3,630 matches
-
implica întreaga porțiune distală a unui membru (IASP, 1994; Willner și Kow, 1997). Manifestările clinice implică transpirație, vasodilatație, vasospasm, tulburări trofice ale unghiilor și părului. Patogenia exactă nu este cunoscută, există numeroase ipoteze privind integrarea eronată a reflexelor simpatice, interacțiuni medulare între medierea simpatică și cea nociceptivă. Alți autori presupun că există o hipersensibilizare a terminațiilor nociceptive la mediatorul simpatic sau invers, rezultând într-o integrare aberantă vegetativo-nociceptivă. Unele modele experimentale au demonstrat că, în condiții de afectare neuropată, axonii simpatici
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
de lipsa transpirației în zonele afectate. Examinarea neurologică nu prezintă semne clinice, studiile de viteză de conducere nervoasă și electromiografia sunt normale. De multe ori, simptomatologia este atribuită unor cauze locale, de tip fasciită palmo-plantară, insuficiențe circulatorii periferice sau boală medulară degenerativă. În ultimele două decenii au apărut teste specifice pentru identificarea neuropatiei fibrelor mici, ce includ biopsii cutanate pentru aprecierea densității fibrelor nervoase și studii ale funcționării nervilor vegetativi. Simptomatologia cu debut ușor, cu disconfort vag, mai ales la nivelul
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
enoftalmie, anhidroză hemifacială, pierderea reflexului ciliospinal și conjunctivă congestionată. A fost descris în 1869 de către Johann Horner, un oftalmolog elvețian și se datorează unei multitudini de cauze, dintre care unele foarte severe, precum sindromul Pancoast. Printre cauze se numără sindromul medular lateral, traumele cervicale, tumori, neurofibromatoză, gușile, anevrism disecant de aortă, paralizie Déjerine-Klumpke (elongație de plex brahial) etc. Sindromul se datorează unei activități simpatice deficitare pe hemifaciesul respectiv, de cauze multiple: -leziuni ale neuronului de ordin I → leziuni centrale ce implică
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
hiperflexibile și congestie nazală. Neoplazia endocrină multiplă de tip 2b (sindromul neurinoamelor mucoase multiple) Este o afecțiune autozomal-dominantă și este caracterizată clinic de multiple neurinoame ale buzelor, limbii, palatului, pleoapelor și a mucoasei bucale, asociate cu tumori neuroendocrine (feocromocitoame, carcinom medular tiroidian, ganglioneuromatoză intestinală). Manifestările vegetative sunt reprezentate de xeroftalmie, constipație, diaree și vărsături. Histopatologic, reprezintă consecința hipertrofiei și proliferării anormale a neuronilor și celulelor ganglionare asociată sub numele de ganglioneuromatoză (Carney și colab., 1978). Boala Machado-Joseph Se mai numește ataxie
Sistemul nervos vegetativ Anatomie, fiziologie, fiziopatologie by I. HAULICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/100988_a_102280]
-
o) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se efectuează tratamentul specific în cadrul Subprogramului de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular, pentru bolnavii înrolați în Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță, Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular; ... p) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă, din pachetul de
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
specific în cadrul Subprogramului de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular, pentru bolnavii înrolați în Programul național de diagnostic și tratament cu ajutorul aparaturii de înaltă performanță, Subprogramul de tratament al durerii neuropate prin implant de neurostimulator medular; ... p) servicii medicale spitalicești acordate în regim de spitalizare continuă, din pachetul de bază prevăzut la anexa nr. 22, capitolul I, în cadrul cărora se efectuează tratamentul specific în cadrul Programului național de endometrioză, pentru bolnavele înrolate în Programul național
ORDIN nr. 525/1.047/2025 () [Corola-llms4eu/Law/300526]
-
rH-ului optim pentru fiecare partener lichenic sunt foarte apropiate. Lichenii sunt independenți de substrat, pe care-l folosesc doar ca suport mecanic. Aceasta este posibilă, căci ei nu populează un mediu extern propriu-zis, ci conțin un mediu intern (zona medulară), la nivelul căruia se manifestă relațiile organism-mediu tipice oricărei biocenoze. Singura relație cu mediul exterior este aceea cu atmosfera, pentru că gazul (CO2, O2) nu poate fi stocat decât foarte limitat în mediul intern. Tot cu atmosfera lichenii fac schimbul în ceea ce privește
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
căror vase de metaxilem ocupă locul măduvei; • una externă foarte groasă, în care predomină libriformul și în care sunt dispersate, neregulat, puține vase de calibru relativ mic, cu pereții moderat îngroșați. în masa de lemn secundar pot fi observate raze medulare uniseriate, ale căror celule au pereții mai puțin îngroșați, dar intens lignificați. La rădăcinile mai groase s-a diferențiat deja felogenul, care a produs 1-2 straturi de suber spre exterior și mai multe straturi de feloderm spre interior; limita dintre
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
