3,668 matches
-
dezvățat de dispoziția de a îmbrățișa obiective intoxicate ideologic. Că a știut să evite ceea ce era cel mai dăunător lucru: cuplul stat-proprietate colectivă; a păstrat statul, dar a liberalizat proprietatea. Deng despre care Greenspan spunea că "este la fel de pragmatic, precum marxist"259 a renunțat la ideologia comunistă, dar a păstrat Partidul, care trebuia "să rezolve problemele unei populații de peste 1 miliard de locuitori"260. Apoi, trebuie să avem în vedere și nivelul la care se găsea China în momentul când a
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
March 3, 2010. Kaplan, Robert D., "Center Stage for the Twenty-First Century: Power Plays in the Indian Ocean", Foreign Affairs, March/April 2009. Kaplan, Robert D., "The Geography of Chinese Power", New York Times, April 20, 2010. Karnoouh, Claude, "Capitalismul, critica marxistă și subiectul istoric astăzi", Cultura, nr. 7 (262), anul V, 25 februarie 2010. Kennedy, Paul, The Rise and Fall of the Great Powers, Random House, New York, 1987. Keynes, John Maynard, Teoria generală a folosirii mâinii de lucru, a dobânzii și
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
145 Facultatea este MIT, iar MBA-ul a fost obținut la Harvard Business School. 146 John Thain, "It's Unfortunate That the American Dream Has Been Demonized", Knowledge@Australian School of Business, September 30, 2009. 147 Claude Karnoouh, "Capitalismul, critica marxistă și subiectul istoric astăzi", în Cultura, nr. 7 (262), anul V, 25 februarie 2010. 148 Care este adevărata mărime a PIB-ului chinezesc? Sunt două formule de a calcula mărimea PIB-ului. Formula clasică oferită de către instituțiile oficiale ale statului
Viclenia globalizării . Asaltul asupra puterii americane. In: Viclenia globalizării. Asaltul asupra puterii americane by Paul Dobrescu () [Corola-publishinghouse/Science/1096_a_2604]
-
Smith Și Ricardo privind izvorul valorii (munca omenească), mărimea valorii (cantitatea de muncă cheltuită) Și măsura valorii (timpul de muncă), prezentându-le însă într-o altă formă, prin punerea accentului pe natura socială Și caracterul istoric al acestora. Din perspectiva marxistă, o societate constă în două părți: economia ca bază, Și politicul Și cultura ca structură superioară. Economia prosperă, politica democratică Și cultura avansată constituie o societate sănătoasă. Conceptul de valoare este strâns legat de ideile Și aspirațiile pe care membrii
Evaluarea în contabilitate: teorie și metodă by Ionel Jianu () [Corola-publishinghouse/Science/226_a_179]
-
și a „capitalului uman” 139 1.1. Teoria acreditărilor. Principalele probleme și aserțiuni 141 1.2. Sistemul acreditărilor în România 145 2. Alte teorii conflictualiste 147 2.1. Teoria lui Bowles și Gintis 147 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale 148 Rezumat 149 Capitolul VIII. Încrederea în școala românească 151 1. Cum se construiește încrederea în instituții? 151 2. Construirea ipotezelor privind încrederea în învățământul românesc 152 3. Date și metodă 153 4. Ce cred românii despre
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
o anumită configurație instituțională și culturală. 3.1. Transmiterea culturii dominantetc 3.1. Transmiterea culturii dominante" Sub această titulatură este cunoscută funcția conservatoare 2 a școlii, denumită astfel deoarece școala este acuzată ca fiind colportoarea culturii dominante. Pentru un sociolog marxist, este de la sine înțeles că școala funcționează ca aparat ideologic de stat (Althusser, 1977) și inculcă în subiecții ei modelele reprezentaționale și praxiologice care contribuie la perpetuarea și întărirea dominației unor categorii sociale asupra restului societății. Această „violență simbolică” (Bourdieu
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
disciplinei în școală (Durkheim, 1961, p. 148, apud Margolis și colab., 2001, pp. 5-6). 3.3.1. Conținutul ascuns tc "3.3.1. Conținutul ascuns " Asemănătoare este ideea din spatele conceptului de conținut ascuns (hidden curriculum) al școlii, insinuându-se de către marxiști, de pildă (Bowles și Gintis, 1976), că funcția latentă cea mai importantă a școlii ar fi aceea de a-i pregăti normativ, ideologic pe elevi pentru condițiile întreprinderii economice de tip capitalist. În școală, precum am arătat, elevul învață punctualitatea
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
afișeze preocupare, să coopereze, să fie respectuos față de profesori și față de colegi, să fie ordonat, punctual și politicos. Chiar dacă aceste așteptări au puține legături cu obiectivele explicite ale școlii, îndeplinirea lor este esențială pentru o carieră școlară de succes. Teoreticienii marxiști au preluat ideea curriculumului ascuns, susținând faptul că prin acesta școala contribuie la reproducerea inegalităților sociale și la conservarea ordinii sociale dominate de clasa capitalistă. Bowles și Gintis (1976) au formulat principiul „corespondenței”, adică al paralelismului dintre organizarea școlii și
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
