900 matches
-
R.C. s-au căsătorit în 1987, locuind ulterior în apartamentul lui R.M. Din relația de căsătorie se nasc doi copii: R.N., respectiv R.C. Relațiile dintre soți sunt tensionate, deseori R.M. reproșându-i soțului că nu aduce suficienți bani acasă. Neînțelegerile maritale îl determină pe R.C. să plece pentru o perioadă de timp să lucreze în București. În acest interval, conflictele dintre soți se amplifică deoarece R.C. este suspectat de soție că ar fi implicat într-o relație extraconjugală. În anul 1998
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
01.03.1966 Com.D., Jud.S. 25.05.1985 Oraș S. Domiciliu Str. I.N.., nr.X necunoscut Str. I.N.., nr.X Str. I.N.., nr.X Ocupația Elevă, electrician confecționeră vânzătoare Educația Clasa a VII-a Șc. Profesională Șc. profesională Liceu Statutul marital necăsătorită recăsătorit divorțată necăsătorită Informații despre părintele plecat în străinătate: R.M. a plecat ilegal în străinătate de două luni, țara de destinație fiind Italia. Motivul care a determinat-o să ia această hotărâre a fost existența dificultăților financiare si a
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
Str. C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Str. C.D., nr.X Ocupația Elevă, Preot medic elevă elev Educația Clasa a VI-a Facultate facultate Clasa a IV-a Clasa I Statutul marital necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorită văduvă Informații despre părintele plecat în străinătate: A.G. a plecat în străinătate de doi ani, țara de destinație fiind Grecia. Motivul plecării a fost neînțelegerile maritale. A plecat legal, iar în prezent slujește la o biserică
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
a Facultate facultate Clasa a IV-a Clasa I Statutul marital necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorită văduvă Informații despre părintele plecat în străinătate: A.G. a plecat în străinătate de doi ani, țara de destinație fiind Grecia. Motivul plecării a fost neînțelegerile maritale. A plecat legal, iar în prezent slujește la o biserică din Grecia. Menține legătura cu copii prin telefon si e-mail, chiar dacă vine frecvent acasă. Cei trei copii si-au vizitat tatăl în Grecia anul trecut în vacanța de vară, locuind
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
Domiciliu Str. I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Str. I.C., nr.X Ocupația Elevă, pensionară elevă elev Educația Clasa a VII-a Șc. Profesională Clasa a II.a Clasa I Statutul marital necăsătorită văduvă necăsătorită necăsătorit necăsătorit Informații despre părintele plecat în străinătate: Tatăl clientei a decedat în Israel în urma unui accident de muncă. Informații despre locuință: G.A. locuiește împreună cu mama si cei trei frați într-un apartament cu trei camere
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
băuturi alcoolice de către G.I. Acesta din urmă își agresează de nenumărate ori fizic si verbal copiii si soția, care este nevoită să se mute la părinți, pentru ca mai apoi să revină acasă la rugămintea soțului. Veniturile insuficiente d, desele conflicte maritale, precum si lipsa unei locuințe proprii o determină pe G.M. să plece în anul 2003 în Italia. Copiii rămân sub supravegherea tatălui, care după plecarea soției se implică într-o relație extraconjugală. Banii trimiși de soție nu mai sunt folosiți de
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
1966 Com.G., Jud.S. 10.10.1994 Oraș S. Domiciliu Str.E.M., nr.X Str.E.M., nr.X Str.E.M., nr.X Str.E.M., nr.X Ocupația Elev, tâmlpar croitoreasă Elev, Educația Clasa a VI-a Șc. Profesională Șc. profesională Clasa a III-a Statutul marital necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorită Informații despre părintele plecat în străinătate: G.M. a plecat în străinătate de un an, țara de destinație fiind Spania. Motivele care a determinat-o să plece au fost neînțelegerile cu soțul si dorința de a-si
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
12.1991 Oraș S. Domiciliu Str. B., nr.X Str. B., nr.X Str. B., nr.X Str. B., nr.X Ocupația Elevă, șofer Asistentă medicală Elev, Educația Clasa a VIII-a Șc. Profesională liceu Clasa a V-a Statutul marital necăsătorită căsătorit căsătorită necăsătorit Informații despre părintele plecat în străinătate: C.V. a plecat în Germania în anul 1995, iar motivul care l-a determinat a fost dorința de aventură. Este implicat în trafic cu mașini, iar veniturile pe care le
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3141]
-