egală: unul de liber și altul de lemn. Inelul de liber cuprinde tuburi ciuruite, celule anexe și celule de parenchim liberian spre interior și numai celule din ultima categorie spre exterior. Inelul de lemn este străbătut de mai multe raze medulare uniseriate, celulele componente fiind vii. Toate elementele de lemn au pereții moderat îngroșați și intens lignificați; vasele sunt rare și diferă puțin ca diametru fața de elementele libriforme. Așadar, cele două inele concentrice de țesut conducător își au originea în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
centrale de lemn primar. Structura detaliată mai sus caracterizează, de fapt, regiunea de trecere de la rădăcină la tulpină. În lungul hipocotilului, spre nodul cotiledonar, structura se menține în general aceeași, cu deosebirea că centrul organului este ocupat de un parenchim medular format din celule foarte mari, iar în parenchimul perimedular se disting vase de lemn primar sub formă de lame, adesea divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
divergente care, de fapt, corespund viitoarelor fascicule ce vor pătrunde în cotiledoane. Treptat se individualizează două perechi de fascicule mici, opuse, iar de o parte și de alta rămân două arcuri largi de xilem secundar, străpuns de mai multe raze medulare uniseriate, parenchimatic celulozice. Sub nodul cotiledonar conturul secțiunii transversale prin hipocotil devine eliptic-ovat, țesutul conducător formează două arii laterale dispuse față în față, de origine secundară în cea mai mare parte, iar spre cei doi poli ai secțiunii se individualizează
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
acoperită de o cuticulă comună. În coastele principale, 1-2 straturi corticale hipodermice au celule de tip colenchimatic, iar în parenchimul cortical extern se observă două cavități aerifere alungite tangențial. Între cele două inele de țesut conducător, cambiul este pluristratificat. Razele medulare, vizibile mai cu seamă la nivelul inelului lemnos, sunt uniseriate; nu se deosebesc vasele de lemn de celelalte elemente ale xilemului. În parenchimul perimedular sunt vizibile puține vase de lemn primar, dispuse în serii radiare. Cum bine se cunoaște din
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
fasciculele foliare structura este complet definitivă. În celelalte fascicule, foarte apropiate între ele, abia se observă câte un vas lemnos cu peretele îngroșat și lignificat. Curând, numeroasele fascicule mici caulinare se vor apropia, rezultând două arcuri compuse, străbătute de raze medulare înguste, adesea uniseriate, iar țesutul meristematic procambial devine inelar. Spre baza tulpinii acesta se va transforma în cambiu, rezultând două inele concentrice de țesuturi conducătoare secundare: unul extern de liber și altul intern de lemn. Față de cilindrul central, țesuturile corticale
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
celulozici. Parenchimul perimedular este format din celule cu numeroase punctuații, ceea ce amintește de structura hidrocitelor. Treptat, spre baza tulpinii, perii tectori devin mai rari, fibrele sclerenchimatice periliberiene au pereții mult mai groși, inelul sclerificat și lignificat (lemn secundar și raze medulare) este foarte gros. La baza tulpinii structura se menține în general aceeași, cu următoarele modificări: • lemnul secundar formează un inel continuu, deci cambiul produce spre interior vase de xilem; grosimea inelului de lemn rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
medulare) este foarte gros. La baza tulpinii structura se menține în general aceeași, cu următoarele modificări: • lemnul secundar formează un inel continuu, deci cambiul produce spre interior vase de xilem; grosimea inelului de lemn rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare; inelul de lemn este străbătut de numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule parenchimatice ușor alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați; • vasele de lemn sunt dispersate neregulat în masa fundamentală de libriform
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
menține în general aceeași, cu următoarele modificări: • lemnul secundar formează un inel continuu, deci cambiul produce spre interior vase de xilem; grosimea inelului de lemn rămâne mai mică în dreptul fostelor raze medulare; inelul de lemn este străbătut de numeroase raze medulare uniseriate, formate din celule parenchimatice ușor alungite radiar, cu pereții mai subțiri decât cei ai fibrelor libriforme, dar intens lignificați; • vasele de lemn sunt dispersate neregulat în masa fundamentală de libriform; • pe alocuri, inelul de lemn cuprinde trei zone distincte
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
vase dispuse în șiruri radiare scurte. La baza tulpinii (fig. 9) se observă următoarele deosebiri: o elementele libriformului au pereții foarte groși; o vasele au peretele secundar parțial dezorganizat, porțiunile rezultate din acest proces observându-se în lumen; o razele medulare sunt în majoritatea lor uniseriate, dar se observă și raze biseriate; o conturul secțiunii transversale este aproape circular; o periderma se află sub epiderma persistentă pe o parte a circumferinței organului și sub parenchimul cortical pe o alta parte; în
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
