1,488 matches
-
acțiunii umane. Așa cum am văzut, atât neorealiștii, cât și neoliberalii și-au imaginat ființele umane și, prin extensie, statele ca actori atomiști, egoiști, strategici, afirmând astfel o formă standard de raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a negat semnificația cauzală a ideilor, normelor și valorilor împărtășite
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
raționalitate instrumentală la toți actorii politici. Când au fost combinate, materialismul și raționalismul teoriilor prevalente au lăsat prea puțin loc pentru dimensiunile sociale ale vieții internaționale, bineînțeles, cu excepția situației în care socialul este redus la competiția strategică motivată de putere. Materialismul a negat semnificația cauzală a ideilor, normelor și valorilor împărtășite, iar raționalismul a redus socialul la strategic și a ignorat particularitățile comunității, identității și intereselor. Re-imaginând socialul ca pe un domeniu constitutiv al valorilor și practicilor, și situând identitățile și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
of Sex: Desire, Violence and Insecurity in Mediterranean Nation States (New York). Amnesty International (1990) Women in the Front Lines: Human Rights Violations Against Women (London). Anderson P. (1974) Lineages of the Absolutist State (London). (1983) In the Tracks of Historical Materialism (London). Apel, K.-O. (1980) Towards a Transformation of Philosophy (London). Appfel-Marglin, F. și Marglin, S. (ed.) (1990) Dominating Knowledge: Development, Culture and Resistance (Oxford). Arblaster, A. (1984) The Rise and Decline of Western Liberalism (Oxford). Archibugi, D. (ed.) (1998
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Rosenau și E.-O Czempiel (ed.), Governance Without Government: Order and Change in Politics (Cambridge). (1992b) "Multilateralism and World Order", Review of International Studies, 18. (1993) "Structural Issues of Global Gouvernance: Implication for Europe", în S.Gill (ed.), Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1994) "Global Restructuring: Making Sense of the Changing International Political Economy", în R. Stubbs și G. Underhill (ed.), Political Economy and the Changing Global Order (Londra). (1999) "Civil Society at the Turn of the Millennium:Prospects
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
International Studies Quarterly, 34(3). Gibson, K., Law, L. și McKay, D. (2001) "Beyond Heroes and Victims: Filipina Contract Migrants, Economic Activism and Class Transformations", International Feminist Journal of Politics, 3(3). Giddens, A. (1981) A Contemporary Critique of Historical Materialism (London). (1985) The Nation-State and Violence (Cambridge). Gill, S. (ed.) 1993a) Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1993b) "Gramsci and Global Politics: Towards a Post-Hegemonic Research Agenda", în S. Gill, Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1995) "Globalisation
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
Heroes and Victims: Filipina Contract Migrants, Economic Activism and Class Transformations", International Feminist Journal of Politics, 3(3). Giddens, A. (1981) A Contemporary Critique of Historical Materialism (London). (1985) The Nation-State and Violence (Cambridge). Gill, S. (ed.) 1993a) Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1993b) "Gramsci and Global Politics: Towards a Post-Hegemonic Research Agenda", în S. Gill, Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1995) "Globalisation, Market Civilisation and Disciplinary Neo-Liberalism", Millennium, 24(4). (1996) "Globalization, Democratization, and the Politics
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
