2,194 matches
-
cea de-a doua topică este urmarea rupturii despre care am vorbit în cel dintîi capitol și reprezintă un element major în teoria psihanalitică generală. Să notăm în sfîrșit că printre motivele pentru care Freud a respins orice compromis cu marxismul se află problema autonomiei supraeului. 417 Numeroase studii analitice privind identificarea conțin lacune din mai multe motive. Mai întîi întrucît neglijează faptul că în Dincolo de principiul plăcerii este vorba efectiv de identificarea în general. Apoi ele îl iau pe copil
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
ideologice ale lui Karl Marx, ceea ce îi permite demontarea presupozițiilor filozofice ale teologiei sud-americane a eliberării. În loc să-și altoiască ideile pe trunchiul gândirii patristice, reprezentanții acestei școli de gândire - G. Gutierrez, J.L. Segundo, C. Boff - au îmbrățișat profetismul dialectic al marxismului 3. Totuși, lor le revine meritul de a fi redeschis în secolul XX un foarte important subiect de dezbatere. Teologii eliberării s-au întrebat din nou asupra raportului de separație, influență sau dominație între spațiul simbolic, mistic și liturgic al
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
surprinzător, într-o scrisoare către G. Scholem din luna aprilie a anului 1931, Benjamin își exprima speranța ca o revoluție „germano-bolșevică” de sorginte marxistă să aibă loc, înainte de ascensiunea hitlerismului la putere 2. Pe scurt, legitimând acțiunea de tip revoluționar, marxismul declară violența - atât în varianta hard (Lenin/Sartre), cât și în varianta soft (Benjamin/Lyotard) - un act nu doar inevitabil, de regretat, ci unul necesar, de asumat. Într-un sens ontologic, violența este originară, fapt care justifică strategiile autovictimizării individuale
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
această realitate. Această poziție este aplicată nu numai relațiilor internaționale și științelor sociale în general (sociologie, psihologie, educație), ci și științelor naturale. Din perspectiva relațiilor internaționale, în care paradigmele sunt asociate cu punctele de vedere ale politicii internaționale (realism, liberalism, marxism), constructivismul este o paradigmă a paradigmelor. În al doilea rând, constructivismul este o teorie socială care evidențiază rolul cunoașterii și al subiecților cunoscători în constituirea realității sociale. Ernst Haas (1983) a sugerat o sociologie a cooperării internaționale, bazată pe învățare
Euroarmata şi apărarea României. Analiză de epistemologie constructivistă privind politica de securitate şi apărare comună a Uniunii Europene by Constantin Manolache () [Corola-publishinghouse/Science/1432_a_2674]
-
un element de incertitudine în obiectul de studiu, motiv pentru care predicțiile devin falsificabile și explicațiile greu de găsit. Karl Popper avea dreptate când insista asupra faptului că teoriile trebuie să fie falsificabile pentru a fi considerate științifice, arătând că marxismul nu se încadrează în această categorie. însă nu a mers suficient de departe, deoarece nu a realizat că un principiu de bază al științelor economice clasice - acela că piețele financiare tind spre echilibru - nu face nici el parte din categoria
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
2.2. Engels și feminismul marxist 142 2.3. Feminismul marxist contemporan 144 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism 145 2.3.2. Trivializarea muncii femeilor 146 2.3.3. Recunoașterea valorii muncii 147 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist 148 Capitolul V - Feminismul radical, ecofeminismul și feminismul comunitarian 151 1. Feminismul radical 151 1.1. Caracteristici generale 151 1.2. Ideile centrale ale agendei radicale 153 1.3. Dezvoltări semnificative pentru teoria politică feministă 156 1
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
1.1. Teoria socialistă clasică: o utopie devenită politicătc "1.1. Teoria socialistă clasică \: o utopie devenită politică" Doctrina socialistă se concentrează asupra tipurilor de reforme care pot conduce la scăderea și dispariția inegalității sociale. Aceasta o deosebește de marxismxe "„marxism", pentru care unica soluție de instaurare a unei societăți drepte este revoluția proletară: dispariția claselor sociale o dată cu dispariția proprietății private, a inegalității economice și sociale. Trăsăturile de bază ale socialismului sunt următoarele: 1) Proprietatea asupra producției trebuie să fie publică
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
socialismulxe "„socialism" s-a divizat în socialismxe "„socialism" umanistxe "„socialism umanist" (utopiștii, revizioniștii, fabienii) și socialism științificxe "„socialism științific" (Marxxe "„Marx,Karl", Engelsxe "„Engels,Friedrich", Leninxe "„Lenin,V.I."). O vreme, socialismulxe "„socialism" a fost aproape în întregime confiscat de către marxismxe "„marxism". Se poate spune însă că, dacă e adevărat că toți marxiștii sunt socialiști, nu este deloc la fel de adevărat că toți socialiștii sunt marxiști. La sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, socialismulxe "„socialism" i-a avut ca reprezentanți
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