care pe flancurile apexului se formează doar primordii foliare (foto 70), începe transformarea apexului vegetativ în apex reproducător, adică edificarea primordiilor florale. Apexul vegetativ prezintă o zonare tipică a țesuturilor meristematice, observându-se meristemul în așteptare, inelul inițial și meristemul medular. Apexul se bombează, iar meristemul în așteptare proliferează intens (foto 71). Am urmărit diferite etape în edificarea primordiilor florale cu simetrie bilaterală. Mai întâi, pe flancul extern al apexului se formează bracteea ce va proteja floarea (foto 71). Ulterior se
Citologie by Daniela Popescu [Corola-publishinghouse/Science/638_a_1331]
-
pot conflua, atingând dimensiuni de câțiva centimetri. Scoarța atacată are o culoare brună-cenușie, iar marginile acesteia prezintă o zonă vișinie-închis, foarte evidentă la soiurile cu boabe negre. Țesuturile atacate se necrozează, se adâncesc, lăstarul prezentând plăgi ce ajung până la țesutul medular. Lăstarii atacați nu mai cresc, au frunzele îngălbenite și sunt fragili, rupându-se ușor în timpul lucrărilor în verde ce se aplică viței de vie. Atacul pe bobițe este cu atât mai grav, cu cât pielița este mai groasă, petele care
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pentu O2 și CO2 sunt opusul celor tisulare, concentrația crescută de O2 favorizează desfășurarea reacțiilor descrise în sens invers. Plămânul normal are o capacitate enormă de a elimina CO2. Eliminarea acestuia variază direct proporțional cu PaCO2 și ventilația alveolară. Chemoreceptorii medulari sunt foarte sensibili la PaCO2 și orice variație a acesteia va induce modificări dramatice ale ventilației alveolare. Nu există practic situații în care supraproducția de CO2 să depășească acest mecanim de excreție. Acidoza respiratorie simplă va induce apariția unei compensări
Capitolul 2: ECHILIBRUL HIDRO-ELECTROLITIC ŞI ACIDO-BAZIC. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Anca Isloi () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1181]
-
până la intrarea în acțiune a mecanismelor imunologice specifice. Imunitatea nespecifică celulară se datorează polimorfonuclearelor și monocitelor, iar cea umorală sistemului complement, kininelor, prostaglandinelor, leukotrienelor. Infecția bacteriană, datorită chemotactismului substanțelor eliberate din focarul inflamator, determină trecerea în circulație a unor precursori medulari însoțită de creșterea numărului de polimorfonucleare circulante care vor adera la endotelii și prin diapedeză vor ajunge la locul infecției. Microorganismele sunt distruse prin fagocitoză și procese oxidative (radicali liberi de oxigen) sau neoxidative (proteine cationice, hidrolaze, pH acid etc.
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
creștere hematopoetici; interleukinele 1 (secretate de macrofage, fibroblaști și limfocitele T) care activează neutrofilele, macrofagele și limfocitele T, IL-2 (secretate de limfocitul Th) care determină stimularea limfocitelor Th, Ts, Tc și B și activarea celulelor NK 3 care stimulează precursorii medulari ai seriilor hematopoetice, 4 și 6 care au rol în proliferarea și diferențierea limfocitelor B, 5 care este factor de creștere pentru eozinofile; interleukinele 6 și 8 acționează sinergic cu interleukina 1 și factorul de necroză tumorală pentru a determina
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
ca rezultat al supurației. Uneori, la bătrâni, în infecțiile severe, pe durata terapiei cu antibiotice, cu unele citostatice sau imunosupresoare, globulele albe pot fi normale sau scăzute. Leucopenia din sepsisul sever este, probabil, rezultatul epuizării rezervei leucocitare și al depresiei medulare. Scurgerile patologice din zona infectată trebuie să fie atent examinate: culoare, miros, consistență. Microorganismele care dau infecții chirurgicale pot fi vizualizate, adesea, la microscop, pe frotiuri colorate Gram. Colorarea și studierea la microscop sunt procedee simple, rapide și necostisitoare, care
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
Gram pozitivii sensibili la peniciline, pe majoritatea Gram negativilor rezistenți la peniciline, pe treponeme și pe Micobacterium tuberculosis. 5.6.2.4.5.Cloramfenicolul Este un antibiotic bacteriostatic cu administrare orală și parenterală. Este toxic, fiind responsabil de anemia aplastică medulară și sindromul cenușiu al copilului mic. Nu se folosește pentru infecții intercurente și nici pentru profilaxie. Este antibioticul de elecție în febra tifoidă și alte infecții salmonelozice severe care nu răspund la terapia cu ampicilină. Se recomandă la pacienții care
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
de diagnostic clinic Simptomele și semnele intoxicației digitalice au fost descrise pentru prima oară de William Withering În 1875. Manifestări cardiace : subiectiv: palpitații, dispnee, sincopă; obiectiv: pot fi Întâlnite toate tipurile de aritmii. Manifestări gastrointestinale, sunt cauzate de stimularea centrilor medulari și nu au origine gastrointestinală: anorexie; grețuri; vărsături; diaree; dureri abdominale. Examenul fizic digestiv este de obicei nespecific. Manifestări neurologice: confuzie, somnolență, extrem de rar convulsii; depresie, labilitate emoțională, delir, ocazional halucinații, psihoze; cefalee, amețeli; parestezii, nevralgii; afazie. 113 Manifestări oculare
Compendiu de toxicologie practică pentru studenţi by LaurenȚiu Şorodoc, Cătălina Lionte, Ovidiu Petriş, Petru Scripcariu, Cristina Bologa, VictoriȚa Şorodoc, Gabriela Puha, Eugen Gazzi () [Corola-publishinghouse/Science/623_a_1269]