4,239 matches
-
rememorată (L`amour est la poésie des sens, spunea Balzac), este încă poezie a simțirii și poate că de aceea se însoțește cu nostalgia idilicului, cu pastelul: Te caut în căldura poveștilor de iarnă (p.51); Am colindat apoi înverșunată/ Meleaguri de povești cu prinți și zmei (p.87); Pe poteca îngustă dintre dealuri: / Miroseai a coasă,/ Miroseam a fân...(p.70); În vatră, cărbunii de mult s-au răcit,/ Mai stăruie-n aer scântei colorate,/ Din margini de lume, un
DESPRE IMANENŢA ATRIBUTULUI de IULIAN CHIVU în ediţia nr. 2300 din 18 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/360927_a_362256]
-
de la nașterea sa. Știut fiind faptul că biografia sa este arhicunoscută, am ținut să punem accent aici pe câteva momente din vasta și bogata sa activitate pastoral-misionară din timpul celor patrusprezece ani de arhierie ai săi ca arhipăstor asupra acestor meleaguri ai perioadei dintre anii 1936-1950. Noul Episcop al Oradiei încă din primele zile de după investirea sa în această treaptă a purces la drum alcătuindu-și un program foarte riguros și foarte sistematic în același timp în vederea rezolvării și soluționării diferitelor
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
o colaborare foarte fructuoasă cu toate instituțiile și organismele locale și centrale, câștigându-și în foarte scurt timp toată aprecierea și prețuirea tuturor factorilor de decizie. De aceea, putem spune cu toată convingerea și certitudinea că Biserica Ortodoxă de pe aceste meleaguri a intrat într-un real progres spiritual, cultural, social și material. Preasfințitul a știut să-i implice pe toți oameniii de bună credință și doritori de bine, fie ei clerici sau mireni, în diferitele activități și acțiuni ale Bisericii, făcându
DESPRE EPISCOPUL NICOLAE POPOVICIU AL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360812_a_362141]
-
cei care au venit special pentru pământ din zona Brăilei si a Râmnicului Sărat (bunica), unde au fost împroprietăriți cu pământ de către autoritățile locale din acele vremuri, într-o acțiune de așa-zisă colonizare, ce urmărea stabilizarea lor pe acele meleaguri. Pescarul, care aducea pește părinților mei, era și cel care trăgea clopotul bisericii în timpul săptămânii, la vreo sărbătoare sau vreun deces; de aceea i se spunea Nae Ceaușu, numele lui fiind, dacă îmi mai amintesc bine, Nicolae Ungureanu. Venea seara
IUBIRILE UNUI PESCAR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 228 din 16 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360882_a_362211]
-
mele, trec să mă ocup de tochitura moldovenească, în timp ce ea aranjează friptura de pasăre la cuptor. Bucatele astea le-am programat din timp, astfel ca oaspeții să se simtă ca acasă, la Iași, căci fiind de mai multă vreme prin meleagurile haifaiene și nu numai, deci înainte de Tel Aviv-Petah Tikva, au tot cunoscut mâncarea cu specific local. Încât, ce ne-am zis? Hai s-o mai dăm un pic și prin încăperile Hanului Ancuței, de pe Drumul Romanului, unde poveștile comisului Ioniță
DIVINA ÎMPLINIRE – UN ÎNALT OASPETE DORIT – SCRIITORUL ROMÂN MIHAI BATOG BUJENIŢĂ de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/364057_a_365386]
-
A dragostei menire Dintre femeie și bărbat Prin sfânta lor unire, Cum tot mai rar și tot mai strâmb De-o vreme se petrece În inimile ca de plumb Și ca de piatră rece Chiar și la noi, pe vechi meleag Și-n leagăn de frăție, Unde de dor, dureri și drag De soț și de soție Și de părinți și de bunici, Și de strămoși și neamuri, În țara Lupilor de-aici Cu dragi și sfinte hramuri. Al Pietrei Duh
POEM DUPĂ PROZA SCURTĂ LEGENDA LUI DRAGOBETE DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1145 din 18 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364083_a_365412]
-
