2,223 matches
-
sufleur”. A. de Herz se oprește asupra ibsenismului, revista începând și tipărirea în serial a studiului lui Georg Brandes despre dramaturgul norvegian. Dr. Landsberg, redactor la „Bukarester Tageblatt”, evocă activitatea lui Goethe ca director de teatru, Gala Galaction face un medalion al actorului Zaharia Burienescu, Barbu Lăzăreanu creionează un portret al lui Victor Eftimiu. Scrieri originale sunt Oștean Vodă de Al. Davila, Fata din dafin de Adrian Maniu și Scarlat Froda, ultimii autori dând și un interviu referitor la piesă. Anunțând
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
Alexandru Bistrițeanu, Mia Cerna ș.a. De semnalat colaborarea Constanței Hodoș și a Anișoarei Odeanu (prezentă cu nuvela A plecat un tren). Partea culturală a S. merită totuși atenție, în special datorită materialului documentar oferit. Astfel, la rubrica „Figuri bănățene” sunt publicate medalioane ale unor personalități din partea locului: George Popovici, Valeriu Braniște, Paul Iorgovici, Iosif Popovici, Coriolan Brediceanu, Damaschin Bojincă, Ion Popovici-Bănățeanul, folcloristul Gheorghe Cătană, Tiberiu Brediceanu, Mihail Gașpar, Sabin Drăgoi. Numărul 2/1928 este consacrat împlinirii unui deceniu de la realizarea Marii Uniri
SEMENICUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289613_a_290942]
-
grecești, portugheze ș.a. de Stanislav Prato. Lipsesc, de asemenea, cercetările asupra producțiilor folclorice coregrafice, iar asupra celor plastice apar numai sporadic. În Ș. s-a tipărit o cronică în care erau comentate evenimentele folcloristice mai deosebite, interne și internaționale, alături de medalioanele unor personalități ce au activat pe acest tărâm, după cum a fost asigurată și o rubrică de bibliografie care, cu toate neajunsurile, rămâne printre primele inițiative românești în această privință. Preocupările de lingvistică ale unor colaboratori se reflectă în articole de
SEZATOAREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289654_a_290983]
-
București, 1996; Vulpea roșcată, îngr. Vasile Iliescu și Virginia Șerbănescu, pref. Nicolae Florescu, București, 1996; Epistolar. Scrisori din exil, îngr. Mircea Coloșenco, București, 2001; Scrieri, I-III, îngr. și pref. Victor Frunză, București, 2001-2003; Politica istorică a României. Eseuri și medalioane, îngr. Mircea Coloșenco, pref. Cezar Petrescu, București, 2002; Scrieri din exil, I-II, îngr. și pref. I. Oprișan, București, 2003. Repere bibliografice: Lovinescu, Ist. lit. rom. cont., I, 161-162, 204-205, II, 62-66; Dem. Theodorescu, Un „biet scrib”, CLI, 1924, 16
SEICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289605_a_290934]
-
Arghezi scrie despre G. Tutoveanu, stins din viață la Bârlad (Un poet), Ion Maxim semnează un dialog cu Mihai Codreanu, interviuri cu Ionel Teodoreanu, Radu D. Rosetti, iar Al. A. Philippide recenzează volumul Dincolo de pădure de Emil Giurgiuca ori semnează medalioane despre Vasile Alecsandri și Panait Cerna. Ca și alți editorialiști (Emanoil Bucuța, Ioachim Botez), Tudor Arghezi atacă, în intervențiile sale, nu numai chestiuni politice, ci și literare (O poezie nouă), între comentatorii fenomenului poetic autohton mai numărându-se Al. A
SAPTAMANA CFR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289477_a_290806]
-
muzicală poate fi integrată în mai multe moduri: a) ca mijloc demonstrativ în cadrul activității de învățare ea poate: înlocui cântarea model; oferi un alt mod de interpretare; exemplifica un element de limbaj; ilustra aspecte ale creației unor compozitori prezenți în medalioane. b) ca lecție de sine stătătoare, în care devine mijlocul principal de învățare. Aceste lecții își propun audierea unui fragment sau chiar a unei lucrări în întregime, cu specificarea că durata audiției nu trebuie să depășească 10 minute la clasele
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Partenie Cosma (Emanuil Gojdu), Augustin Bunea (Românii din Transilvania în războiul de 7 ani), George Coșbuc (Cum înțeleg românii culorile, Alexici și Weigand), D. Teleor (Cloșca cu pui, Sașii și românii, Inocențiu Klein la Academia Română). Se face loc și unor medalioane despre Dimitrie Moldovan, Iosif Sterca Șuluțiu, Axente Sever, Ioan Zurcan (Țurcan), Nicolae Solomon, Lucreția Suciu-Rudow, N. Bălcescu, Iacob Mureșanu, Avram Iancu, George Candrea, Henryk Sienkiewicz. Revista cuprinde numeroase ilustrații. V. V. G.
