1,562 matches
-
Fig. 2.4Ă. În prezent sunt cunoscuți trei membrii: două că proteine transmembranare și alta legată de membrana printr-o legătură glicozilfosfadilinozitol; N-cadherinele promovează creșterea unor axoni în lungul astrocitelor (Goodman R.S., 1998Ă. Fig. 2.4. Adeziunea neuronoastrocitară Ca2+ dependența mediata de N-cadherină (După Goodman R.S., 1998Ă. Trecerea leucocitelor prin pereții vasculari cu ajutorul moleculelor de adeziune este cunoscută sub denumirea de diapedeza. Subliniem faptul că majoritatea modificărilor biochimice și morfologice din această fază sunt efectul jocului mediatorilor biologici activi, a căror
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
colonie de câini din rasa Brittany spaniels; este tot o deficiență autosomal recesiva manifestată prin sensibilitate crescută la infecții cu Clostridium sp., Pseudomonas sp., E. coli și Klebsiella sp. Unii câini infectați fac amiloidoza și pot prezenta o boală renală mediata de complexe imune (Tizzard I., 2004Ă. - deficiență ereditară în C5 este semnalată la șoareci; și - deficiență ereditară în C6, la iepuri (Cheville N.F., 1976Ă. Dintre deficiențele receptorilor de complement cea mai cunoscută este - deficiență ereditară de CR3 (CD11b/CD18Ă denumită
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
cobailor de ambele sexe infectați cu L. monocytogenes. (Fig. 2.15Ă. Fig. 2.15. Corpii lui Kurloff (săgeataă într-o celulă limfoida din sîngele de cobai. Debout C. și colab. (1999Ă constată că citoliza din leucemia L2CC a cobailor este mediata prin corpii lui Kurloff, numărul acestora și respectiv al celulelor NK fiind de 3 ori mai mare decât la martori. Chiar dacă participarea lor pare să fie redusă în inflamații, prezența unor insule de corpi Kurloff în diferite organe ne poate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
celulelor limfoide. Celulele prezentatoare de antigen expun antigenele degradate celulelor Ț helper și ajută celulele B la sinteză anticorpilor. Ele modulează prin limfokine și citokine activitatea unor celule efectoare: celulele K (killer, ucigașeă și NK (natural killeră, responsabile de citotoxicitatea mediata celular dependența de anticorpi (Roitt și colab., 1989Ă. ba Celulele prezentatoare de antigen de origine limfoepitelială Includem în această categorie celulele M și unele celule B, (CD2Ă, după Tizard (2004Ă. Celulele M sau celulele cu sertăraș sunt celule epiteliale specializate
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
de 60-70 kDa care blochează C3 convertaza și accelerează desasamblarea, protejând celulele normale împotriva complexului de atac membranar al complementului. Este prezența în numeroase tipuri de celule. CD56. La om se găsește pe celulele NK având rol important în citotoxicitatea mediata celular. La câine este un subset de 10-20% din celulele TCD3+. IOAN PAUL110 CD57. Este HNK-1 de pe celulele NK, limfocitele Ț citotoxice și unele subseturi de celule B. CD58 Numit și LFA-3, prezent pe majoritatea celulelor; este ligand pentru CD2
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
patologice intervine în resorbția lichidelor interstițiale excedentare, în asociație cu drenajul limfatic, de obicei deficitar în aceste situații. Se constată de asemenea în resorbția lichidelor inflamatorii. După mecanismul intim al internalizării particulelor pinocitabile, pinocitoza poate fi: - independență de receptori și - mediata de receptori. Pinocitoza independența de receptori este cunoscută și ca pinocitoza în faza fluida, lichidă sau pinocitoză constitutivă. Internalizarea particulelor pinocitate se poate realiza prin (Fig. 3.2Ă IOAN PAUL168 Fig. 3.2. Schemă mecanismelor ipotetice ale pinocitozei (După Mesrobeanu
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