1981) A Contemporary Critique of Historical Materialism (London). (1985) The Nation-State and Violence (Cambridge). Gill, S. (ed.) 1993a) Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1993b) "Gramsci and Global Politics: Towards a Post-Hegemonic Research Agenda", în S. Gill, Gramsci, Historical Materialism and International Relations (Cambridge). (1995) "Globalisation, Market Civilisation and Disciplinary Neo-Liberalism", Millennium, 24(4). (1996) "Globalization, Democratization, and the Politics of Indifference", în J. Mittelman (ed.), Globalization: Critical Reflections (Boulder). Gilligan, C. (1982) In a Different Voice: Psychological Theory and
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deciziei, 177, 189, 210 mari puteri, 26, 53, 96, 101, 155 marxism, 21, 25, 27, 39, 40, 98, 127, 129, 142-154 marxism al Lumii a treia, 139 marxism-leninism, 137 masculinitate, 44, 242, 250 mass media, 102, 103, 112, 115, 126 materialism, 224 materii prime, 90, 262 materialism istoric, 136, 137, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 153 mediu, 27, 41, 58, 98, 175, 210, 257, 258, 260, 261, 266, 273 mediu social, 211, 218 mercantilism, 78 mercantilism corporativ, 91 metafizică
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
26, 53, 96, 101, 155 marxism, 21, 25, 27, 39, 40, 98, 127, 129, 142-154 marxism al Lumii a treia, 139 marxism-leninism, 137 masculinitate, 44, 242, 250 mass media, 102, 103, 112, 115, 126 materialism, 224 materii prime, 90, 262 materialism istoric, 136, 137, 144, 145, 146, 147, 148, 149, 150, 153 mediu, 27, 41, 58, 98, 175, 210, 257, 258, 260, 261, 266, 273 mediu social, 211, 218 mercantilism, 78 mercantilism corporativ, 91 metafizică, 204 metodologie, 16, 37, 159, 163
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
transcendență / 62 Fatala "autonomie a artei" / 67 Sensul și grupul / 71 Capitolul III Geniul creștinismului / 77 Interdicția din Scriptură / 80 Un monoteism disident / 84 Matricea Întrupării / 89 Tentația puterii / 93 Revoluția credinței / 97 Miza strategică / 104 Capitolul IV Spre un materialism religios / 111 Provocarea mediologică / 113 "Eficacitatea simbolică" / 117 Telescoparea timpurilor / 120 Viciul ereditar / 126 Excepția străunchilor / 131 Reconcilierea / 133 Obstacolul umanist / 136 Kant prin ochii lui Castelli / 140 Cartea a II-a Mitul artei / 155 Capitolul V Spirala fără sfârșit
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
văd lipsite de privirea lor, astfel încât toate să vadă lumea cu ochi americani. Prima Renaștere: un singur dicționar pentru toți, limba națională. A doua Renaștere: o singură oglindă pentru toți, cinematografia Imperiului, lingua franca a noastră. Capitolul IV Spre un materialism religios "Aurul muzeelor mi-e prea apăsător Vase nesfârșite Opera lui Picasso îmi spune mai mult ca ale lor Guri veștejite" Jean Cocteau În mod tradițional, estetica și tehnica se opun, divorț întemeietor căruia Kant i-a dat scrisorile de
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
înlăturând din acest din urmă termen, repetăm, orice conotație supranaturală sau confesională). Căci sentimentul sacrului nu scapă neatins de evoluția tehnicilor. Chiar dacă expresia sună urechilor noastre astupate de un dualism bimilenar cam ca "orașul de la țară", am ales calea unui materialism religios (știm deja că religiile sunt mult mai materialiste decât se crede și decât o știu chiar ele). "Materialism", fiindcă e limpede pentru oricine observă condițiile unei transmiteri simbolice că inferiorul "salvează" superiorul, iar materia, spiritul. Lipsit de suporturi, n-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
evoluția tehnicilor. Chiar dacă expresia sună urechilor noastre astupate de un dualism bimilenar cam ca "orașul de la țară", am ales calea unui materialism religios (știm deja că religiile sunt mult mai materialiste decât se crede și decât o știu chiar ele). "Materialism", fiindcă e limpede pentru oricine observă condițiile unei transmiteri simbolice că inferiorul "salvează" superiorul, iar materia, spiritul. Lipsit de suporturi, n-ar fi acesta condamnat la volatilitatea clipei, la localitatea netransmisibilă a vocii și a gestului? "Religios", fiindcă simbolicul, prin