împreună cu ea tot anul. Sărutul reprezenta legământul lor de dragoste, simbolizând totodată promisiunea unei fericiri îndelungate. Asupra cuplului se spune ca veghea chiar Dragobetele, de unde și zicală “Dragobete săruta fetele!” În ultima vreme, Ziua Îndrăgostiților a fost adoptată și pe meleagurile noastre.Tinerii sunt încântați că există și o zi a lor, a îndrăgostiților, un prilej de a sărbători împreună cu cel (cea) iubit(a). Deși mai sunt voci care spun că nu este o zi specifică țării noastre, ea prinde rădăcini
O LUNA A DRAGOSTEI de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364096_a_365425]
-
datorită invaziei perșilor care au cotropit și au pârjolit tot ce au întâlnit în cale. Au dărâmat templele și palatele, au dat foc la sate punând locuitorii pe fugă. Iar aceștia s-au refugiau, care cum au putut, pe alte meleaguri, pentru a-și salva viața și agoniseala pe care au reușit să o mai ia cu ei. Mândra cetate a regelui Atalyei a fost asediată vreme îndelungată de perși, bravii eroi din interior apărându-se din răsputeri. Însă zilele le
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
cerșit, să agonisească ceva parale din care să trăiască în zilele următoare, ori să strângă ceva pentru bătrânețe. Când se plictisea se oprea un timp într-un loc, își potrivea temeinic traista pe spinare și pleca la întâmplare, spre alte meleaguri, prin alte sate, pe la alți săraci și alți câini. Uneori ar fi putut fi confundat cu un pelerin. Nu. Tragodas nu era un pelerin, căci oriunde ajungea, avea o veșnică indolență, trândăvea și numai doar la ananghie cerșea. Dacă ceva
PARTEA I-A de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1141 din 14 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364098_a_365427]
-
veșnică din partea celor care gândim și simțim românește, pluton încheiat de data aceasta chiar de recenzent. Umilele mele rânduri sunt o picătură într-un ocean, oceanul de iubire pe care Dumnezeu îl are pentru venerabilul autor ieșean, dar născut pe meleagurile gălățene, pe care nu le-a uitat nicicând. Cititorilor de ieri, astăzi și mâine, le mulțumesc dacă această cronichetă le-a adus un strop de emoție în suflet. Prof.univ.asoc. Pompiliu COMȘA Referință Bibliografică: Clubul de Elită al reprezentanților de
CLUBUL DE ELITĂ AL REPREZENTANŢILOR DE SEAMĂ AI LITERELOR ŞI ŞTIINŢEI ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364185_a_365514]
-
emigranții din fosta Uniune Sovietică și România. După 1990, aceștia au fondat biserici ortodoxe și evanghelice, având o prezență importantă în oraș. Mulți cetățeni români, cât și de origine maghiară, care provin din România, au un statut respectabil pe aceste meleaguri. Putem aminti aici biserica evanghelică maghiară, al cărei conducător este Andreas Siegel, de etnie maghiară, originar din județul Satu-Mare. O altă personalitate în viața orășenilor este pastorul Christian Krumbacher, care este pastorul celei mai mari biserici creștine din Trossingen. Pastor
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
limba germana. Pe lângă aceste religii, un rol important îl ocupă și cea islamică, prin marele număr de emigranți din Orientul Mijlociu. Comunitatea Română din Trossingen În Trossingen trăiesc foarte multe familii care provin din România și s-au stabilit pe aceste meleaguri. De-a lungul anilor, mulți au renunțat la cetățenia română în schimbul celei germane. Dar inima și gândul lor se îndreaptă mereu spre casă. Dacă îi întrebi ce înseamnă „acasă" pentru ei, îți vor spune cu nostalgie că este pământul strămoșesc
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
de români în rândurile cărora te simți ca acasă. Oricând ai nevoie de un ajutor sau un sfat, întotdeauna se va afla cineva care să te ajute și să te încurajeze. Primele familii din România care au poposit pe aceste meleaguri sunt familiile Krumbacher Conrad și Krumbacher Michael (care au venit în jurul anilor 1970), familia Crișan Ștefan precum și mulți medici, profesori, pastori care se bucură de o reputație frumoasă în rândul cetățenilor germani. Trimestrial are loc sub denumirea „Întâlnirea din Pădurea
