1,456 matches
-
dobândite la diverse obiecte de învățământ. În sistemele moderne, procesul didactic este centrat pe subiect, deci pe dobândirea de informații factuale; interesul se ândreaptă asupra unei minorități cu performanțe de excepție; scopurile educației sunt „învățarea în sine și pentru sine”, memorarea de informații; profesorul are rolul de a controla activitatea elevilor; notarea se face pe baza testelor punctuale de cunoștințe; o viziune atomistă asupra cunoașterii, în care există granițe tranșante între diversele discipline de studiu. În cultura americană, de pildă, predomină
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
dragostea de învățătură și studierea cărților sfinte este calea spre înțelepciune, asemenea lui Adam, care a ales cunoașterea. Pentru Islam, cartea sfântă, Coranul, păstrează în formă scrisă cuvântul lui Allah, atunci când aceasta s-a adresat singura dată umanității. De aceea, memorarea Coranului, repetarea lui ca formă de rugăciune care nu trebuie tulburată este datoria oricărui bun musulman, ca și înscrierea în ritual prin pelerinaj. Dimpotrivă, în hinduism, sursa cunoașterii și a înțelepciunii este noncuvântul, adică meditația și introspecția, iar pentru budiști
[Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
sinteză (recapitulative). II. După domeniul educației muzicale, în: o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor ritmice: exerciții de ritmizare, de tactare, de recunoaștere a ritmului, de citire ritmică, de dirijare; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor melodice: exerciții de memorare, de intonare melodică, de recunoaștere a tronsoanelor melodice; o exerciții destinate formării și consolidării deprinderilor de cântare expresivă (în nuanțele și tempoul adecvat conținutului cântecelor); o exerciții destinate însușirii elementelor de cultură muzicală (exerciții de recunoaștere a cântecelor, a categoriilor
CÂNTĂM ŞI COMUNICĂM by ELENA SIMINA () [Corola-publishinghouse/Science/493_a_864]
-
Analiza subtilă a practicilor didactice ne invită și la o meditație pe marginea sistemului educativ autohton. Un sistem în care acumularea și redarea de informații reprezintă în continuare note definitorii, iar educatorii consideră că timpul dedicat de către elevi repetării și memorării adevărurilor esențiale nu este niciodată suficient. Necesitatea reîntoarcerii la narațiunea istorică, reclamată de atâția profesori, practicieni avizați ai didacticii istorice, reprezintă o altă temă de reflecție inspirată de lectura acestui volum. Cătălina Mihalache nu se mărginește să semnaleze problema, ci
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
din viața școlii este considerată relevantă pentru definirea sa. Există similitudini clare între acest termen și cel de cultură organizațională 60, întreținute de recenta transpunere a unor concepții manageriale în domeniul educațional. Manualul, o istorie imperfectă Ceea ce școala propune spre memorare este expus, cel mai clar, în manual vehicul predilect al învățării instituționalizate. Asociat reproducerii fidele și adesea constrângătoare a mesajului propus și nu informării pasagere, dezinteresate, el traduce pe înțelesul tuturor memoria istorică a unei comunități. Prezentarea nu este explicată
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
să se întreacă în exersarea unor scheme narative cât mai concise, care aduc istoria la stadiul de simplu calendar adnotat. Dar efectul pare să fie invers, căci eliminând aproape total explicația, informația își pierde justificarea și statutul de suport al memorării. Observând cu mai puțină crispare lecțiile "despre unire", care fundamentează istoric cele două comemorări, putem vedea că elevii întâlnesc un obstacol în plus, fiindu-le greu să reducă ziua de 1 decembrie 1918 la o persoană emblematică. Celelalte uniri sunt
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
