914 matches
-
și de piscurile de gresii calcaroase ce coboară din Leaota, Gărgăunele și Pleașa Popii de pe care stăjuiește Cetatea Negru Vodă. În acest defileu, lunca Dâmboviței se restrânge la câțiva metri și se evazează abia la Cetățeni de unde încep și primele meandre mai mari. Văile ce drenează versantul subcarpatic parazitează, de la Cetățeni în jos, lunca Dâmboviței cu conuri aluviale iar la Lăicăi lunca are deja 600m lățime dar se restrânge din nou în aval pentru a intra în defileul de la Malu cu
Muscelele Getice (Muscelele Argeșului) () [Corola-website/Science/327398_a_328727]
-
sudor și treptata declanșare, prin muncă pe șantier, a sentimentului utilității sale sociale”". Un alt critic, Ioan Lazăr, remarca distribuirea în rolul principal a lui Dan Nuțu (care jucase în filme ca "Duminică la ora șase" de Lucian Pintilie și "Meandre" de Mircea Săucan), un actor care interpretează rolul tânărului furios ce reprezintă "„debusolarea unei generații”". Tehnica flash-back-ului este folosită aici pentru a ilustra motivația personală a unui tânăr care consideră că și-a ratat existența. Întreg filmul este bântuit de
Diminețile unui băiat cuminte () [Corola-website/Science/327466_a_328795]
-
Relieful creat de apele curgătoare: albie, meandre, lunca, terase, piemonturi, câmpii de nivel de bază. Spre deosebire de torenți, care desfășoară o eroziune impresionantă, dar de scurt timp și pe spații foarte restrânse, râurile și fluviile au cursuri permanente ce merg de sub vârfurile munților sau dealurilor până la mare sau
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Cand râul aluvionează abundent pot lua naștere bancuri emerse, denumite insule, ostroave sau crivine. Ca specific evolutiv, albia minoră se dezvoltă prin meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau mai putin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contră, de eroziune (laterală cu precădere) și de transport. În zonele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
meandrare sau deplasări unilaterale, creând un pat foarte larg, pe care-l folosește numai la inundații - albia majoră. Meandrele sunt deplasări ale albiei minore, spre dreapta sau spre stânga, sub formă de bucle mai mult sau mai putin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contră, de eroziune (laterală cu precădere) și de transport. În zonele unde domină acumularea, râul nu meandrează, ci duce la despletiri. Deci nu orice cot al râului constituie un meandru. Ele se întâlnesc
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
putin regulate. Deci, meandrele nu sunt forme de acumulare, ci din contră, de eroziune (laterală cu precădere) și de transport. În zonele unde domină acumularea, râul nu meandrează, ci duce la despletiri. Deci nu orice cot al râului constituie un meandru. Ele se întâlnesc de obicei grupate dar pot fi și izolate. Cele mai tipice se dezvoltă în sectoarele cu profil de echilibru. Numele provine de la râul Meandras din Turcia. După aspect și după viteza de dezvoltare, se pot deosebi : meandre
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
meandru. Ele se întâlnesc de obicei grupate dar pot fi și izolate. Cele mai tipice se dezvoltă în sectoarele cu profil de echilibru. Numele provine de la râul Meandras din Turcia. După aspect și după viteza de dezvoltare, se pot deosebi : meandre divagante și meandre încătușate. Sunt acelea care evoluează repede, care își schimbă des și uneori brusc poziția în spațiu și a caror formă nu se încadrează în cotiturile văii propriu zise. Ele se mai numesc și libere, rătăcitoare sau de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
întâlnesc de obicei grupate dar pot fi și izolate. Cele mai tipice se dezvoltă în sectoarele cu profil de echilibru. Numele provine de la râul Meandras din Turcia. După aspect și după viteza de dezvoltare, se pot deosebi : meandre divagante și meandre încătușate. Sunt acelea care evoluează repede, care își schimbă des și uneori brusc poziția în spațiu și a caror formă nu se încadrează în cotiturile văii propriu zise. Ele se mai numesc și libere, rătăcitoare sau de câmpie aluviala. Astfel
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
Sunt acelea care evoluează repede, care își schimbă des și uneori brusc poziția în spațiu și a caror formă nu se încadrează în cotiturile văii propriu zise. Ele se mai numesc și libere, rătăcitoare sau de câmpie aluviala. Astfel de meandre se găsesc în câmpii și aproape peste tot unde luncile sunt larg dezvoltate. Se pot cita în România, meandrele Someșului, Șiretului, Oltului, toate în anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele compuse. La ele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
nu se încadrează în cotiturile văii propriu zise. Ele se mai numesc și libere, rătăcitoare sau de câmpie aluviala. Astfel de meandre se găsesc în câmpii și aproape peste tot unde luncile sunt larg dezvoltate. Se pot cita în România, meandrele Someșului, Șiretului, Oltului, toate în anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele compuse. La ele se observă bucle mari, care le rândul lor prezintă meandre foarte mici. Se întâlnesc în zonele muntoase, de dealuri
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
libere, rătăcitoare sau de câmpie aluviala. Astfel de meandre se găsesc în câmpii și aproape peste tot unde luncile sunt larg dezvoltate. Se pot cita în România, meandrele Someșului, Șiretului, Oltului, toate în anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele compuse. La ele se observă bucle mari, care le rândul lor prezintă meandre foarte mici. Se întâlnesc în zonele muntoase, de dealuri și de podiș, formate din roci dure și relativ omogene. Ele nu își
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
aluviala. Astfel de meandre se găsesc în câmpii și aproape peste tot unde luncile sunt larg dezvoltate. Se pot cita în România, meandrele Someșului, Șiretului, Oltului, toate în anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele compuse. La ele se observă bucle mari, care le rândul lor prezintă meandre foarte mici. Se întâlnesc în zonele muntoase, de dealuri și de podiș, formate din roci dure și relativ omogene. Ele nu își schimbă poziția decât printr-o
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