traversează citoplasma de la un pol la altul și se elimină în matricea externă a celulelor. Fenomenul, descris de Moore și Ruzka a fost numit Cytopemphis, romanizat citopemfis. Karnovsky (1965Ă l-a demonstrat pe capilarele cordului și ale musculaturii somatice. Pinocitoza mediata de receptori este cunoscută și sub denumirile de pinocitoză clathrinică, adsorbtivă sau selectivă, atribute care subliniază una dintre particularitățile acestei forme de endocitoză. MORFOPATOLOGIA PROCESELOR DE RESORBȚIE ȘI DETERSIE 169 Prima denumire îi vine de la clathrină, proteină de 180.000
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
vezicule diferite, una cu receptorii liberi care emigra pe suprafața unde vor fi reexprimați și alta care va fuziona cu lizozomii în vederea degradării materialului fagocitat (După Olinescu A., 1995Ă. IOAN PAUL172 Recunoașterea, atașarea și fixarea fagocitului de particulă străină este mediata sau nu de receptori și opsonine, imunoglobulina G și fracțiuni ale complementului. Opsonizarea are rolul de a crește hidrofobicitatea bacteriilor, reducând repulsia electrostatica dintre bacterii și fagocite, ambele cu sarcina negativă a suprafeței. Particulă fagocitabilă trebuie să fie mai hidrofoba
PROBLEME DE PATOLOGIE GENERALĂ by IOAN PAUL () [Corola-publishinghouse/Science/91479_a_92289]
-
nu o cunosc. o să mă interesez și o să vă spun. MC: și V-AM EXPLICAT că președintele nu se substituie altor autorități. dumneavoastră de CE vreți ca el să se substituie PARlamentului (IVLRA: 155). Tendința folosirii lui tu/voi în comunicarea mediată (radio, televizor) - încălcând norma lui dumneavoastră, stimați telespectatori - a apărut la începutul anilor '90 după modelul limbii engleze. Fiind inițial o formă de manifestare a libertății de expresie și de negare a distanțelor discursive mari dintre interlocutori, impuse prin exprimarea
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
declanșează sau intră în schema acțiunii, în timp ce simbolul apare - în această teorie - ca un garant al relației cu sacrul sau cu lumea ideilor. Simbolul asigură accesul către o semnificație care codifică transcendentul sau imuabilul, în timp ce semnul intensifică raportul cu i-mediatul și cu realitatea. Simbolul mai curând recuperează și sedimentează un sens, este retroproiectiv (prin analepsă), în timp ce semnul este prevestitor sau prospectiv (prolepsă). Imaginile literare sau ansamblurile plastice complexe care oglindesc structurile imaginarului conțin atât imagini-simbol, cât și o "signaletică" ce
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
The fabric feels old (to me). Țesătura (mi se) pare veche' (55) The wine smells delicious (to me). 'Vinul (îmi) miroase delicios' (56) The food tastes fantastic (to me)' ' Mâncarea are un gust fantastic (pentru mine)' (b) o lectură evidențială mediată (non-factivă), posibilă doar pentru verbele LOOK/P și SOUND/ P. Verbele utilizate astfel exprimă percepții indirecte, sursa percepției rămânând neexprimată 49: (57) Tommorrow's weather sounds fine. 'Vremea de mâine sună bine' (58) Tomorrow's weather looks fine. 'Vremea de
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
28) Nu a ascultat ce i-am zis, așa că iar a greșit. În unele contexte, verbul a auzi exprimă relația "a auzi înseamnă a i se spune, a fi informat; a afla indirect". În aceste contexte, verbul transpune o informație mediată, preluată de la o altă sursă. (29) Aud că vrei să te lași de sport. (30) Am auzit că pleci din țară. 3.2.2. Percepțiile de contact La polul opus percepțiilor "distante" se situează percepția tactilă și cea gustativă, considerate
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
2.5.1. Tiparul [a auzi +Gcomplcă] Verbul a auzi poate primi drept complinire o subordonată introdusă prin complementizatorul că. Percepțiile exprimate în astfel de structuri cu verbul a auzi în matrice sunt percepții directe, ca în contextul (73), sau mediate 104, ca în exemplele (74)-(75), în care se redă indirect un mesaj verbal, o informație preluată ("aud spunându-se/vorbindu-se"): (73) Aud [că bate la ușă]. (74) Am auzit, Băjenarule,[că-i imiți foarte bine pe actorii "Naționalului
