent). Cam ăsta-i nivelul
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
n. trad) * La Drancy, lângă Paris, a existat în anii Ocupației un lagăr de concentrare pentru civilii francezi și străini. (n. trad.) 2 Vezi Cahiers de médiologie, "Qu'est-ce qu'une ronte?", nr. 4, Gallimard, 1998. * Atunci când smulge petalele unei margarete încercând să afle dacă este iubit(ă), francezul (franțuzoaica) dispune de cinci răspunsuri în ordinea: "un pic", "mult", "cu pasiune", "la nebunie" și "deloc". În fapt, patru șanse din cinci. (n. trad.) * Arbore din America, din familia euforbiaceelor care produce
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]
-
Mare căutare aveau aplicele; în tezaurul îngropat în cimitirul șanțului au fost găsite câteva sute de aplice, 400 de perle și fragmente din ferecături de cărți. La unele cneaghine, marama cobora de sub coroană în cute oblice, aidoma celei din portretul Margaretei de Provence sau a altor regine ale Franței.” Sunt amintite în documente blănurile de samur, aduse de negustorii moscoviți, sau blănițele de jder, interzise la export. În urma războaielor din timpul domniei lui Ștefan cel Mare, oamenii noștrii au avut prilejul
Ştefan cel Mare şi Sfânt – domn al Ţării Moldovei : (1457-1504) by Manole NEAGOE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101012_a_102304]
-
unda ademenitoare a mărei, cu o talie de vespe, curmată la mijloc parcă anume pentru îmbrățoșare, cu un surâs melancolic pe buze care-i dădea un aer de vecinică aspirațiune spre seninul cerului. Era, ca să zic așa, o a doua Margaretă din Faust, încunjurată de aceeași lumină poetică, și iluziunea mea era cu atât mai complectă, cu cât cânta foarte frumos din gură tocmai cântecul Gretchen am Spinnard de Schubert, de răsunau geamurile ferestrelor, de răsunau corzile inimei mele. Într-un
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
aur, cu ochii ei revărsători de lumină, de astă dată mai frumoasă, mai diafană, mai poetică, așa că parcă ea însuflețea întreaga fire încunjurotoare. Iar notele fluierului îmi răsunau în urechi dulci, melancolice, întocmai cum îmi răsunase odinioară aria plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită a Mariei. Apoi, lucru neînțeles, cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
plângătoare a Margaretei, arie neuitată ce de atâtea ori mi-a dezmierdat auzul prin voacea iubită a Mariei. Apoi, lucru neînțeles, cântecul cela de al o vreme nu mai semana nici cu doina din fluier a păstoriței, nici cu aria Margaretei din Faust, ci să schimbase într-un alt cântec care îmi venea de la munți, de al văi, de la păduri, de la păraie; era glasul naturei aievea pe care totdeauna așa îl auzisem, însă niciodată nu m-a pătruns, nu m-a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
Zodieru D. Alexandru învățământ particular Baltă N. Dumitru Bujoreanu N. Gheorghe Stamate Ștefan Dosar 27/1957, F.L.T.C.V.H., D.JA.N.V. ; Costin Clit,op.cit.,p.214. 1948-1949 XI-a literatura Acatincăi V. Maria Alexandru G. Virginia Balaur St. Lucreția Bedreag A. Margareta Botez P. Aurel Broască N. Octavian Bugeag Ț. lulia Bugeag Ț. Laurențiu Bujder I. Vasile Chicu Ț. Cristea Chirilă Gr. Elenă Chirilă Gr. Maria Cojan A. Lucreția GÎIea I. Leonid Ghiorghiu N. Elenă Glinscki V. Olimpia Iancu C. Maria Luca
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
îndrept, cu un sentiment plăcut de om matur, spre vitrinele cu articole de bucătărie și încep să mă uit cu atenție pe rafturi. Ooo. Clești pentru homar! Ia să-i cer! Și mânerele astea super simpatice pentru porumb fiert Și margaretele astea de plastic, atât de drăgălașe. Nu știu la ce folosesc, dar arată atât de drăguț! Notez cu grijă numerele acestora pe listă. OK. Altceva? Mă uit iar în jur și atenția îmi e atrasă de o mare strălucitoare de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2037_a_3362]
-
călătoresc cu un personal, la clasa I, în ultimul vagon, dar sper că într-o zi să schimb trenul și să-mi urmez traseul în condiții mai bune, fără spaima că locomotiva va deraia. File din Jurnal... despre Maestrul și Margareta de Bulgakov 7 iulie 1982 - Tg. Mureș În sfârșit, am văzut Maestrul și Margareta, spectacol pe care în ultima vreme începusem să-l visez. N-am dreptul să spun că mi-a plăcut sau nu, deși, în fond, spectatorul are
Uimiri ?i introspec?ii by Ada G?r?oman-Suhar () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83170_a_84495]
-
În scenă Oneghin. Ce ciudat se legau lucrurile! De unde să-mi fi Închipuit că Umbrelele mă vor duce la Cardiff, și nu În Times Square, deschizându-mi o carieră nouă, dar nu În lumea musicalului, ci a operei!? Maestrul și Margareta de două ori Dar Înainte de a-mi face bagajele spre un nou necunoscut, am reușit să termin singura adaptare pe care am scris-o după un roman. Maestrul și Margareta e una dintre acele cărți care te urmărește și În
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]
-
dar nu În lumea musicalului, ci a operei!? Maestrul și Margareta de două ori Dar Înainte de a-mi face bagajele spre un nou necunoscut, am reușit să termin singura adaptare pe care am scris-o după un roman. Maestrul și Margareta e una dintre acele cărți care te urmărește și În somn. Dacă despre lumea „necunoscută“ a operei, spre care urma să mă Îndrept curând, aveam temerile mele, În schimb de lumea descrisă de Bulgakov, plină de mistere, ca o cutie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2093_a_3418]