care s-au aplicat la persoanele de sex feminin s-au introdus încă 15 itemi specifici. Itemii din chestionare acoperă aria de cuprindere a conceptului de sănătate sexual-reproductivă, fiind organizați pe următoarea structură: * date socio-demografice (sex, vârstă, localitate, ocupație, statut marital, venit etc.); * activitatea sexuală și natalitatea (vârsta la primul contact sexual, la prima căsătorie etc.); * contracepția (mijloace cunoscute, utilizare etc.); * bolile cu transmitere sexuală; * educația sexuală; * familia; * violența în familie; * sănătatea; * avortul; * îngrijirea prenatală și alimentația sugarului; * depistarea precoce a
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
și privind realizarea acesteia. Se demonstrează astfel că pe lângă potențialul biologic ereditar, resursele financiare pot fi în mare măsură responsabile de creșterea, dezvoltarea și menținerea sănătății în general, precum și de profilaxia și tratarea unor eventuale afecțiuni de tip sexual-reproductiv. Statutul marital. Ponderea persoanelor căsătorite este dominantă (47, 9%). Ca și în studiile de la nivel național, pentru familia românească nu este caracteristic concubinajul (uniunea consensuală) (3,5%) (Figura 6). Starea civilă diferă pe sexe și grupe de vârstă, nupțialitatea fiind un fenomen
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pot însemna existența unui nucleu de familie cu doi copii, dar și a două nuclee de familie formate din părinți (socri) și copil căsătorit. Apare un nou tip de familie forțat extinsă. Acest fapt provoacă distorsiuni de exercitare a rolurilor maritale și parentale în ambele familii. Criza spațiului locativ din România, veniturile scăzute sau nesigure ale multor tineri care nu-și pot permite propria locuință sau cumpărarea în rate a uneia ne fac să credem că această situație se va mai
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
polemici în rândul medicilor, geneticienilor, preoților, juriștilor sau oamenilor politici. Am abordat problematica pe care o ridică noile tehnologii de reproducere (NRTs) în eșantionul nostru prin trei itemi care au vizat percepția și gradul de acord, vârsta potrivită și statutului marital al celor care pot apela la reproducerea asistată. Subiecților li s-a cerut să răspundă dacă au auzit de 7 noi tehnologii de reproducere și să-și exprime acordul sau dezacordul cu aceste tehnologii. Majoritatea subiecților declară că au auzit
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
pot fi folosite aceste metode? Nu Da Total (%) Persoane căsătorite 15,8 84,2 100 Persoane în concubinaj 56,3 43,7 100 Persoane necăsătorite singure 44,6 55,4 100 Tabelul 42. Adresabilitatea utilizării noile tehnologii reproductive în funcție de statutul marital În continuare analizăm variabilitatea percepției "NRTs" în funcție de vârstă, nivelul de instruire, sex și localitatea de rezidență. Gradul de cunoaștere (NRTs) diferă semnificativ statistic pe grupe de vârstă (p < 0,001). Cunoașterea este mai scăzută la persoanele de peste 50 de ani
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
cea mai mare de a avea copii atât din punct de vedere biologic, ca potențial de fertilitate cât și din punct de vedere al stării civile, la aceste vârste fiind cele mai ridicate rate ale nupțialității (sunt persoane în cuplu marital sau consensual cu activitate sexuală constantă), ponderea cea mai mare o dețin cei care utilizează metodele de contracepție (aproape 3/4 din aceștia). Și la grupa de vârstă 35-49 de ani ponderea cea mai mare o dețin cei care folosesc
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
25,6 35,3 82,6 47,1 Da 53,0 74,4 64,7 17,4 52,9 Total 10 100 100 100 100 Tabelul 56. Prevalența utilizării metodelor contraceptive în prezent pe grupe de vârstă Persoanele în cuplu marital sau consensual au o probabilitate mai mare de a fi active sexual decât persoanele necăsătorite. Testul 2 a indicat diferențe semnificative statistic (p < 0.01) privind folosirea curentă de mijloace de prevenire a sarcinilor în funcție de prezența/absența unui partener sexual
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
sexual a fost protejat. Testul χ2 nu indică diferențe semnificative pe gen privind protecția primului contact sexual, ca atare bărbații și femeile s-au distribuit omogen în raport cu aceasta. Analizăm influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
influența pe care o exercită variabilele localitatea de rezidență, vârstă, statut marital și asupra utilizării prezervativului la primul contact sexual împotriva BTS. Trei variabile diferențiază semnificativ statistic ponderile de protecție la primul contact sexual: localitatea de rezidență, vârsta și statutul marital. Localitatea de rezidență. Un prim factor care diferențiază comportamentul referitor la protecția primului act sexual este factorul regional. Cel mai riscant comportament a fost raportat în Craiova unde 84,1% din respondenți au avut contacte neprotejate. Un comportament mai puțin
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
