910 matches
-
Din scrierile unor autori creștini cunoaștem delimitarea locurilor, cele mai simple și negândite, unde ajunsese propaganda creștină în secolele II-III: o minune a voinței omenești. În timpul lui Tertulian, Evanghelia era cunoscută de populațiile getulilor, în mijlocul popoarelor care se învecinau cu maurii, în peninsula Iberică, în diferitele regiuni ale galilor, în teritoriile britanilor inaccesibile chiar și romanilor, în provinciile sarmaților, dacilor, germanilor, sciților și în multe insule pe atunci necunoscute și care nu se puteau încă determina geografic. Afirmația sa este împărtășită
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
dintre atâtea episoade de rebeliune față de disciplina militară petrecute în teritoriile Africii și Spaniei încredințate dominației lui Maximian (286-305). Aceste cazuri de indisciplină s-au adeverit după ce Maximian Hercule (285-286), înfrângând insurecțiile bagauzilor din Gallia (285) și ale africanilor (pirații mauri și berberii, 296-298), a reluat sacrificiile păgâne în interiorul armatei sale pentru a aduce onoruri și pentru a-și exprima pietatea față de divinitățile Romei. Cu acest prilej Maximian pretindea din partea soldaților, chemați la sacrificiile cultuale, un atestat de lealitate, de obediență
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
O istorie identică a avut Tipasius, martirizat la Tigava în Cezareea Mauritaniei între anii 303-304, sub domnia lui Maximianus, după ce a primit permisiunea de a duce o viață ascetică. Între anii 297-298 a fost rechemat la oaste pentru războiul împotriva maurilor; refuzând să primească un donativum a fost aruncat în închisoare. Eliberat de împărat s-a reîntors la viața de ascetism; în anul 303 a fost rechemat în armată în baza dispozițiilor dioclețiene contra creștinilor. Printre mărturiile creștine legendare se află
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
singurătate nu-și mai găsește nici un suport: "stai acasă, i-am spus,/ dacă te sperie piața, mașinile,/ ochii de lup care licăre-n șiruri/ mereu curgătoare." Rămân izbutite descrierile orașului și ale străzilor bucureștene: ("Geamlâcuri de han și absurde vile maure,/ case scunde cu cișmele în curte și poteci de scânduri,/ și umbrarul de viță"), însoțite de un sentiment de însingurare dar și de înstrăinare: "Ca un câine se apropie și-mi caută în ochi/ atunci când îi fluier/ numele straniu,/ numele
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
Rabelais și de autorii de scrieri științifico-fantastice care au realizat portretele (20) și (25), Ch. de Troyes descria astfel o ființă de pe alt tărîm, întîlnită de un cavaler, în cursul unei expediții 1: (33) Un flăcău negricios, cu înfățișare de maur, mare și hidos peste măsură era o ființă atît de urîtă încît nu găsesc cuvinte să o înfățișez ședea pe o buturugă, ținînd în mînă un ciomag. Mă apropiai de el: avea țeasta mai mare decît orice gloabă sau animal
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
perșii, mezii, parții, arabii, bitinii, frigienii, capadocienii, cilicii, sirii și licii. În Eu-ropa cel mai vestite popoare sînt: sciții, sarmații, germanii, dacii, moesii, tracii, macedonenii, panonii, dalmații, ilirii, grecii, italienii, galii și spaniolii. În Libia popoarele cele mai vestite: etiopienii, maurii, numizii, punii, getulii, garamanții, nasamonii și egiptenii”. Textul arată că nebunia iudaică nu o lua nimeni în seamă în secolul ll chiar dacă răcneau că este trimisă de Iahwe, autorul nu-i amintește pe ivriții damblagiți de atîtea revelații, considerîndu-i un
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
frigieni, capadocieni și cei ce locuiesc în Pont, și asiatici și pamfili și vechii egipteni, și regiunile africane care sînt dincolo de locuitorii din Cirene și locuitorii romani, atunci și în Ierusalimul Iudeei, și alte neamuri: ca tocmai diferiții getuli, și maurii din numeroasele ținuturi, hispanicii din toate hotarele, (și diferitele nații ale galilor, și Britania unde încă nu s-au așezat romanii, fiind puși într-adevăr toți sub Cristos și sarmații, și dacii, și sciții și germanii și să adunăm numeroase
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
prin fațada sa principală, pavilionul românesc ar fi însă profund incomplet. Aceea era doar fațada oficială. Către curtea interioară, același pavilion ne prezenta o fațadă de "prispă" neoromâ-nească, cu stâlpi de lemn și arcatură de mănăstire oltenească în jurul unei fântâni maure 1, pentru ca restaurantul adiacent să propună o decrispată arhitectură "modernă" (mai precis: post-Art Deco) de felul celei pe care același arhitect nu, dar mulți dintre colegii săi români o profesau deja de peste un deceniu prin Bucureștii emancipați din jurul Parcului Bonaparte
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