națională, era categoric legată de ziua de 1 decembrie. Astfel se explica de ce "Alba Iulia a devenit simbolul acestei Uniri"369. De fapt, lecția propriu-zisă se reducea, aproape exclusiv, la o povestire despre cele petrecute, atunci, în acel oraș. Pentru memorarea corectă a textului, autorii solicitau expres elevilor să rezume, încă o dată, povestea adunării 370. Imagistica festivă și triumfalistă insista asupra "tricolorului unirii", asupra faptului că "toți cântau "Deșteaptă-te Române" și "Pe-al nostru steag e scris Unire""371. Unitatea
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
istoria unor cărți și nici a unei specii de literatură școlară, ci se preocupă de instrumentarea lor în context neacademic. De altfel, manualul este, în sine, o lectură mereu incompletă. Solicită un ghidaj expres, un ajutor în descifrarea, selecția, completarea, memorarea sau ignorarea conținuturilor propuse, rămânând doar un suport pentru însușirea asistată a înțelesurilor unui text. Manualul reprezintă o bună ocazie pentru confruntarea cunoștințelor livrești cu interpretările personale. În mod paradoxal, caracterul său normativ este relativizat de mecanismele de negociere care
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și de persuasiune dintre cele mai diverse (vezi, de exemplu, Charlotte Linde, Working the Past. Narrative and Institutional Memory, Oxford University Press, Oxford/New York, 2009, pp. 7-13). 44 Maurice Halbwachs sesiza corect situația școlarului, care învață istoria mai întâi prin memorarea unor date, fapte, nomenclaturi, evenimente marcante, personaje importante, sărbători care trebuie celebrate. În acest stadiu, istoria este percepută ca exterioară și moartă. Sentimentul de exterioritate este întărit de încadrarea calendaristică a evenimentelor predate, căci la această vârstă copiii învață cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
au făcut" (Ion Neculce, op. cit., p. 7). Unii elevi au riscat să dea cifre precise de bătălii și, respectiv, de biserici. Ele variau de la 11-12, până la 42-47, cu explicația că "pe toate le-a câștigat", mai puțin două-trei lupte. Presiunea memorării atâtor date în lecțiile despre Ștefan a fost, în mod clar, foarte mare, unii imaginând fericite coincidențe care să reducă numărul lor (de exemplu, atâtea bătălii, câți ani de domnie). Puțini au reușit să scrie măcar anii de domnie cu
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
de încântare pe față, Mama lui Ștefan cel Mare (s.a.)" (Radu Petrescu, Prizonier al provizoratului. Jurnal, 1957-1970, Editura Paralela 45, Pitești, 2002, p. 274). 186 Spontaneitatea copiilor arată și o diluare sensibilă a "educației patriotice" care însoțea, în mod tradițional, memorarea acestei legende în școală; vezi relatarea Elenei Mărculescu, în Zoltán Rostás, Theodora-Eliza Văcărescu (coord.), op. cit., p. 156. 187 Dancu este o zonă periferică și incomplet urbanizată a Iașului, inventată de autoritățile locale în anii '80 când stabilirea în oraș era
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
și pe Dunăre și organizarea apărării antiaeriene. Noi sarcini au primit și curierii sovietici, al căror instructaj s-a completat cu acte de terorism asupra ofițerilor români observați singuri pe linia de frontieră. În plus, noile instrucțiuni au prevăzut și memorarea podurilor, fotografierea acestora și utilizarea pentru transport numai a căruțelor, pentru a nu atrage atenția santinelelor. Li s-a trasat să nu se cazeze la hoteluri sau case particulare, ci „numai” la locuințe de femei de moravuri ușoare, care să
Istoria serviciilor de informaţii-contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945 by Alin SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101011_a_102303]
-
investigații În care sunt prezente Încercarea și eroarea, formularea de ipoteze, Îndoiala și contrazicerile, soluții care nu sunt reciproc exclusive, ci complementare. Pentru a spori eficiența metodei se recomandă ca asimilarea algoritmilor În procesul Învățării să nu se reducă la memorarea unor structuri operaționale standardizate, oferite de profesori “de-a gata “. Elevii Înșiși trebuie antrenați În elaborarea și descoperirea algoritmilor, care prin repetare să se fixeze și să se constituie În instrumente de rezolvare a unor sarcini din ce În ce mai complexe. Metoda algoritmizării