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
este mai degrabă un sfert de vin de Württemberg, de obicei roșu, servit cu cozonac proaspăt împletit. Acesta se numește „Hepfekranz mit viele Zibeebe” (cozonac tradițional copt cu foarte multe stafide). O altă tradiție care dăinuiește de veacuri pe aceste meleaguri este „Trossinger Heimatlied" (Joseph Zepf/ Frity Jode). Acesta reprezintă imnul local al orașului și este cântat la diferite ocazii și aniversări. Heimatlied a fost compus în 1957 cu ocazia sărbătoririi a 100 de ani de existență a fabricii de instrumente
TROSSINGEN (2) – UN TĂRÂM AL TRADIŢIEI ŞI CULTURII ŞVĂBEŞTI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 947 din 04 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364196_a_365525]
-
mine a fost cel care a culminat cu publicarea antologiei „Testament”. A pornit din loc abia mai tarziu, acum câțiva ani. Fiicele mele își terminaseră facultățile iar băiatul de abia o începea. Deși vorbesc bine românește, copiii mei - născuți pe meleaguri străine, acum la vârste în jurul a 30 de ani -, ca mulți alți copii de emigranți, nu stăpânesc bine partea sofisticată și rafinată a limbii paterne/materne. Vocabularul unui emigrant, chiar și acela care folosește zi de zi limba lui de
TAINA SCRISULUI (49) – UN TESTAMENT LITERAR de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 934 din 22 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364228_a_365557]
-
Auckland? De ce Măgura în această parte opusă a globului? Pentru că, deși aflați la o asemenea distanță, comunitatea românilor din Noua Zeelandă ține viu spiritul tradițiilor românești, moștenire ce au purtat-o și o poartă în suflet afișând-o de câte ori dorul de meleagurile străbune le răscolește amintirile. De ceva vreme, mai precis de aproape nouă ani, mă ocup, împreună un cu un colectiv de colegi din Slatina de conservarea și promovarea tradițiilor culturale din județul Olt. La început, că orice novice, nu am
CU OLTENII ÎN NOUA ZEEELANDĂ de GEORGE SMARANDACHE în ediţia nr. 925 din 13 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364258_a_365587]
-
Autorului M-am întors din vizita făcută în România în vara acestui an, 2013, cu o scânteie de speranță în plus față de anii precedenți. În fiecare an am găsit primeniri dătătoare de speranțe, oricâte zvârcoliri au tulburat viața trăitorilor pe meleagurile noastre, dar acum am remarcat un salt mai mare. Semnificative mi s-au părut mutațiile acolo unde suflul nou pătrunde mai greu, în zona rutinei care, în ultima perioada, dă semne ca nu mai apasă atât de greu și îmbracă
SPERANŢE PENTRU ROMÂNIA de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1068 din 03 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363069_a_364398]
-
o ura, mai ales protipendada care participa la înmormântare. Femeia plânsă, îmbrăcată toată în doliu, a așteptat până s-ă retras lumea și, singură, în fața reavănului mormânt, îi jura lui Eminescu că peste cincizeci de zile , se vor întânli pe meleagurile veșniciei, va fi și ea lângă el. Timp de două săptămâni, aproape zilnic se ducea la mormântul lui și-i punea câte-o floare pe pământul reavăn. Referință Bibliografică: BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare
BOALA ȘI MOARTEA LUI MIHAI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2344 din 01 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363101_a_364430]
-
de felicși și jidani. Nu salvăm țara cu dude La palat, pe lângă tron, Și-un bătrân ce-abia aude Secularul gramofon.. Nu salvăm țara cu pruncii Lepădați la alții-n prag, Nu făcuți de neamț săpun, ci Traficați pe alt meleag... Nu salvăm țara cu tute Dezbrăcate la chiloți Și-un primar cu parașute Puse-s să voteze hoți... Nu salvăm țara cu lelea Surdă, oarbă și... amin!, Ce votează toate celea Moartă vie-n buletin... Nu salvăm țara cu lobby