de adevăr în toate acestea 21. Dacă adăugăm acestui portret complex și cele câteva tușe care nu se lasă modelate (confuziile destul de frecvente care se fac între modernism și Art Deco, acesta din urmă destul de consistent prezent în epocă; arhitectura "maură/ florentină" ca fenomen atipic, de succes), avem reprezentarea caleidoscopică a unor orașe care se străduiau, mai cu seamă în vechiul regat, să părăsească starea de târg spre a și-o însuși pe aceea de metropolă (occidentală). într-un stat care
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
său național. Să nu ne mirăm deci de ambiguitatea soluțiilor arhitecturale co-prezente în el, ci să admirăm mai degrabă inteligența arhitectului care a reușit să modeleze într-o singură clădire - temporară - căutările -imaginare - ale unui întreg neam. Note 1 Confuzia maur/neoromânesc este mai veche decât 1937: însuși Mincu a iscat-o cu curțile sale interioare (de felul celei de la Școala Centrală de Fete) bordate de stâlpi trifori și cu decorațiile de ceramică verde și albastră la cornișa clădirilor celor mai
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
sale. Sunt curtea și ceramica figuri ale arhitecturii "ortodoxe" sau ale vreunui alcazar spaniol? întrebarea rămâne nerăspunsă, dată fiind experiența în ambele domenii a lui Mincu. Ca și în cazul anumitor sisteme de boltire moldovenești care, de asemenea, au corespondențe maure mult mai timpurii, raportul sursă-influență este încă ambiguu. El a fost cercetat cu acribie comparatistă, dar și cu destulă consternare de Gheorghe Curinschi-Vorona în ultimele sale cărți Introducere în arhitectura comparată (București: Editura Tehnică, 1991) și Arhitectură urbanism restaurare - Discurs
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
între avangardă și modernism (București: Simetria, 1995), sau retrospectivele Horia Creangă și Marcel Janco (cu propriul său catalog, editat de Simetria). 26 Cum era numit în epocă - nu fără subțiri aluzii la etnia unora dintre comanditarii săi - eclectismul goticoid-romanizant, deopotrivă maur și florentin, care face astăzi deliciul unora dintre vilele somptuoase, dar indatabile stilistic, din Parcul Bonaparte, Cotroceni sau din Domenii. 27 A se vedea pentru detalii revista Arhitectura 1943-1944 (număr unic), pp.17-30. Interesează mai multe lucruri la acest concurs
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]
-
vorbit la dezvelirea bustului lui Al. Vlah uță, în septembrie 1924, pe profesorul universitar Virgil Nițulescu, pe medicul literat I. Weinfeld, pe poetul George Pallady, pe actrița de obârșie bârlădeană, Maria Giurgea, pe scriitori i gălățeni Grigore Voja și Emil Maur, pe sculptorul Dimitriu Bârla d...” G.G. Ursu * „...Chipul lui Vlahuță sugerează calmul unei conștiințe care, spre apus, își face bilanțul vieții și simte că și‐a făcut datoria, iar șuvița de păr alunecată peste fruntea adânc brăzdată amintește de portretul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
cu semnătura Iodoform), iar în numărul următor, la aceeași rubrică, anecdota Planeta care, dezvoltată, a intrat, cu titlul La Moși, în „Universul” din anul 1900. Șirul colaborărilor lui Caragiale continuă cu snoava populară Fără noroc, cu Articol de reportaj, Amiază maură, Ion prostul, Eros, Bonbon. G. Coșbuc își începe colaborarea cu Lordul John și continuă, între altele, cu parodia Sonet (cu contraziceri și cu tendințe), cu un articol despre Tradiții și legende din popor. Murășul și Oltul și cu o notă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287044_a_288373]
-
11.000 palmieri, în cea mai mare parte curmali, unii cu vârste de până la 300 ani. Palmierii se pare că au fost plantați din secolul 5 dHr de către cartaginezii care s-au stabilit în sudul Spaniei și au supraviețuit ocupației maure și romane. În secolul XVIII plantația număra peste 200.000 palmieri. Atractivitatea zonei Elche este sporită și de valoarea culturală a acesteia, printre obiectivele de interes turistic numărându-se Castelul Altamira, care datează din secolele XII-XIII. Dacă înainte de anii 1960
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
mai mici (694km2) și o populație de cca.90.000 locuitori (2006), este cunoscută pentru monumentele megalitice prezente aici, ce demonstrează umanizarea din preistorie. Deosebit de atractivă în conturarea activităților turistice este bogata arhitectură cu un melanj de elemente locale și maure, care dă un farmec deosebit așezărilor de aici. Insula se caracterizează printr-o mare vaietate etnică actuală (mauri, greci, turci, arabi) ce pigmentează specificul cultural al zonei. Ibiza este una din insulele cele mai cunoscute pentru turismul de divertisment, deținând
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
aici, ce demonstrează umanizarea din preistorie. Deosebit de atractivă în conturarea activităților turistice este bogata arhitectură cu un melanj de elemente locale și maure, care dă un farmec deosebit așezărilor de aici. Insula se caracterizează printr-o mare vaietate etnică actuală (mauri, greci, turci, arabi) ce pigmentează specificul cultural al zonei. Ibiza este una din insulele cele mai cunoscute pentru turismul de divertisment, deținând o sprafață de cca. 220km2 și o populație de peste 110.000 locuitori. Deși este cunoscută mai ales pentru
