2,823 matches
-
de molid, cu câteva elemente endemice precum mușchii Buxbaumia viridis și Dicranum viridis, descoperite recent în cadrul proiectului de cercetare NATFORMAN, exemplare foarte rare în flora Europei și pe cale de dispariție. Pătura ierbacee este constituită din ferigi (Athyrium filixtemina, Dryopteris filix - mas, Polypodium vulgare), calcea calului (Caltha palustris subspecia laeta), clopoței (Campanula spatula, Campanula trachelinum), tilișca (Circaea lutetiana), crețușca (Filipendula ulmaria), pufuliță (Epilobium montanum), pojarnița (Hypericum maculatum), opaiță ( Melandryum rubrum), piciorul cocoșului (Ranunculus acer), degetăruț (Soldanella major), stirigoaie (Veratrum album), odolean (Valeriana
SIMPOZIONUL NAȚIONAL. CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Popescu Ramona, Latiş Ana () [Corola-publishinghouse/Science/91750_a_92836]
-
au cerut s? diversifice cercet?rile. S-au creat numeroase echipe �n cadrul CNRS sau �n cadrul EPHE care au trecut la investigarea lumii rurale, a educa?iei ?i �nv???m�ntului, loisir-ului, organiza?iilor, mijloacelor de comunicare �n mas?, s?n?ț??îi populă?iei, condi?iei femeii. Unii au cerut s?-l uit?m pe Durkheim! �n jurul anului 1970, succesul internă?ional al sociologiei este de net?g?duit, cu toate diferen?ele ?i inegalit??ile dintre
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociologii se ocup? �n principal de condi?iile punerii �n act a politicilor sociale ale Welfare State-ului. �n lumea non-european? sociologia a cunoscut o dezvoltare �n Australia, Japonia, Canada, America Latin? sau India. �n ??rile comuniste sociologia a r?mas �n hibernare p�n? la glasnost ?i perestroika. Sociologia american? a oferit, prin organizarea să, prin profesionalizarea ?i recunoa?terea să social? modelul de referin?? posibil pentru o disciplin? �n plin? construc?ie sau reconstruc?ie. �ntre 1968-1990 sociologia cunoa
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
fost influen?a scrierilor c?rturarilor mai mare alt?dat? dec�ț ast?zi? Este greu de spus acum c�nd c?r?ile, studiile, informa?iile de tot felul au invadat societatea. c? societatea rom�neasc? nu a r?mas neschimbat? dup? difuzarea ideilor c?rturarilor. Dac? am prezenta � sine îra et studio � multitudinea ideilor despre societate, om ?i comportamentul lui emise �n trecut la noi, am riscă s? fim acuză?i c? gener?m scepticism �n privin?a �rolului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
p. 326). �n 1974 la Bruxelles, conferin?a internă?ional? a UNESCO aprecia c? �n Rom�nia sociologia a avut r?d?cîni profunde, de aceea a putut supravie?ui. Sociologia a supravie?uit prin eforturile sociologilor care au r?mas �n ?ar?. Aceasta nu �nseamn? s? nu urm?rîm continuarea traiectoriilor unor mari personalit??i �n domeniu care au ales s? tr?iasc? �n libertate. Recent a ap?rut, sub egida Academiei rom�no-americane de ?tiin?e ?i arte, volumul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
nu ?tirbesc cu nimic meritele lui Saint-Simon pentru c? a ?tiut s? se �nconjoare de talente remarcabile c?rora, orice s-ar spune, le-a facilitat �nflorirea. Mai ales Comte, care l-a etichetat că �jongleur depravat�, i-a r?mas �ndatorat cu un num?r de idei pozitive pe care le-a dezvoltat �n contul s?u, dup? moartea patronului [Coser, 1971]. 2. Multiplele fă?ete ale pozitivismului ?i ale scientismului �n accep?ia cea mai larg?, termenul de pozitivism
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
numai �n cel al criminalit??îi. La �ndemnul Asocia?iei de ?tiin?e morale ?i politice nou create, doctorul Villerm� �ntreprinde o mare anchet? asupra lumii muncitore?ți, ale c?rei rezultate le public? �n 1840. �n aceast? oper? r?mas? celebr?, el face un tablou f?r? concesii industriei textile, chiar dac? ast?zi nou? ne apare teribil de moralizator. Aproape �n acela?i timp, Porter ?i Engels �n Anglia ajung la concluzii asem?n?toare cu cele ale medicului
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
despotismul democratic ?i de care Evul Mediu nu avusese idee, este deja familiar [cet??enilor]. Mai mult? ierarhie �n societate, mai multe clase, mai multe ranguri fixe; un popor compus din indivizi aproape asem?n?tori ?i �ntrutotul egali, o mas? confuz? recunoscut? că singurul suveran legitim dar privat? cu grij? de toate facult??ile care i-ar permite s? conduc? ?i chiar s?-?i supravegheze guvernarea�. [ L'Ancien R�gime et la R�volution (1856), Gallimard, Paris, 1967, p. 260
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