totuși rămâne un număr îngrijorător de tineri care nu și-au luat măsuri de protecție. Pe ansamblu, ponderea persoanelor care se protejează la primul contact sexual este destul de redusă, motiv de intervenție mai eficientă a măsurilor prevenționale și educaționale. Statutul marital este al treilea factor observat care indică diferențieri privind protecția la primul raport sexual. Testul 2 relevă diferențe semnificative statistic privind protecția primului raport sexual în funcție de starea civilă (p < 0,05). Se pune în evidență că ponderea cea mai mare
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
alte afecțiuni, energie scăzută, depresie, stimă de sine scăzută și probleme sexuale. Desigur, BMI influențează dinamica sexuală, însă durata, frecvența și calitatea activității sexuale necesită evaluări și determinări multifactoriale, în această ecuație intrând cel puțin variabile cum sunt vârsta, statutul marital, stilul de viață, temperamentul ș.a. Figura 53. Analiza de corespondență dintre clasificarea după BMI și frecvența contactelor sexuale (normalizare simetrică) 7.6. Activitatea sexuală și vârsta La vârste egale, bărbații sunt mai activi sexual decât femeile. Până la vârsta de 70
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
care determină altă receptivitate erogenă și alt răspuns la stimulare [3, p. 88]. Luând în considerare toate persoanele care au început viața sexuală, chiar dacă acum nu au viață sexuală, efectuăm o serie de corelații ale variabilelor gen, vârstă și statut marital cu: * atitudinea față de itemii vizând viața sexuală; * numărul partenerilor sexuali; * opinia privind vârsta la care încetează viața sexuală; * frecvența, durata contactelor sexuale [1, pp. 119-126]. Reacția indivizilor la întrebările directe despre sexualitate s-a constituit în mai multe categorii. Majoritatea
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
rămân în mare măsură androcentrice. Emanciparea și independența femeilor nu au reușit să modifice complet ideea dominației bărbatului, măsura dublă de judecată morală a femeii și a bărbatului. Încetarea vieții sexuale a fost apreciată diferit de respondenți în funcție de vârstă, status marital, starea de sănătate. Analiza de cluster în doi pași a constituit trei categorii naturale de respondenți. * 1) respondenții tineri, până în 25 de ani, care au conexat încetarea vieții sexuale numind conceptele de ,,menopauză" și ,,andropauză" sau au situat-o în jurul
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
au situat-o în jurul vârstei de 45-55 ani la femei și 55-60 de ani pentru bărbați sau chiar mai devreme; * 2) adulții care au privit activitatea sexuală independent de diminuarea sau suprimarea funcției reproducătoare și au legat-o de statusul marital; * 3) persoane aflate la vârsta a treia, căsătorite (cu partener/ă), care au relaționat activitatea sexuală cu starea de sănătate. Acești vârstnici sănătoși, căsătoriți, au răspuns că ,,viața sexuală nu încetează niciodată" sau au apreciat încetarea activității sexuale la peste
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
însă că este o curbă bimodală, celălalt vârf concentrând vârstnici care au raportat o durată a contactelor sexuale similară cu a celor până în 60 de ani. O variabilă care influențează în mare măsură, la toate vârstele, viața sexuală este statutul marital. Deși este evident declinul cantitativ și calitativ al activității sexuale la vârsta a treia, se observă ponderea mai mare a persoanelor active sexual și cu o frecvență mai ridicată a raporturilor sexuale în rândul celor cu partener (căsătorite sau în
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
la văduvii vârstnici pentru a mai căuta o parteneră. Instalarea deficitului sexual este treptată și se concretizează în principal în slăbirea impulsului sexual și a potenței cu păstrarea libidoului. Figura 56. Dinamica raporturilor sexuale după 60 de ani în funcție de statutul marital Cercetările efectuate pe loturi de bărbați au constatat următoarele: * apetitul sexual era prezent la bărbați la aproximativ 75% din cazuri între 45-50 de ani și în 38% din cazuri după 60 de ani; * erecțiile matinale (dovada funcționării centrilor nervoși sexuali
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
de orhită, arterioscleroza și diabetul sunt boli care afectează viața sexuală indiferent de vârstă. Putem afirma că activitatea sexuală se află sub influența unor factori multiplii cum sunt cei biologici, fiziologici, sociali, culturali, estetici, etici, cei legați de vârstă, statutul marital ș.a. Problematica vârstei poate fi abordată cel puțin din perspectivă sociologică, psihologică, biologică. Îmbătrânirea diferă de la individ la individ, de la o arie geografică la alta, fiind multifactorial determinată, astfel că acest înainte/după 60 de ani are mai mult un
by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]