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
iubitorii de artă, Festivalul Internațional de Operă organizat aici este un prilej excelent de a vizita orașul. c. Spania interioară abundă de centre urbane cu un excepțional patrimoniu cultural în Andaluzia (Cordoba, Sevilla, Granada - toate cu o impresionantă moștenire culturală maură); Castilia (capitala Madrid și împrejurimule sale, orașe vechi precum: Leon, Burgos, Segovia, Valladolid, Salamanca, Toledo, Guadalajara, Teruel, Cacéres, Avilla, Mérida, Tarragona); Aragonul (Zaragoza). * Madrid Cel mai mare oraș al Peninsulei Iberice, Madridul este al treilea oraș ca număr de locuitori
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
lista Patrimoniului mondial UNESCO din anul 1986. Există dovezi ale populării acestui loc încă din epoca bronzului, dar creșterea importanței acestui centru s-a simțit mai ales în perioada romană. Toledo a jucat rolul de capitală până în secolul VIII când maurii au cucerit Iberia. Între edificiile ce definesc identitatea cultural-istorică a acestui superb orășel de pe râul Tajo, se numără: Fortăreața Alcázar, situată în partea înaltă a orașului, utilizată ca palat în perioada romană (secolul III), restaurată de Alfonso VI și renovată
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
dinastiei Arsacizilor, care s-a revoltat împotriva Seleucizilor îsec. III î.e.n.), fondînd așa-numitul imperiu al parților. Aici însă, e vorba doar de o analogie. Sat egiptean lîngă care s-au păstrat ruinele unui templu antic. Johannes Leo î1494-1552), călător maur din Spania, luat prizonier de pirați și vîndut ca sclav Papei Leon al X-lea, care l-a creștinat, dîndu-i să poarte propriile sale nume. Supranumit și „Leo Africanus“, Johannes Leo e autorul unei Descrieri a Africii, celebră la vremea
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
1868), Observări polemice (1869), Direcția nouă (1872), Beția de cuvinte (1873), Răspunsurile "Revistei contimporane" (1873), În contra neologismelor (1881). Celelalte articole, de după 1881, Caragiale, Eminescu, Poeți și critici, În lături!, Contraziceri etc. sunt articole de critică literară. Încât, încă de la 1881, "Maurul" a crezut de cuviință că-și "făcuse datoria". O spune însuși dl Maiorescu: " În proporția creșterii acestei mișcări ă literare și științifice î, scade trebuința unei critici generale. Din momentul în care se face mai bine, acest fapt însuși este
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
dar de aceasta nu ne ocupăm aici"1 . Aceeași conștiință de încetarea datoriei critice se vede și la Alecsandri, care, de la 1880, nu mai vorbește nici măcar în scrisorile sale de primejdia stricătorilor de limbă. Dacă la 1880 era vremea ca Maurul să creadă că și-a făcut toată datoria, dacă, adică, după aceea și chiar azi, n-a mai fost și nu mai este nevoie de acea critică, în care se cuprinde și necesara "critică judecătorească" - aceasta ar forma subiectul unui
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de către orientali. Coreenii, dar și chinezii, cunoșteau tehnica tipăririi cu semne gravate prin procedeul xilogravurii cu cel puțin 900 de ani înaintea germanului Gütenberg. Contactul lumii vestice cu tehnica origami a fost înfăptuit în sec. al VIII-lea d.H., când maurii au invadat Spania. Tot atunci ei au adus și algebra, astronomia, cifrele indiene ─ numite astăzi în mod denaturat arabe. Cum religia islamică interzice cu desăvârșire orice reprezentare zoomorfă sau antropomorfă în artă, maurii au folosit hârtia pentru a crea, prin
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
în sec. al VIII-lea d.H., când maurii au invadat Spania. Tot atunci ei au adus și algebra, astronomia, cifrele indiene ─ numite astăzi în mod denaturat arabe. Cum religia islamică interzice cu desăvârșire orice reprezentare zoomorfă sau antropomorfă în artă, maurii au folosit hârtia pentru a crea, prin pliere multiplă, forme și corpuri geometrice din ce în ce mai complexe. Spaniolii i-au alungat pe invadatori, însă îndoirea hârtiei a rămas ca un obicei popular în sud-vestul continentului european, îmbogățindu-se cu reprezentări ale unor
?ABILIT??ILE PRACTICE by LOREDANA ?AR? () [Corola-publishinghouse/Science/83165_a_84490]
-
Toți trei sunt integrați în categoria marxism-leninismului, în ciuda faptului că între primii doi și ultimul există, din punct de vedere filosofic, o diferență de natură, iar de asemenea între Engels și Marx există o diferență de grad, am putea spune, "Maurul" (porecla lui Marx) fiind mult mai intransigent și totodată mai exigent decât "Generalul" (porecla lui Engels), care poseda însă un scris mult mai accesibil (vezi Marx, Engels, Lenin...: 1987). Un instrumentar teoretic util pentru înțelegerea întregului vocabular romantic leninist și
by EMANUEL COPILAŞ [Corola-publishinghouse/Science/945_a_2453]