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
de reușita individuală, ariviști și cinici, incapabili de sacrificii, necrezând în nimic decât în bani, și mai ales nu în Lege, expresie a voinței generale. O singură evanghelie: egoul. Egoiști buni la inimă. Sunt aceiași. "Nominalismul este calea regală a materialismului. La drept vorbind, este o cale care nu duce decât la sine" (Althusser). Inaptitudinea pentru punerea în ordine: ființe "conștiente de ambiguitatea realului", preferând spiritului de sistem eclectismul, acționând cu suplețe în situații neclare, eliberate de cuvintele goale care ne-
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
Labor et Fides, Geneva, 1991. SENDLER (Egon), L'Icône, image de l'invisible. Éléments de théologie, esthétique et technique, Desclée de Brouwer, Paris, 1981. VOVELLE (Michel), (coord.), Les Images de la Révolution française, Publications de la Sorbonne, Paris, 1988. IV. SPRE UN MATERIALISM RELIGIOS ALPERS (Svetlana), L'Atelier de Rembrandt. La liberté, la peinture e l'argent, Gallimard, Paris, 1991 (trad. franceză). AUMONT (Jacques), L'Image, Nathan, Paris, 1990. BATICLE (Jeanine) și GEORGEL (Pierre) (catalog redactat de), Technique de la peinture. L'Atelier, Éditions
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
119 L'Homme neuronal, Fayard, Paris, 1983, p. 168. ----------------------------------------------------------------------- VIAȚA ȘI MOARTEA IMAGINII Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi 2 1 6 7 Cuvânt înainte GENEZA IMAGINILOR Nașterea prin moarte Transmiterea simbolică Geniul creștinismului Spre un materialism religios MITUL ARTEI Spirala fără sfârșit a istoriei Anatomia unei fantome: "arta antică" Geografia artei Cele trei vârste ale privirii O religie disperată DUPĂ SPECTACOL Cronica unui cataclism Paradoxurile videosferei Dialectica televiziunii pure Douăsprezece teze despre noua ordine... VIAȚA ȘI
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
ideologiei este dat, ca atare, de un scop foarte precis: acela de a impune un anumit tip de politică, o anumită formă de dominație. În plus, așa cum am specificat anterior, tot ceea ce nu se supune criteriilor de științificitate elaborate de materialismul dialectic și istoric marxist este ideologie. Prin urmare, ideologia se opune științei (reprezentate numai de marxism), idee ce a atras critici nuanțate din partea unor teoreticieni contemporani: "Prin "știință" (Wissenschaft), Marx desemnează, simplu, gândirea care are ca obiect viața reală. Știința
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
dezvoltare practică, înțelese ca date primare. Gândirea științifică, atâta vreme cât are ca obiect omul sau istoria, înseamnă gândire materialistă, i.e. marxism, iar ce o face să fie științifică este nimic altceva decât faptul că acest lucru e adevărat. Abia odată cu deținerea materialismului veritabil (Marx), care nu are ca dat primar conștiința, de orice fel ar fi aceasta, ci "viața reală", gândirea umană refuză pentru prima dată în istorie să fie infectată de ideologie. Tranziția de la idealism la materialism înseamnă transcenderea filosofiei și
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
adevărat. Abia odată cu deținerea materialismului veritabil (Marx), care nu are ca dat primar conștiința, de orice fel ar fi aceasta, ci "viața reală", gândirea umană refuză pentru prima dată în istorie să fie infectată de ideologie. Tranziția de la idealism la materialism înseamnă transcenderea filosofiei și a întregii ideologii înspre "reprezentarea activității practice"; cu aceasta începe adevărata știință pozitivă"84. În pofida criticilor survenite, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă, întrucât Marx nu a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