NU SALVĂM ŢARA CU... ŢARA (MANIFEST) de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363124_a_364453]
-
ultima vreme se înscrie cu insistență și numele lui Ion Catrina, autorul unor romane de referință din literatura română contemporană. Născut la 30 august 1943, cel de-al cincilea fiu al lui Alexandru și al Teotinei Catrina a copilărit pe meleagurile idilice, legendare, încărcate de istorie și de cultură ale județului Vâlcea, în comuna Costești, unde a urmat și cursurile gimnaziale. A urmat liceul la Brașov și a absolvit la zi cursurile Facultății de Filologie din cadrul Universității „Alexandru Ioan Cuza” din
SUFLETUL UNEI LUMI de CODRUŢA VIIŞOREANU în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363135_a_364464]
-
mondial când la putere se afla partidul nazist al lui Mussolini, întreaga familie Orru emigră în Elveția neutră, unde tânărul viitor pictor urmă cursurile liceale și apoi școala de arte frumoase. După terminarea războiului familia lui revenise în Italia pe meleagurile natale, numai el rămânând în Elveția. Robert, pe Mirela a cunoscut-o în Berna, la un concert susținut de Opera Română din București, cu ceva ani în urmă. Se îndrăgosti atât de tare de tânăra și frumoasa soprană, încât hotărî
MEDITATIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1049 din 14 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363112_a_364441]
-
din 11 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului De ce n-am murit ieri, plâng, Să mă-ngroape mai adânc ? Și de ce n-am fost o apă Nevoie să n-am de groapă?! Dio, proaspăt absolvent al celui mai vestit liceu de pe meleagurile poetului național, revenea în Bucovina, patria părinților săi, taman la înmormântarea bunicii. Deși în plină vară, soarele dungat în negru , mușca hulpav și rece din tristețea tuturor. Cerul întreg însă asista impasibil la ceremonia terestră, lacrimogenă și împăcată. Poate prea
CA UN BOCET, MAMA de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1046 din 11 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363179_a_364508]
-
proeminenți, părul cu început de grizonare la tâmple și ochii pătrunzători, dar mai ales buzele sale cărnoase. “Cum ar fi oare să săruți aceste buze, sau să te lași sărutată de ele?” se întreba ea. Georgeta, plecată cu gândul pe meleaguri interzise după ce pășise peste pragul casei lui Condurache, nici nu băgase se seama că Sebastian îi tot spunea ceva de câteva secunde. - ... și doreai să discutăm despre situația ta, nou apărută în familie, presupunând că soțul ar avea anumite relații
PROFA DE ISTORIE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1051 din 16 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363145_a_364474]
-
vor mai strecura în lucrările de bacalaureat „perle” de felul „ Creierul este cel mai important organ genital al omului” și că tot românul, nu numai că va ști cum se numește țara lui, dar va ajunge să conștientizeze că aceste meleaguri, îngrozitor de pângărite și sluțite astăzi de-a valma de conducători și locuitori, cândva au reprezentat axul spiritual al lumii. De aceea, felicitări revistei Zeit pentru cota 100 și consider că ar fi strașnic de bine să ne reîntâlnim la cota
REVISTA ZEIT LA COTA 100 de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/363210_a_364539]
-
subțire, înalt, în vârful căruia apar florile roșu-carmin și care-și deschid gurițele, buzele roșii pentru a primi un sărut? Frumusețea culorii, perfecțiunea formei, gingășia siluetei, mirosul discret dăruit cu generozitate văzduhului și ... o parte din copilărie rămasă pe acele meleaguri! *** În cetate existau și Pavilioanele Bisericii Ortodoxe. Părinții dăruiseră o mică orgă pe care o aveau, unui preot al acelei Biserici și el îmi dăduse o cărticică de rugăciuni pe care am păstrat-o mult timp, până când a trebuit să
ALBA IULIA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 1048 din 13 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363165_a_364494]