TRIBUNA LITERARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290254_a_291583]
-
Morand între războaie, Georges Bernanos) și lui Silvian Iosifescu, la notele de istorie literară ale Verei Călin și ale lui Al. Piru, de la un articol de bilanț al lui Perpessicius (Din literatura anului nou) până la portretele spirituale cuprinse în subrubrica „Medalion”, ce se opresc nu numai asupra unor scriitori ca Lev Tolstoi, Balzac, Proust sau Huxley, ci și asupra unor gânditori ca Marc Aureliu, Confucius sau Jean-Jacques Rousseau. Demnă de interes este și ancheta lansată de Dan Petrașincu sub titlul Unde
TRIBUNA POPORULUI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290257_a_291586]
-
321 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, pref. Gabriel Liiceanu, București, 1993; Neliniști metafizice, îngr. și pref. Petre Anghel, București, 1994; Filosofia nuanțelor, îngr. Mircea Coloșenco și Sergiu Coloșenco, pref. Mircea Coloșenco, postfață Sorin Pavel, Iași, 1995; Ieftinirea vieții. Medalioane de antropologie economică, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, București, 2000; Ultimile dialoguri cu Petre Țuțea, îngr. și pref. Gabriel Stănescu, cu o evocare de Ion Papuc, Norcross (SUA), 2000; Reformă națională și cooperare, îngr. și pref. Mircea Coloșenco, postfață Mihai
ŢUŢEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290316_a_291645]
-
riscantă moral, care îi și atrage o campanie de adversități (fiind etichetat „slugă nemțească” și colaboraționist), are cel puțin meritul de a fi vegheat valorile de artă, muzeele, Fundația Regală împotriva abuzurilor ocupanților. Mai târziu, în „Bilete de papagal”, un „medalion” al lui Tudor Arghezi nu poate să nu îi recunoască felul în care, cu abilitate, tact, ținută aristocrată, i-a ținut mereu la distanță pe ocupanți ori le-a retezat pretențiile (recunoscător, T.-S. va interveni pentru eliberarea autorului pamfletului
TZIGARA-SAMURCAS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290320_a_291649]
-
Dan Laurențiu, Grete Tartler, Matei Vișniec ș.a. Autorul își concentrează atenția asupra scriitorilor pe care îi percepe ca apropiați spiritului său, iar prezentările se axează pe câte un element definitoriu din opera fiecăruia, prin care consideră că poate realiza un „medalion” literar. Lumea în 80 de cărți (2003), de data aceasta un „dicționar de literatură străină”, cuprinde în fapt cronici despre cărți traduse în românește, fișe de lectură „intenționând să ofere un fel de roman al lumii, așa cum se conturează el
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
Misiunea artistului), N. Crevedia, fiind completat de rubrica „Vitrina literară”, asigurată de Mihail Straje, care obține încă un interviu de la Mircea Eliade. Mai semnează Perpessicius - eseul Hasdeu academician, Anton Balotă - textul memorialistic Am cunoscut pe Iovan Ducici, N. Crudu - un medalion Aron Cotruș. Proza este reprezentată doar prin Mihail Drumeș (un fragment din romanul Elevul Șoimaru dintr-a șaptea) și George Dorul Dumitrescu (Dragoste). Cronica dramatică o ține Radu Boureanu, N. Rădulescu pe cea cinematografică, iar cronica plastică îi revine lui
VEAC NOU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290473_a_291802]
-
V. a fost de a elabora o istorie a literaturii polone din perspectiva unui exeget român, analizele și studiile anterioare, incluse în volumele Scriitori polonezi (1972) și Ipostaze europene ale romanului contemporan. Romanul polonez (1984), constituind etape pregătitoare. Construit din medalioane ale unor individualități care au marcat momente majore în evoluția acestei literaturi, demersul analitic din Istoria literaturii polone (I-III, 1986-1995) este precedat, în cazul fiecărei epoci, de prezentarea fundalului social-istoric și cultural. Având o documentare temeinică, lucrarea începe cu
VELEA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290479_a_291808]