i se cuvine de drept, av�nd �n vedere stadiul de dezvoltare istoric? atins. �Condi?iile economice au transformat mai �nt�i masele �n muncitori. Domină?ia capitalului a creat acestei mase o situa?ie comun?, interese comune. Astfel, aceast? mas? este o clas? �n raport cu capitalul, dar nu e �nc? o clas? �n sine. �n lupt?, aceast? mas? se reune?te, se constituie �n clas? pentru sine. Interesele pe care le ap?r? devin interese de clas?. Lupta unei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
mai �nt�i masele �n muncitori. Domină?ia capitalului a creat acestei mase o situa?ie comun?, interese comune. Astfel, aceast? mas? este o clas? �n raport cu capitalul, dar nu e �nc? o clas? �n sine. �n lupt?, aceast? mas? se reune?te, se constituie �n clas? pentru sine. Interesele pe care le ap?r? devin interese de clas?. Lupta unei clase cu alta este o lupt? politic?�. [Mizeria filosofiei (1847), �ditions Sociales, Paris, 1961, p.�177-178]. moduri. �n primul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
ndirii franceze nu datoreaz? nimic institu?ionaliz?rîi sociologiei, care este foarte deficient?. Universitatea ?i veleit??ile reformatoare ale statului imperial Universitatea napoleonian? � cu facult??ile ?i ?colile sale � n-a fost abolit? sub Restaura?ie ?i ea a r?mas organizat?, la mijlocul secolului al XIX-lea, dup? un model cvasiprofesional, esen?ialmente normativ ?i repetitiv (cum se poate vedea �n drept sau �n medicin?) ce las? pu?în loc libert??îi de spirit sau talentului creator. ?tiin?a trece drept o
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de st�nga, era aceea c? clasele conduc?toare purtau responsabilitatea unor acte ale c?ror efecte nu le-au prev?zut fiindc? erau rupte de adev?rata realitate a societ??îi franceze. Rezultatul a fost c? ?ara a r?mas �n urm? fă?? de principalii rivali europeni, poate mai pu?în pe plan industrial, c�ț mai ales �n planul form?rîi elitelor. Pentru a �ndrepta situa?ia, deciden?îi trebuiau s? se adreseze for?elor vii, �claselor �n ascensiune
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1902. Directorul colec?iei este ales Gustave le Bon. Acesta, poligraf prolific dar mai pu?în fecund, s-a f?cut cunoscut publicului larg prin lucrarea Psihologia mul?imilor (1895), �n care mul?imea era asimilat? unei �mase�, dar o mas? personalizat? �n dăuna indivizilor care o compuneau. Cu noua colec?ie, ambi?ia să este s? pun? pe pia?? o ?tiin?? vulgarizat?, accesibil? unui num?r c�ț mai mare de oameni, chiar dac? majoritatea autorilor publică?i � fizicieni sau
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
de ?tiin?e sociale. La scurt timp s-a lansat �n politic?, pun�nd practic cap?ț carierei de cercet?tor. [Barnes ?.a., 1948] �n Italia, de la criminologie la sociologia paretian? �n secolul al XVIII-lea, marele filosof Vico � r?mas pu?în cunoscut �n Fran?a � se ar?tase foarte atent la diversitatea popoarelor ?i a obiceiurilor lor. Aceast? diversitate nu era fructul reflexiilor sau, ?i mai pu?în, al ra?iunii, ci produsul unei �ndelungate sediment?ri istorice, c
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
Ferdinand de Saussure [�] ?i Antoine Meillet [�] au recunoscut �n mai multe r�nduri acordul cu �nv???m�ntul lui Durkheim ?i datoria lor fă?? de el. Poate ?i de aici o anumit? suficien?? din partea sociologiei franceze, cum n-a r?mas neremarcat? de c?tre reprezentan?îi altor ?tiin?e sociale, ba chiar le-a produs o anumit? iritare. Cum sociologia francez? s-a vrut capabil? s? m?soare toat? amploarea c�mpului s?u teoretic � cu mult �nainte de a
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
c�ț ?i �n Italia unde l-a condus evolu?ia ideilor sale politice (de la socialism la fascism). Foarte devreme, studiul partidelor politice (1911) a scos la lumin? o faimoas? �lege de bronz� ce spune c? orice organiza?ie de mas? d? na?tere unei oligarhii profesionale pe care apoi o las? s? se perpetueze. Lucr?rile sale ulterioare asupra na?ionalismului (1929) ?i asupra circulă?iei elitelor (1934) se �nscriu �n aceea?i arie tematic? de analiz? a fenomenelor critice
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
psihologia aplicat? ?i cu o formare plin? de ideile Cercului de la Viena, fondeaz? foarte repede BASR pe care �l conduce cu succes la Columbia �ncep�nd cu 1941. El va �ntreprinde numeroase ?i celebre anchete asupra mijloacelor de comunicare �n mas? (1944, 1948), asupra form?rîi op?iunilor electorale (1943-1948, 1954) ?i a atitudinilor politice (1958) sau asupra deciziilor de consum (1955). Aceast? nou? genera?ie se distinge de precedentă total individualist?, cantitativ? ?i nominalist?. Ra?iunile ei s�nt acum