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
casă, dar nu se neglijează nici un prilej ca viața însăși să devină atît imboldul, cît și obiectul cercetărilor și învățămintelor noi și cîmpul de aplicație al celor învățate în camera de studiu. De aceea învățămîntul lui era intuitiv, firesc, evita memorarea seacă, introducînd în studiu singurul interes cu adevărat puternic: acela trezit de viață, sub toate aspectele ei. Învățarea se baza pe trezirea interesului și a plăcerii de a studia. Pe lîngă cărți, era observată și cercetată natura și viața socială
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
amintesc că succesul în lume depinde mai mult de energie decît de informație"243. Teoria pedagogului englez despre educație cuprinde multe idei pozitive: el a pledat pentru un învățămînt legat de viață, de nevoile omului, împotrivindu-se instrucției bazate pe memorarea unor texte din cărți; a propus ca procesul instructiv să pornească de la educația simțurilor, ridicîndu-se apoi spre operațiuni din ce în ce mai abstracte. 5.6. India Animat de idei rousseauiste și tolstoiene, Rabindranath Tagore deschide în 1901, la Santiniketan ("Locașul păcii"), o școală
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
urmeze o cale euristică, ghidîndu-se după patru principii, care devin și momente ale desfășurării procesului didactic: cercetarea, intuiția, integrarea și principiul social. Cunoștințele nu trebuie oferite de-a gata elevilor, al căror efort prin urmare nu trebuie redus numai la memorare. Școala activă, mergînd aici pe linia fixată de marii pedagogi ai trecutului și îndeosebi de Rousseau, are meritul de a fi popularizat această idee. Nu are adevărată valoare educativă pentru individ decît ceea ce el a izbutit să aducă la lumină
by IZABELA NICOLETA DINU [Corola-publishinghouse/Science/974_a_2482]
-
simptomele copiilor cu sechele parteucefalice sunt : hipermobilitatea, fuga fără scop, instabilitatea emoțiilor, instalarea rapidă a oboselii, perseverența în joc și lipsa de adaptare la nou. La vârsta preșcolară caracteristicile lor sunt : instabilitatea atenției, capacitatea redusă de concentrare, capacitatea slabă de memorare, incapacitatea formării conceptului de număr și a deprinderilor de calcul. d)insuficiențe de tip disfazic : afazia sau alalia (tulburări de limbaj) și imaturitatea, respectiv inadaptibilitatea școlară Semnele acestei insuficiențe apar în limitele utilizării limbajului oral ca mijloc de comunicare interpersonală
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
evitarea situațiilor de conversație și refugiul în starea de mutism. În ajunul școlarității copilului se evidențiază fenomenul de reactualizare greoaie a vocabularului, ,,căutarea cuvintelor’’ în procesul de comunicare sau vocabularul redus, limitarea comunicării la propoziții simple, telegrafice și altele, incapacitatea memorării unui text. În ajunul vârstei de 6 - 7 ani, persistența cea mai mare o au tulburările de orientare spațială și insuficiențele psiho-motorii. Ca urmare a unei atitudini pedagogice neadecvată, acești copii dislexici - disortografici, devin cazuri tipice ale insuccesului școlar. 3
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
caracterul concret intuitiv și acțional al gândirii școlarului mic, la care acțiunea mintală derivă din acțiunea externă, pur obiectuală (cu deosebire în clasele I - II). Această metodă tradițională capătă noi valențe formative în didactica modernă, deoarece nu mai urmărește doar memorarea și reproducerea unor date, ci, prin reprezentarea figurativ - ideatică a unui fenomen, obiect sau proces, facilitează înțelegerea profundă a esenței existenței și legității fenomenului în sine. Modelul reprezintă, deci, o simplificare, o schematizare, un extras sau o aproximare a realității
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