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
bine pe actorii "Naționalului"]. Am fi curioși să te auzim și noi! (Băjenaru, Cișmigiu&Comp., în CLRA) (75) Domnu' Simion, am auzit [că dumneata faci minuni, e adevărat]? (Cimpoeșu, Simion liftnicul, în CLRA) În contextele în care se exprimă percepții mediate, preluate, verbul a auzi nu mai desemnează percepția auditivă, ci un act de cunoaștere - a auzi "a afla". 4.2.5.2. Tiparul [a auzi + Gcomplsă] Tiparul este condiționat de apariția în matrice a verbului cu trăsătura [+Perfectiv] la formă
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
modalității epistemice, reprezentând înscrierea în mesaj a surselor pe care locutorul le-a avut la dispoziție pentru a cunoaște conținutul unei propoziții. Toate verbele de percepție, în utilizarea lor primară, senzorială, încorporează, în anumite condiții semantico-sintactice, nuanțe evidențiale (directe sau mediate). Verbele din a treia clasă delimitată (a arăta, a suna, a mirosi) exprimă întotdeauna percepția directă, în sensul că locutorul are acces direct la informația relatată, formulând-o conform propriilor convingeri. Pentru adoptarea acestei terminologii în lucrare și pentru delimitarea
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
motorul Google, se confirmă că în structura [nu văd a-inf] apar, în poziția infinitivului, doar verbele a fi și a avea. 103 Verbele de percepție sunt singurele verbe care admit realizarea obiectului direct ca propoziție non-finită gerunzială. 104 Prin percepție mediată ne referim la contextele pentru care în lingvistica englezească s-a propus termenul hearsay/reported - "am auzit spunându-se". Vezi și GALR II (2008: 718). 105 Vezi GALR II (2008: 208-209). Distincția propoziție relativă propriu-zisă vs propoziție interogativă indirectă se
[Corola-publishinghouse/Science/85018_a_85804]
-
Patogenia VHD constă în multiplicarea exclusiv în ficat, utilizând polimeraza ARN din hepatocitul gazdă. Durata replicării VHD depinde de durata replicării VHB și nu o poate depăși. Leziunile hepatice sunt determinate atât prin mecanism citopatic direct, cât și prin mecanism mediat imunologic (indirect). Diagnosticul coinfecției și suprainfecției VHD-VHB se bazează pe markerii serologici. (tabel 7.4). Profilaxia infecției cu VHD este asigurată indirect de profilaxia VHB, prin imunizare vaccinală și prin măsuri universale de prevenție. Hepatitele acute virale 135 Fig. 7
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
virale 137 Agresiunea hepatică începe prin legarea VHC de receptorii CD81 hepatocitari și intrarea virusului în celulă. VHC se multiplică în hepatocit, eliberând mici cantități circulante de virus. Leziunile hepatice se produc prin mecanism citopatic direct, dar mai ales indirect, mediat imun celular, la care contribuie și reacțiile încrucișate dintre unele antigene virale și autoantigenele gazdei. În cursul infecției cu VHC se produc anticorpi neutralizanți cu durată scurtă de viață, incapabili pentru asigurarea imunității. Replicarea înaltă, însoțită de o rată crescută
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
capacitatea de a “evita” acțiunea sistemului imun. Afinitatea HIV pentru infecția celulelor cu receptori CD4 conduce la distrugerea acestor celule și ineficiența apărării imunitare (Tabel 9.1). Depleția celulelor CD4 se explică prin acțiunea HIV de tip citolitic direct sau mediat imun, prin apoptoza crescută sau prin formarea de sinciții (celule infectate fuzionate, cu mai mulți nuclei). Tabel 9.1 Celule cu receptori CD4 susceptibile infecției HIV Hematopoietice LT CD4, limfocite B, monocite/macrofage, promielocite Tegumentare cel. Langerhans, fibroblaste Sistem nervos
BOLI INFECŢIOASE ÎN MEDICINA DENTARǍ by Manuela Arbune, Oana - Mirela Potârnichie () [Corola-publishinghouse/Science/403_a_932]
-