reproducerea inegalităților sociale. Tratarea meritului ca „efort + inteligență”, deși aparent mai democratică, are, dincolo de avertismentele lui Young, criticii săi, care pun în discuție mai ales caracterul genetic determinat al rezultatelor la testele de inteligență și neutralitatea culturală a acestora. Sociologii marxiști Bowles și Gintis (1976) susțin, de pildă, că ideologia inteligenței nu este decât o altă mască sub care se ascund mecanismele de reproducere socială de care este responsabilă școala capitalistă. Critica ideologiei meritocratice mai reține câteva contraargumente: 1. Tezele meritocratice
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
Raymond Boudontc "3.2. Reacția individualist‑metodologică - Raymond Boudon" Teoria acreditărilor, laolaltă cu alte paradigme conflictualiste, a susținut că doar prin mistificare se poate susține ipoteza contribuției școlii moderne la sporirea egalității de șanse. Din punctul de vedere al criticilor marxiști și neoweberieni, asistăm, în fond, doar la sofisticarea proceselor de reproducere a inegalităților sociale, în a căror legitimare școala joacă un rol deosebit de important. Astfel de atacuri sugerează existența unei anumite intenționalități în desfășurarea inegalitară a fluxurilor de mobilitate socială
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
precum medicii, ziariștii sau psihologii - sau funcționale - cum sunt directorii de școală sau funcționarii publici. Dintr-o simplă privire devine evident că anumite categorii profesionale - medicii sau juriștii - dețin un mare control asupra conținutului educației propriilor cadre, ceea ce contrazice teoriile marxiste potrivit cărora doar capitaliștii, deținătorii mijloacelor de producție, pot manipula sistemul educațional pentru propriul beneficiu economic și ideologic. Dar privilegiul de status nu se perpetuează doar manipulând piața muncii prin accesul la diplome. O activitate importantă a școlilor (Collins, 1971
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
ales pentru controlul furnizorilor de sondaje comerciale. 2. Alte teorii conflictualistetc "2. Alte teorii conflictualiste" 2.1. Teoria lui Bowles și Gintistc "2.1. Teoria lui Bowles și Gintis" Spre deosebire de Collins, cei doi autori americani (1976) pleacă de la o definiție marxistă a claselor sociale, ce admite caracterul esențial al raporturilor de proprietate asupra mijloacelor de producție, concepție mult mai radical materialistă decât cea weberiană, care admitea pentru stratificarea socială cel puțin două axe de importanță egală - avere și prestigiu. Pe de
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
comunitare din SUA, ca și grupurile școlare de la noi declasează și elimină elevii sau studenții din mediile populare prin interiorizarea eșecului, stigmatizare, înscrierea pe traiectorii școlare închise, eliminarea oricărei aspirații școlare sau sociale înalte. 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii socialetc "2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale" Teorii neomarxiste asemănătoare sunt și cele formulate de către Louis Althusser (1918-1990) (1977), care a considerat școala ca aparatul ideologic de stat numărul unu al burgheziei. Ce face
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și elimină elevii sau studenții din mediile populare prin interiorizarea eșecului, stigmatizare, înscrierea pe traiectorii școlare închise, eliminarea oricărei aspirații școlare sau sociale înalte. 2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii socialetc "2.2. Alte teorii de inspirație marxistă ale reproducerii sociale" Teorii neomarxiste asemănătoare sunt și cele formulate de către Louis Althusser (1918-1990) (1977), care a considerat școala ca aparatul ideologic de stat numărul unu al burgheziei. Ce face aceasta? Pe de o parte, transmite ideologia dominantă - tradusă în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
procesele de acreditare instituțională, sistemul de diplome furnizate persoanelor, certificările și licențierile profesionale. Tendințe importante sunt: internaționalizarea acreditărilor în anumite domenii tehnice precum informatica și introducerea unor sisteme de certificare profesională în multe domenii, inclusiv în științele sociale. • În concepția marxiștilor americani Bowles și Gintis, școala domesticește, transmițând trăsăturile de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Ideologia coeficientului de inteligență și cea meritocratică își aduc și ele contribuția la legitimarea diviziunii sociale existente. • Un alt marxist
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
marxiștilor americani Bowles și Gintis, școala domesticește, transmițând trăsăturile de personalitate pe care sistemul economic le consideră potrivite pentru perpetuarea sa. Ideologia coeficientului de inteligență și cea meritocratică își aduc și ele contribuția la legitimarea diviziunii sociale existente. • Un alt marxist, Louis Althusser, a arătat că, pe de o parte, școala transmite ideologia dominantă, iar pe de alta, transmite către zona producției forță de muncă pregătită ideologic pentru poziția de destinație. Capitolul VIIItc "Capitolul VIII" Încrederea în școala româneasctc "Încrederea în
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
a fost, fără îndoială, unul dintre cei mai importanți sociologi ai secolului XX. Pornind de la antropologia înrădăcinată în tradiția lui Durkheim, Mauss și Claude Lévi-Strauss, a construit o concepție sociologică ce a fost calificată drept structuralist-genetică sau structuralist-constructivistă. Etichetat drept marxist, durkheimian sau structuralist, Bourdieu a respins orice înregimentare paradigmatică, subliniind că obiectivul sociologiei sale este înțelegerea concomitentă a subiectului și a structurii, fără a pleca de la premisa priorității uneia în raport cu cealaltă. Contribuțiile sale din ultimele decenii au schimbat dramatic modul