aceasta începe adevărata știință pozitivă"84. În pofida criticilor survenite, alți teoreticieni au susținut că înțelegerea marxistă a conceptului de ideologie nu este una negativă, întrucât Marx nu a împrumutat termenul de la ideologii francezi pentru a-l orienta împotriva teoriilor rivale materialismului dialectic. Dimpotrivă, "rolul termenului "ideologie" era cel de a denota toate acele suprastructuri mentale prin care oamenii ajung să fie conștienți de existența lor socială, politică și mentală. Ca atare, nu avea o conotație negativă (...)"85. Mai mult, anumiți autori
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
față de ideologie, Karl Marx a lăsat moștenire gândirii social-politice "imperativul" respingerii oricăror evaluări cu rol valorizator, considerând că statutul acestora este, prin excelență, unul ideologic. Cu toate acestea, marxismul însuși a sfârșit prin a-și demonstra caracterul ideologic, în măsura în care "profețiile" materialismului dialectic și istoric s-au dovedit a fi, în secolul al XX-lea, nimic altceva decât evaluări eronate cu privire la cursul istoriei umane. Dincolo însă de raportarea negativă la ideologie, marxismul a lăsat ca moștenire ideea că teoria socială trebuie să
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
nr. 1-2, iarnă-primăvară 1983. GIDDENS, Anthony, Beyond Left and Right, Polity Press, Cambridge, 1994. GIDDENS, Anthony, Politics, Sociology and Social Theory. Encounters With Classical and Contemporary Social Thought, Stanford University Press, Stanford, 1995. GIDDENS, Anthony, A Contemporary Critique of Historical Materialism, Macmillan Press Ltd., Londra, 1995. GIDDENS, Anthony, Consecințele modernității, Editura Univers, București, 2000. GILPIN, Robert, War and Change in World Politics, Cambridge University Press, Cambridge, 1981. GIRARDET, Raoul, Mituri și mitologii politice, Editura Institutul European, Iași, 1997. GOODIN, Robert E.
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
228, 235 limbaj, 18, 25, 38, 42-44, 79, 98, 117, 150, 162, 174, 175, 201, 206, 216, 218, 265 lupta de clasă, 212, 309 M marxism, 50, 52, 55, 56, 67, 146, 152, 195, 212, 231, 248, 250, 254, 309 materialism dialectic, 52, 195 mit, 5, 12, 28, 76, 115, 121-124, 126, 127, 138, 160, 272 mitologic, 34 mitologie, 121, 126, 232 mitul contextului, 78 model, 30, 32, 34, 35, 40, 45, 61, 170, 189, 194, 198, 200, 203, 209, 223
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
507 Zygmunt Bauman, Globalization. Human Consequences, Polity Press, Cambridge, 1999, p. 66. 508 Idem, p. 69. 509 Malcolm Waters, Globalization, Routledge, Londra, 1995, pp. 38-65. 510 Apud Anthony McGrew, op. cit., p. 78. 511 Anthony Giddens, A Contemporary Critique of Historical Materialism, Macmillan Press Ltd., Londra, 1995, p. 13. 512 Apud Malcolm Waters, op. cit., p. 42. 513 Charles Tilly, "Europe and the international state system", în James Hutchinson, Anthony D. Smith, Nationalism, Oxford University Press, Oxford, 1994, p. 251. 514 Anthony Giddens
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
însă fără valoare. Tiparele lui Kant, de necontestat, au dat avânt cercetărilor practice, prin materializarea fenomenelor sufletești, oprind însă în loc cercetările metafizice” (p. 92). Situat teoretic atât deasupra metafizicii idealiste, care nu se debarasează total de materie, cât și deasupra materialismului, care derivă abstractizările din cunoașterea senzorială, Scraba afirmă răspicat: „Pentru mine o teorie materialistă rămâne cu totul exclusă” (p. 8). Dacă însă zona noțiunilor ar fi preexistentă și demiurgică, cum credea filozoful român - o spunea și filozoful german Hans Hartmann
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]