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sau �nt�lnirii fericite a orient?rilor sale socio-filosofice cu ideologia dominant?. s? furnizeze un cadru analizelor macrosociologice, cu toate c?, din cauza caracterului s?u mai mult conceptual ?i analitic dec�ț propriu-zis teoretic [20], fecunditatea să euristic? a r?mas limitat?. Le-a trebuit mult? ingeniozitate discipolilor s?i că s?-i poat? exploata resursele ?i, �n acela?i timp, s?-i re�nnoiasc? ?i s?-i extind? demersul la majoritatea domeniilor realit??îi sociale (Barber, 1952; Dreeben, 1968; Johnson
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
în decent dec�ț a fi istoric, filosof sau latinist. Noi eram marginali sau atipici. Maucorps, care a murit prea devreme, era un ofi?er de marin?, un elev al lui Navale, probabil unul dintre pu?inii care au r?mas �n Fran?a liber?. Chombart de Lauwe venea din etnologie, dar ?i de la RAF. Pe Morin l-au p?scut mari pericole ?i a dus o via?? r?ț?citoare �n timpul r?zboiului. Nu eram marginali doar �n raport
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
cadrul CES (CNRS) sau �n cadrul EPHE care atac? noi c�mpuri: lumea rural? (Mendras, 1967b), educa?ia ?i �nv???m�ntul (Borodin, 1964, Dambert-Jamati, 1970), loisir-ul (Dumazedier, 1962), organiza?iile (Crozier, 1955, 1963, 1965), mijloacele de comunicare �n mas? (Morin, 1956, 1969), bolile mentale (Bastide, 1965), condi?ia femeii (Guilbert ?i Isambert-Jamati, 1956; M.-J. Chombart de Lauwe, 1963). Institute importante se consacr? cercet?rîi fundamentale: Laboratorul de Sociologie Industrial? (1958) al lui Alain Touraine (1961, 1965b, 1966), Centrul
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
1958; Gallino, 1960; Pizzorno, 1960). Va trebui s? vin? sf�r?ițul anilor ?aizeci pentru că sociologia italian?, al c?rei c�mp cuprinde ?i fenomenele migra?iei (Alberoni, 1960), ale vie?îi politice (Galli, 1967) sau problemele societ??îi de mas? (Alberoni, 1961), s? se structureze institu?ional. Evolu?ia să vă r?m�ne str�ns legat? �ns? de vicisitudinile vie?îi politice italiene, iar consolidarea ei nu s-a realizat dec�ț la cap?tul unor angajamente ideologice profunde
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
-ului. Aceast? orientare a f?cut, de exemplu, ca sociologia olandez? de la sf�r?ițul anilor ?aizeci s? cunoasc? conflicte ideologice care au produs un clivaj intelectual ?i institu?ional durabil [54]. �n Portugalia ?i �n Spania disciplină a r?mas marcat? de tradi?ia catolic?, �n timp ce �n Grecia era embrionar?. S? not?m, �n sf�r?it, �n �sfera occidental?� non-european? importantă dezvoltare pe care a cunoscut-o sociologia �n Australia, Japonia, Canada sau India [52]. Hibernarea sociologiei
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
sociale, pe care Boudon a privilegiat-o �n studiile sale (1973) �nainte de a aplica aceast? paradigm? �n studiul schimb?rîi sociale (1984). Este �ns? evident c? Boudon a depus efortul cel mai mare �n ap?rărea postulatului utilitarist � r?mas non-necesar (Padioleau, 1986) � al paradigmei individualiste; tou?i, analiza să a �bunelor motive� de a adera la idei false (1986) merge dincolo de concep?ia utilitarist? a ra?ionalit??îi ?i deschide noi piste �n sociologia cunoa?terii (1995). Aceast? paradigm
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
toate expresiile teoretice, ba ast?zi adie chiar dulci speran?e de sintez? (Giddens, 1984) � ce r?m�n �nc? inoportune �n Fran? a. �n Germania, conflictele teoretice au fost agravate de opozi?iile socio-filosofice subiacente, iar disciplină a r?mas marcat? de puternice specificit??i regionale ce opun esen?ialmente tradi?iile pozitivist?, marxist? ?i fenomenologic? (Albert, 1987). Totu?i, un mo?tenitor al �?colii de la Frankfurt�, J�rgen Habermas [a c?rui controvers? cu neoparsonsianul Luhmann (1971) a r
by Charles-Henry CUIN, François GRESLE [Corola-publishinghouse/Science/971_a_2479]
-
la București, la 6 august 1858. Studiile superioare le-a întreprins în Germania și în Franța, luându-și doctoratul în drept la Göttingen. În anul 1887 a intrat în diplomație, fiind, între altele: director al afacerilor politice și contenciosului în MAS(1895), secretar general al MAS (iulie 1898 noiembrie 1899), agent diplomatic și consul general la Sofia (1899-1908), trimis extraordinar și ministru plenipotențiar al României la Viena (1908-1911), Constantinopol (1911-1912) și Londra (dec. 1912 oct. 1918). A fost prim-locțiitor al
by KARL MAX, Prinţ LICHNOWSKYKARL MAX [Corola-publishinghouse/Memoirs/1009_a_2517]