-
în căutare de pilde care să aibă „puterea unei exemplarități suverane”. Om de școală, sortit unei lungi cariere de dascăl, cărturarul nutrește o neprecupețită admirație pentru „arta de catedră”, privită ca sacerdoțiu și har al oficierii. Personalitățile rostuite în sobre medalioane (Nicolae Iorga, C. Rădulescu-Motru, Ion Petrovici, Francisc Rainer, E. Lovinescu, Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Al. Claudian, Alice Voinescu, Nicolae Bagdasar ș.a.) se proiectează, conform didacticismului asumat al suvenirelor, în luminoase „modele de umanitate”, oferind „lecții de viață” filtrate de „esențe
ZAMFIRESCU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290698_a_292027]
-
al lui Z., ferit de subiectivism și de orice fel de exces, se afirmă, cu o argumentație stringentă și o bine închegată armătură documentară, în încercările de corectă plasare în context sau într-un nou și relevant sistem de relații. Medalioanele (Const. D. Anghel, Alexandru Ciorănescu ș.a.), studiile de istorie literară, microsinteze în fond (Elemente de critică literară în publicațiile socialiste dintre 1900-1916, Aspecte ale criticii literare românești dintre 1880-1900), se înscriu în acest demers, convingător prin întovărășirea de rigoare și
ZASTROIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290716_a_292045]
-
iscălite de Cicerone Theodorescu, I. Peltz și Eugen Ionescu, extrase din presa vremii și reacția de la Z.; se consemnează apreciativ activitatea editorului S. Ciornei, se combate literatura de salon și se comentează cu ironie critica promovată de G. Ibrăileanu. Rubrica „Medalion”, susținută de Lucian Boz, renunță la registrul detașat-ironic, predominant în atitudinea publicației, pentru a contura reușite portrete Hortensiei Papadat-Bengescu, lui Ion Vinea, Camil Baltazar și pentru Filip Corsa ori ca să omagieze centenarul bimensualului „Revue des deux mondes”. Versuri publică Cicerone
ZODIAC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290746_a_292075]
-
poetul Al. Vlahuță, care dă cu predilecție prelucrări de „tradițiuni” antice (Bacchetis, Hybris ș.a.). În mulțimea de articole de dicționar sau de prezentare monografică a vieții și activității unor oameni de știință și savanți din toate timpurile și disciplinele câteva medalioane sunt dedicate scriitorilor Camões, Victor Anestin și Jules Verne. Se fac multe traduceri din literatura lumii, romane, nuvele, schițe cu subiecte ce țin de profilul revistei: Maupassant (Trei pagini din caietul unui vânător), J.H. Rosny (Pieirea pământului, „povestiri din lumea
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
de Conducere al Uniunii Scriitorilor în trei legislaturi succesive, între 1990 și 1995 face parte din Comitetul Director. După 1990 se stabilește în Germania. În 1997 devine membru de onoare al Academiei Române. Debutează în 1944 la ziarul „Ecoul” cu un medalion despre Duiliu Zamfirescu, iar editorial în 1954 cu un scenariu de film, Amiaza unei revoluții. Mai e prezent în „Almanahul literar”, „Tribuna”, „Steaua”, „Flacăra”, „Familia”, „Astra”, „Transilvania”, „Vatra”, „România literară”, „Revista de istorie și teorie literară”, „Manuscriptum” ș.a. După micromonografia
ZACIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290682_a_292011]
-
istorie literară, Târgoviște, 2003. Repere bibliografice: Al. Dima, Amintirea lui G.C. Nicolescu, CRC, 1978,17; I. D. Lăudat, „G. C. Nicolescu”, CL, 1978, 6; Arnold Helman, Amintirea unui scriitor cu un destin tragic - B. Fundoianu, „Ultima oră”, 2001, 862; Teodor Vârgolici, Medalioane istorico-literare, ALA, 2001, 556; Augustin Macarie, Necesare rememorări, „Dimineața”, 2001, 37; Ioan Mihuț, Ochii lui Argus și Poliphemos, București, 2002, 112-115; Augustin Macarie, Noblețea obligă, talentul impune, „Dimineața”, 2003, 3572; Ioan Mihuț, Singurătatea lui Don Quijote, București, 2003, 62-67; Alex. Ștefănescu
STOLERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289961_a_291290]
-
afirmă criticul - emană din două surse: atitudinea autorului față de personaje și răsturnarea dramaticului. „O comedie autentică, serioasă, e în fapt o dramă răsturnată”, aserțiune demonstrată în cronicile la Unchiul Vania și Trei surori. Consacrându-i lui Teodor Mazilu și un medalion omagial postum, exegetul relevă că, în teatrul său, „aproape fiecare replică se transformă miraculos, luând forma tainică a aforismului”. Când consemnează momente ale vieții teatrale din Israel, cronicarul analizează calitatea spectacolelor (în limba țării și în românește) cu piese ale
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
română, engleză și franceză, cum sunt Gânduri despre teatru, Comic și tragic, The Dialectic of Occurences in Comedy, Detaliul în opera de artă, Referiri la comedie în „Poetica” lui Aristotel, Le Théâtre Yiddish en Israel, Poezia lui Solo Har Herescu, medalioane, interviuri. În Israel S. a tipărit, în 1979, un studiu de amploare intitulat Le Pouvoir du comique. Altă lucrare, Leone De’ Sommi, precursor al regiei moderne (2001), are în atenție un regizor evreu italian din secolul al XVI-lea. SCRIERI
STRIHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289982_a_291311]
-
Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, „Teatrul Național”, „Almanahul teatrului românesc”. Constituie, cu Geo Dumitrescu, Dinu Pillat, Al. Cerna-Rădulescu, Marin Sârbulescu ș.a., gruparea Albatros, colaborează la revista omonimă și publică Noaptea geniului (1942). Frecventează cenaclul lui E. Lovinescu, care îi oferă medalionul Planetă de poet nou, folosit ca prefață la volumul Ora fantastică (1944; Premiul „Socec”). Spre a forța atenția publică, poetul a recurs, în 1940, la o farsă: și-a anunțat în presă, cu concursul unor amici, decesul și a lăsat
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
Interpretă de limba română a președinților Charles de Gaulle, Georges Pompidou, Valéry Giscard d’Estaing și François Mitterand, S. a revenit în România, însoțindu-l pe Charles de Gaulle în vizita oficială din 14-18 mai 1968. Colaborează cu poezii, proză, medalioane și cronici literare la reviste românești din exil: „Limite”, „Ethos”, „Ființa românească”, „Revista scriitorilor români”, „România”, „Cuvântul românesc”, „Mele”, „Contrapunct”, „Dialog”, „Lupta” ș.a. Publică versuri în limba franceză la „Revue de Belles-Lettres” (Geneva), „Cahiers de l’Est”, „Création” și „Polyphonies
STOLOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289963_a_291292]
-
azi), Zenovie Pâclișanu (Caracterul românesc al Transilvaniei, Maramureșul românesc, Ce este Ardealul?), îndemnând la solidaritate națională. Istoria literară e ilustrata de unele reproduceri, cum este un articol al lui Radu D. Rosetti despre V. A. Urechia, sau de portrete și medalioane literare, precum cele semnate de Ionel Neamtzu despre Ilarie Chendi, de Ion Apostol Popescu despre Mihai Beniuc, de I. Al. Terebești (Nae Antonescu) despre George Boldea. Alți colaboratori: Corneliu Albu, Ștefan Păscu, Iosif E. Naghiu, Ion I. Ghelase. M. Pp.
VOINŢA TRANSILVANIEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290633_a_291962]
-
sceptici, de revoluționari sau de tradiționaliști”. Continuând prestația de la cotidianul ieșean „Lumea” (cu suplimentele sale literare, precum „Lumea. Bazar săptămânal”), redacția asigură un echilibru între partea informativă și cea de comentariu social și cultural. Fiecare număr include, pe prima pagină, medalionul unei personalități a lumii politice sau culturale, din țară ori de peste hotare. Articolele politice, îndeobște pertinente, sunt scrise de Alfred Hefter (care semnează și B. Am.), S. Grosman, H. St. Streiman (în rubrica intitulată Ziua e scurtă... sau Între da
POLITICA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288875_a_290204]