CORNELIA URSU ASPECTE DE ALERGOLOGIE ȘI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ 1. VALOAREA DIAGNOSTICĂ A TESTĂRII CUTANATE ȘI EPICUTANATE ÎN ALERGOLOGIE * Definiție * Reguli în testare * Indicații * Contraindicații * Tehnica testării * Interpretarea rezultatelor Testele cutanate și epicutanate alergologice de identificare a reacțiilor imunologice mediate Ig E domină net metodele diagnostice paraclinice. Ușor de executat, sensibile și specifice, consumatoare de puține resurse materiale, acestea se indică a fi efectuate și interpretate de specialistul alergolog pentru a elimina sursele de eroare atât în executare cât și
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
HLA par a fi responsabile de reactivitatea alergică. Privind mecanismele patogenice, alergia nazală este considerată (clasic) a rezulta din alergia Ig E-mediată asociată cu inflamația nazală de intensitate variabilă. Rinitele induse de polen sunt cele mai tipice boli alergice mediate Ig E, induse prin interacțiunea mediatorilor eliberați din celule (ce sunt implicate atât în inflamația alergică, dar și în hiperreactivitatea non-specifică). Se apreciază că alergenii (datorită activității lor enzimatice proteolitice) pot activa direct aceste celule. Rinitele alergice se caracterizează prin
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
generalizată, printr-un mecanism reflex (fig. 7.4). Limfocitele T se pare, de asemenea, că sunt importante în declanșarea răspunsului inflamator. Aceste celule sunt prezente în număr mare în căile aeriene ale astmaticilor și produc citokine care 63 stimulează imunitatea mediată celular, ca și răspunsul imun umoral (IgE). În plus, subtipurile de limfocite TH1 și, TH2 au funcții care pot influența răspunsul astmatic. Citokinele elaborate de TH1 interleukina (IL)2 și interferonul (IFN) pot să promoveze creșterea si diferențierea celulelor B
ASPECTE DE ALERGOLOGIE ŞI IMUNOLOGIE ÎN PRACTICA MEDICALĂ by LILIANA VEREŞ ,CORNELIA URSU () [Corola-publishinghouse/Science/301_a_586]
-
rolul recompenselor și al împrejurărilor în care acestea sunt acordate. Se deschide în felul acesta calea către corelarea problematicii dintre satisfacție și performanță cu problematica justiției organizaționale. În afara sensului de manifestare a legăturii dintre satisfacție și performanță, linear, direct sau mediat, problematica relației dintre cele două variabile s-a pus și în alți termeni. Cercetătorii s-au întrebat dacă între satisfacție și performanță există o relație de divergență, de excludere reciprocă sau, dimpotrivă, una de convergență. Ca de obicei, părerile au
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pentru a asigura înțelegerea cât mai fidelă a mesajului; Transmiterea asertivă a mesajului; Identificarea surselor de conflict si utilizarea strategiilor specifice de rezolvare a conflictelor; Utilizarea acestor abilități în diferite contexte de comunicare (dialog, comunicare de grup, comunicare directă sau mediată). Comunicarea presupune două etape: receptarea mesajului celuilalt și transmiterea propriului mesaj. În varianta comunicării directe ascultarea este primul pas în stabilirea unei relații de comunicare eficientă cu persoanele din jurul nostru. A fi un bun ascultător presupune manifestarea unei atitudini de
COMUNICARE ŞI INTEGRARE SOCIALĂ by Nicoleta Mihaela Neagu () [Corola-publishinghouse/Science/654_a_982]
-
economie de mijloace lingvistice, dar are forță sugestivă și întrunește importante valențe pragmatice. În acest caz, pentru a-i verifica întemeierea din punct de vedere logic, este necesară reconstituirea silogismului complet, recurgîndu-se astfel la inferențe care pot fi imediate sau mediate. În primul caz, al inefenței imediate, se produce o integrare a subiectului din premisa minoră în sfera subiectului din majoră: X este poet, deci X este om, în vreme ce, prin inferența mediată, se presupune un silogism propriu-zis, ale cărui elemente au
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]