luncile sunt larg dezvoltate. Se pot cita în România, meandrele Someșului, Șiretului, Oltului, toate în anumite regiuni de câmpie sau de podiș. Meandrele divagante au un subtip - meandrele compuse. La ele se observă bucle mari, care le rândul lor prezintă meandre foarte mici. Se întâlnesc în zonele muntoase, de dealuri și de podiș, formate din roci dure și relativ omogene. Ele nu își schimbă poziția decât printr-o evoluție extrem de înceată. Un exemplu în România îl formează meandrele Lapusului și Cavnicului
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
rândul lor prezintă meandre foarte mici. Se întâlnesc în zonele muntoase, de dealuri și de podiș, formate din roci dure și relativ omogene. Ele nu își schimbă poziția decât printr-o evoluție extrem de înceată. Un exemplu în România îl formează meandrele Lapusului și Cavnicului, în masivul cristalin Preluca, sau meandrele Jiului și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele încătușate sunt de două feluri : de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
zonele muntoase, de dealuri și de podiș, formate din roci dure și relativ omogene. Ele nu își schimbă poziția decât printr-o evoluție extrem de înceată. Un exemplu în România îl formează meandrele Lapusului și Cavnicului, în masivul cristalin Preluca, sau meandrele Jiului și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele încătușate sunt de două feluri : de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
roci dure și relativ omogene. Ele nu își schimbă poziția decât printr-o evoluție extrem de înceată. Un exemplu în România îl formează meandrele Lapusului și Cavnicului, în masivul cristalin Preluca, sau meandrele Jiului și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele încătușate sunt de două feluri : de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt moștenite
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
și Nerei în porțiunea lor de defileu. Meandrele încătușate sunt de două feluri : de vale și de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt moștenite de la un prim ciclu de meandrare a râului. Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
de rău. Din punct de vedere genetic, cele de vale sunt moștenite, iar cele de rău sunt autogene (H.Baulig, 1948). La primele, sinuozitățile meandrelor corespund cu sinuazitatile văii ; ele sunt moștenite de la un prim ciclu de meandrare a râului. Meandrele de rău nu coincid de loc cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre stânga, spre care este atras curentul fluvial central. Malurile concave vor fi erodate, iar cele convexe
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
cu ciclurile anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre stânga, spre care este atras curentul fluvial central. Malurile concave vor fi erodate, iar cele convexe aluvionate. Astfel apar niște bucle numite meandre. Orice meandru, după ce s-a format, se lărgește și se deplasează spre avale. Cand pantă este mai mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
anterioare de meandrare. Prin eroziune laterală, care este inegala, râul creează coturi spre dreapta și spre stânga, spre care este atras curentul fluvial central. Malurile concave vor fi erodate, iar cele convexe aluvionate. Astfel apar niște bucle numite meandre. Orice meandru, după ce s-a format, se lărgește și se deplasează spre avale. Cand pantă este mai mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de vale, respectiv
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
format, se lărgește și se deplasează spre avale. Cand pantă este mai mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de vale, respectiv lunca. Prin lunca, meandrele continuă să se formeze, dar independent de vechile maluri; acestea sunt meandre libere, spre deosebire de cele anterioare numite și meandre încătușate. Când un meandru se lărgește puternic el se poate gâtui, iar apa râului își îndreaptă cursul. Prin gâtuire se formează
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
mare se accentuează deplasarea spre avale, iar la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de vale, respectiv lunca. Prin lunca, meandrele continuă să se formeze, dar independent de vechile maluri; acestea sunt meandre libere, spre deosebire de cele anterioare numite și meandre încătușate. Când un meandru se lărgește puternic el se poate gâtui, iar apa râului își îndreaptă cursul. Prin gâtuire se formează o popina și un belciug. Belciugul este vechiul meandru, rămas părăsit în
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
la panțe mici cea laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de vale, respectiv lunca. Prin lunca, meandrele continuă să se formeze, dar independent de vechile maluri; acestea sunt meandre libere, spre deosebire de cele anterioare numite și meandre încătușate. Când un meandru se lărgește puternic el se poate gâtui, iar apa râului își îndreaptă cursul. Prin gâtuire se formează o popina și un belciug. Belciugul este vechiul meandru, rămas părăsit în urmă îndreptării cursului; el este barat cu
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
laterală. Prin această deplasare cu timpul ia naștere un fund larg de vale, respectiv lunca. Prin lunca, meandrele continuă să se formeze, dar independent de vechile maluri; acestea sunt meandre libere, spre deosebire de cele anterioare numite și meandre încătușate. Când un meandru se lărgește puternic el se poate gâtui, iar apa râului își îndreaptă cursul. Prin gâtuire se formează o popina și un belciug. Belciugul este vechiul meandru, rămas părăsit în urmă îndreptării cursului; el este barat cu aluviuni la capete, iar
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]
-
maluri; acestea sunt meandre libere, spre deosebire de cele anterioare numite și meandre încătușate. Când un meandru se lărgește puternic el se poate gâtui, iar apa râului își îndreaptă cursul. Prin gâtuire se formează o popina și un belciug. Belciugul este vechiul meandru, rămas părăsit în urmă îndreptării cursului; el este barat cu aluviuni la capete, iar în interior se adună apă infiltrata din râu, și rămâne pentru mult timp că un lac de forma încovoiata. Uneori vegetația și praful îl colmatează. Popina
Relief creat de apele curgătoare () [Corola-website/Science/323637_a_324966]