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
determinat de diferitele formațiuni sociale în care individul se găsește prins. Fiind determinat de acestea, habitusul are totuși o anumită autonomie în raport cu contextele obiective ale reproducerii sale. Astfel, el este mai mult decât suprastructură - reflectare a infrastructurii de care vorbesc marxiștii. Familia este locul privilegiat pentru cea mai profundă inculcare a habitusului. Familia oferă copilului primul cadru integrat prin care se impun în mod sistematic valorile și ideologiile grupului. Când ajunge la vârsta școlară, copilul este preluat de sistemul educativ, care
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
și anume gândirea creativă. Pentru evaluarea acesteia există însă instrumente psihologice specifice. Unii cercetători consideră, deci, coeficientul de inteligență drept un factor determinant pentru definirea „supradotării”, în timp ce alții îl consideră un factor discriminator și inutil. Unii dintre aceștia, de orientare marxistă, afirmă că testele de inteligență sunt reflectarea structurilor socio-economice ambiante, critică supravegherea indivizilor dotați de către „clasa dominantă” recomandând abolirea conceptului de inteligență și înlocuirea lui cu o noțiune mai descriptivă. Feldman (1982) propune ca definiție a conceptului de dotare „capacitatea
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
prioritate față de domeniile științifice și ideile originale care intrau în conflict cu ea erau respinse. Cel mai celebru caz, desigur, este al lui Lâsenko, care a aplicat teoria lui Lamark la noi soiuri de grâu, întrucât această teorie era mai „marxistă” decât paradigma Darwin-Mendel. Chiar și în zilele noastre, unele subiecte din științele sociale (și chiar din fizică și biologie) sunt considerate mai puțin oportune din punct de vedere politic decât altele și, în consecință, cercetările legate de ele sunt limitate
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
sinonim eufemistic pentru noțiunea de clasă dominantă. O teorie a elitelor va fi prezentată fie ca un substitut al teoriei luptei de clasă, fie ca o complinire binevenită a acesteia, fie chiar ca un instrument ideologic de neutralizare a gândirii marxiste sau neomarxiste. Oricum, sociologii care și-au ales ca obiect studierea elitei - sau a elitelor - s-au crezut îndreptățiți să constate că orice societate empiric observabilă comportă una sau mai multe categorii de persoane care se consideră ori s-au
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
poziții preeminente fără a-și abandona limba de origine. Este procesul care a provocat în Belgia lupta de emancipare a mișcării flamande. Elitele și lupta de clasă Numeroși comentatori sunt de părere că teoreticienii clasici ai elitelor erau ostili concepțiilor marxiste și că una dintre preocupările lor era cea de a substitui teoriei „luptei de clasă” o viziune care în ochii lor mai adecvată evoluției sociale. Este, de exemplu, cazul lui Tom Bottomore, pentru care vederile teoretice ale lui Mosca și
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
atunci decât o formă a luptei de clasă care a dispărut, alte forme îi vor lua locul (Pareto, 1903, p. 455). Așadar, găsim la Pareto o opoziție dihotomică ce traversează cursul istoriei și care e la fel de fundamentală ca și opoziția marxistă dintre asupritori și asupriți: opoziția dintre dominatori și dominați sau dintre elite și mase. Dar lupta de clasă va genera neîncetat noi elite, fapt ce permite articularea unei teorii a claselor și a unei teorii a elitelor. Pentru Pareto, mișcările
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
statului de către minoritățile cu vocație de elite guvernamentale. Adoptând aceeași orientare a gândirii, Raymond Aron consideră că regimurile sociopolitice sunt mai bine caracterizate prin „structura categoriilor conducătoare”, decât prin raporturile dintre clase (Aron, 1960, p. 276). În literatura de orientare marxistă, revoluțiile politice care ocazionează schimbarea categoriilor conducătoare sunt, în ultimă instanță rezultatul confruntărilor dintre clase. Acest lucru pare discutabil, Marx însuși recunoscând că toate revoluțiile din trecut au fost înfăptuirile unor minorități care și-au însușit beneficiul transformării revoluționare a
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
sensul modern. Or, aceste ordine prerevoluționare erau niște grupări stratificate în competiție. Revoluția Franceză este mai bine interpretată ca rezultat al rivalității dintre „ordine” sau „stări”, decât ca o înfruntare „orizontală”; starea a treia era un ansamblu ierarhizat. În eschatologia marxistă, Revoluția Proletară a viitorului trebuie să fie prima revoluție ale cărei fructe nu vor fi acaparate de o minoritate, întrucât clasa muncitoare revoluționară nu va mai fi încorporată într-un ansamblu ierarhizat. Ea va face revoluția pentru ea însăși, nepermițând
Sociologia elitelor by Jacques Coenen-Huther () [Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]