dicta sunt cele din abecedar, la care, cu timpul, se pot adăuga altele noi al căror înțeles trebuie explicat în prealabil. În dictarea propozițiilor, în perioada alfabetară, se respectă următoarele etape : -rostirea propoziției de către învățător; -repetarea propoziției de către elevi în vederea memorării, a sesizării și reținerii intonației; -autodictarea propoziției cuvânt cu cuvânt; -recitirea propoziției de către învățător și urmărirea felului cum a fost scrisă de către elevi; -efectuarea autocontrolului prin citirea în șoaptă a propoziției de către fiecare elev, depistarea eventualelor greșeli și corectarea lor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
mod deosebit atenția elevilor pentru transpunerea corectă a fenomenelor ortografice sau gramaticale pe care le include. Transcrierea este o activitate mai dificilă decât copierea deoarece literele de tipar trebuie transformate în litere de mână. Activitatea de transcriere implică procesele : citirea, memorarea, scrierea. Activitatea de transcriere, fiind mai dificilă, se începe mai târziu, când elevii sunt capabili să o realizeze. Activitatea de transcriere, ca și cea de copiere, se încheie cu autocontrolul (recitirea fiecărui cuvânt, efectuarea corectării). Exerciții lexicale Din categoria acestor
ÎNVĂŢAREA SCRIERII CORECTE ÎN CICLUL ACHIZIŢIILOR FUNDAMENTALE (Clasele I – II) by IOANA CHICHIRĂU () [Corola-publishinghouse/Science/1291_a_1944]
-
pastelate, la paleta intensă a verii, la toamna aurie plină de roade policrome și până la alb-cenușiul iernii, vrâstat de copaci negri, spectrul coloristic al curcubeului albastrul cerului, galbenul lanului, verdele mării toate, au dat oamenilor adevărate repere de orientare , de memorare. Ele au stat, de fapt, la baza cunoașterii lumii. Forma și culoarea sunt cele două elemente esențiale ale oricărei percepții optice, deci ale oricărei informații vizuale. Nu poate fi culoare fără formă, la fel nu poate fi formă fără culoare
CULOAREA SENS ŞI SENSIBILITATE by ANGELA VASILACHE () [Corola-publishinghouse/Science/263_a_496]
-
caracteristicile specifice principalului canal de difuziune utilizat, cel al circularelor bisericești ce reproduc și explicitează comunicatele oficiale. Citirea acestor circulare În biserici, În fața credincioșilor, aceeași piesă câteva duminici la rând, le facilita intrarea În mecanismele culturii orale țărănești, bazată pe memorare și dicțiune, pe ascultare și repetiție. În plus, autoritatea izvorâtă din caracterul oficial al acestor texte era Întărită, În mod considerabil, de autoritatea spirituală pe care le-o conferea difuzarea În fața altarului. Emise frecvent În intervalul 1793-1815, ele sunt rezultatul
[Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
obiectivă a propriilor progrese În Învățare, posibilitatea de a comunica cele Învățate (sub diverse forme: oral sau scris), deprinderea de a-și organiza și a folosi În mod rațional timpul, Însușirea unor tehnici și metode de studiu eficiente (tehnici de memorare, de prelucrare a informației (conspect, fișe, sinteze, scheme etc.) cât și Însușirea unor tehnici de documentare (utilizarea manulului, a caietelor de notițe, a bibliografiei, a mijloacelor informatice de documentare etc.) În definitiv, putem considera că instituționalizarea educației permanente presupune pe lângă
Creativitate şi modernitate în şcoala românească by Natalia Alina COPĂCEL () [Corola-publishinghouse/Science/91778_a_93101]
-
cel puțin aici, încălecările dintre aplauze și o vorbă care reușește cu greu uneori să se facă auzită (trecerile de la § 1-2, § 4-5, § 6-7, § 9-10, § 15-16). Printre urmele unei scripturalități subiacente, sau cel puțin ale unei elaborări anterioare și ale unei memorări de părți mari sau chiar a întregului discurs, trebuie să menționăm sintaxa complexă a paragrafelor 6 și 7, precum și ritmul periodic ternar din § 5, § 9-11 și § 14. 3.4. Fragmentul 128 din Caracterele de La Bruyère <1> În continuare, vom folosi
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]