cea rea e că „femeile abia au început să lupte”, iar vestea bună este aceea că „femeile abia au început să lupte” (Jaggarxe "„Jaggar,Alison", ibidem, p. 386). * ** Dincolo de particularitățile sale, feminismul socialist cu greu poate fi tratat în afara marxismxe "„marxism"ului și în lipsa unei legături, uneori simbiotice, cu acesta. Avem de a face adesea cu „o fiară cu două capete”, în sensul primatului formei publice a proprietății, a idealului de egalitatexe "„egalitate" socială. Decăderea comunismului a făcut și socialismulxe "„socialism
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
V.I."11 Clarei Zetkinxe "„Zetkin,Clara": „Nu-mi vine să îmi cred ochilor că, în timp ce noi avem de luptat cu dușmanul de clasă de pretutindeni, voi vă preocupați de probleme complet minore”.12 Există însă câteva atuuri prin care marxismxe "„marxism"ul ca metodă de analiză a putut deveni aliat al feminismului: ideea că „natura umanăxe "„naturaumană"” nu este decât produsul influențelor unui mediu social-istoric concret, omul este considerat „suma relațiilor sale sociale”, caracterul istoric al fiecărei forme de organizare socială
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
aliat al feminismului: ideea că „natura umanăxe "„naturaumană"” nu este decât produsul influențelor unui mediu social-istoric concret, omul este considerat „suma relațiilor sale sociale”, caracterul istoric al fiecărei forme de organizare socială, teoria alienării (a muncii alienate). În diverse feluri, marxismul a fost preluat în feminism ca mod de analiză. 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxisttc " 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist" Între liberalism și marxismxe "„marxism" există diferențe de substanță
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
alienate). În diverse feluri, marxismul a fost preluat în feminism ca mod de analiză. 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxisttc " 2.1. Idei centrale ale teoriei marxiste și ale feminismului marxist" Între liberalism și marxismxe "„marxism" există diferențe de substanță care pleacă de la însăși definirea naturii umane. Liberalismul definește natura umanăxe "„naturaumană" printr-un set de capacități, cum ar fi raționalitatea, de practici, cum ar fi religia, arta, știința, și de pattern-uri de comportament, cum
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
însăși definirea naturii umane. Liberalismul definește natura umanăxe "„naturaumană" printr-un set de capacități, cum ar fi raționalitatea, de practici, cum ar fi religia, arta, știința, și de pattern-uri de comportament, cum ar fi autointeresul și spiritul de competiție. Marxismul respinge această perspectivă asupra naturii umane, considerând că ceea ce ne face să fim oameni este faptul că ne producem mijloacele de subzistență în mod intenționat, conștient, transformând naturaxe "„natură". Prin intermediul producției, oamenii acționează colectiv și se creează pe ei înșiși
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
astfel de luptă a fost dusă în feminismul marxist pentru recunoașterea muncii domestice (gospodărești și materne) ca muncă plătită. Teoria alienăriixe "„teoriaalienării", preluată din filosofia hegeliană și utilizată în sensul materialismului istoricxe "„materialism istoric", joacă un rol crucial în marxismxe "„marxism" și în feminismul marxist. Alienarea este o stare de nonsens. Persoana alienată se simte fără rost și, adesea, fără valoare. După Marxxe "„Marx,Karl", alienareaxe "„alienare" se datorează faptului că proletarul este înstrăinat de produsul muncii sale, că munca este
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
dezalienării: comunismul, o societate în care se presupune că oamenii (bărbații și femeile deopotrivă) sunt liberi să fie și să facă ceea ce vor fiindcă iau în stăpânire mijloacele de producție și își pot folosi pe deplin capacitățile și talentele. Marxismxe "„marxism"ul a inspirat pentru feminism o tratare analoagă în privința schimbărilor legate de producția domestică, gospodărie și sexualitatexe "„sexualitate". Femeile vor fi eliberate de condițiile materiale care le țin în aservire domestică și sexuală, putând să își folosească nealienat și în
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
doar pentru bărbați. Pentru ei, casa este un refugiu față de lume și o expresie a timpului liber. Pentru femei, casa este loc de producție (de muncă neplătită), munca femeilor contribuie deopotrivă la reproducerea capitalismului și a patriarhatxe "„patriarhat"ului. Marxismxe "„marxism"ul excelează în oferirea unor instrumente teoretice de analiză în privința muncii. Are o contribuție semnificativă în înțelegerea familiei în capitalismxe "„capitalism", a modului în care munca femeilor în casă este trivializată ca nonmuncă, modul în care femeilor li se distribuie
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
mari instrumente relevante pentru analiza problemelor legate de reproducerexe "„reproducere" (contracepțiexe "„contracepție", sterilizare, avort, naștere) și sexualitatexe "„sexualitate" (heteroși homosexualitate, pornografie, prostituțiexe "„prostituție", hărțuire sexualăxe "„hărțuiresexuală") și nici pentru înțelegerea violenței împotriva femeilorxe "„violențăîmpotrivafemeilor". După cum s-a dovedit istoric, marxismxe "„marxism"ul nu anticipează și nu contracarează crearea unui patriarhatxe "„patriarhat" specific societății comuniste. 2.3.1. Familia și gospodăria în capitalismtc "2.3.1. Familia și gospodăria în capitalism" Industrializarea a însemnat transferul unei mari părți din producție în afara gospodăriei
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
muncă și că statulxe "„stat" trebuie să elimine discrepanțele de salarizare. O salarizare egală la valoare comparabilă creează femeilor posibilitatea de a nu depinde de bărbați și ar eradica sărăcia femeilor salariate, inclusiv în România actuală. 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxisttc "2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist" Meritul principal al feminismului marxist este că a făcut din independența economicăxe "„independență economică" a femeilor centrul principal al politicii feministexe "„feminist". Marxismxe "„marxism"ul este criticat chiar în interiorul
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
discrepanțele de salarizare. O salarizare egală la valoare comparabilă creează femeilor posibilitatea de a nu depinde de bărbați și ar eradica sărăcia femeilor salariate, inclusiv în România actuală. 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxisttc "2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist" Meritul principal al feminismului marxist este că a făcut din independența economicăxe "„independență economică" a femeilor centrul principal al politicii feministexe "„feminist". Marxismxe "„marxism"ul este criticat chiar în interiorul orientării feministexe "„feminist" marxiste, pentru incapacitatea de a
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
actuală. 2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxisttc "2.4. Critici ale marxismului și feminismului marxist" Meritul principal al feminismului marxist este că a făcut din independența economicăxe "„independență economică" a femeilor centrul principal al politicii feministexe "„feminist". Marxismxe "„marxism"ul este criticat chiar în interiorul orientării feministexe "„feminist" marxiste, pentru incapacitatea de a se adresa altor forme de opresiune în afara celor de clasă, cum ar fie cele de sex și rasă, precum și pentru faptul că, pe fond, nu reprezintă și
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
rasă, precum și pentru faptul că, pe fond, nu reprezintă și o soluție antipatriarhală. Rămân însă pertinente analiza surselor alienării, discursul asupra exploatării și materialismul, mai ales pentru țările aflate în zone sărace ale globului (vezi MacKinnonxe "„MacKinnon,Catherine", 1989). Marxismxe "„marxism"ul a fost supus criticilor în analizele feministexe "„feminist" ale anilor ’60-’80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
80 în contextul stângii franceze și al psihanalizei, în special pentru excesul de determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist influențat de marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul menține diviziunea publicxe "„public"-privatxe "„privat" și ideea că sfera publicăxe "„sferapublică" este masculinăxe "„masculin", el adresându-se fraternității masculinexe "„masculin" atunci când vorbește de revoluția proletară (vezi
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
determinism economicxe "„determinism economic" în explicarea opresiunii. Dacă este încă utilizat ca metodă critică, el este complet abandonat ca soluție. În nici un context feminist influențat de marxismxe "„marxism" nu se mai invocă revoluția proletară ca soluție pentru sfârșitul aservirii femeilor. Marxismul menține diviziunea publicxe "„public"-privatxe "„privat" și ideea că sfera publicăxe "„sferapublică" este masculinăxe "„masculin", el adresându-se fraternității masculinexe "„masculin" atunci când vorbește de revoluția proletară (vezi, de exemplu, motoul la Manifestul Partidului Comunist: „Proletari din toate țările, uniți-vă
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
și circumscrise sferei politic neinteresante. Doar în teoria politicăxe "„teoriepolitică" feministăxe "„feministă" marxistă este dezvoltată ideea unui spirit de solidaritatexe "„solidaritate" între femei, o suroritatexe "„suroritate" femeiască (vezi Arneilxe "„Arneil,Barbara", 1999, p. 42). Una dintre criticile pertinente ale marxismxe "„marxism"ului feminist este făcută din perspectivă comunitariană de către Jean Betke Elshtainxe "„Elshtain,JeanBetke" în lucrarea Public Man, Private Woman. Women in Social and Political Thought. Ea susține că familiaxe "„familie" capitalistă este departe de a fi o creație frankensteiniană 15
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
doilea sexț, 1968) la formele lui de manifestare în istoria trecută și actuală. Toate celelalte ideologiixe "„ideologie" nu sunt altceva decât cazuri particulare de patriarhatxe "„patriarhat", căci acesta din urmă este „o vastă panoplie” care le subordonează pe toate: marxismxe "„marxism"ul, maoismul, nazismul și celelalte ideologii,xe "„ideologie" în diferite proporții, nu sunt altceva decât variile lui metamorfoze (Gyn/Ecology). Aceasta explică de ce, pentru radicale, concilierea cu ideologiile existente înseamnă o conciliere cu gândirea și politica patriarhale. În eșafodajul patriarhalxe
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]