1,292 matches
-
învățat tot ce era necesar pentru fantastica noastră întâlnire... Mai rămâne premiera, singura reprezentație... Vino! Reprezentația începuse. Familia, prin înmănuncherea versurilor ei, ridicase cortina! Liviu Romoșan Academia vieții(Publicat în „Pagini medicale bârlădene ” nr. 130 -131/2009 ) Înmormântată atâta vreme, memorialistica renaște. Renaște și se dovedește a fi - se putea altfel? - o literatură de interes. Mai ales aceea scrisă de autori care, într-o vreme, apusă, au plătit cu libertatea lor îndrăzneala de a se fi dovedit patrioți. Este și cazul
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
până și „lui Perpessicius îi plăcea să se declare, în taină, părtaș la viața Academiei Bârlădene și păstra legătura cu fondatorul ei prin corespondență și prin cel ce scrie aceste rânduri”, adaugă C.D.Zeletin la cele spuse mai înainte în memorialistica pentru G. Tutoveanu, repetată și în „Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească” din „Pagini medicale bârlădene” nr.126/127/2008. În ce ne privește pe noi, bârlădenii, în timpul vieții și după G. Tutoveanu, n am zăbovit o clipă a-l
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
zonă. Sfârșește prin a individualiza și găzdui la pag. 458 doar „Academia Bârlădeană”, față de care amănuntele din cupr ins le întâlnim la p.23-25 dar cu erori. Academia... nici într-un caz nu și-a încetat activitatea după 1950. În „Memorialistică” G.Tutoveanu din „Acta Mus ei Tutovenis”, III, Bârlad, 2008, dar și în „Bârlad, oraș de veche tradiție cărturărească” din „Pagini medicale bârl ădene” nr.126 127/2008, C.D.Zeletin, membru al Academiei de pri n 1948, face referiri exacte
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
regresiunea panteistică ce dizolvă eul de unde și neputința "diferențierii" estetice în raport cu modelul imuabil (paseist-folclorizant) prescris de psihologia rasei. Prin însuși faptul că ilustrează etapa afirmării conștiinței de sine a literaturii noastre, grație unei personalități exemplare (a criticului făuritor de canon), memorialistica lovinesciană e mai puțin o împlinire firească a virtualităților rasei (moldovenismul), cât dovada concretă, "monumentală" chiar, a voinței constructive de sincronizare cu formele avansate ale culturii europene, în care sentimentul tradiției și al continuității istorice a generat încrederea în cuvântul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
șase volume ale Istoriei literaturii române contemporane cu galeria portretelor de scriitori care au intrat deja în istorie prin operele lor, portretele fiind realizate "cu alte mijloace, de pitoresc anecdotic și psihologic, și numai în limitele experienței proprii"2. Care va să zică, memorialistica lovinesciană se recomandă, pe de o parte, ca "îndreptar" menit să "umanizeze" critica propriu-zisă și să-i atribuie o finalitate morală, iar pe de altă parte, ea se ipostaziază ca operă de imaginație, lăsând spiritul să zburde în voie și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui discurs cu înșelătoare tentă memorialistică, ce reînvie trecutul doar pentru a-l îngropa mai bine, făcându-l "uitat" în pagina scrisă. Literatura criticului ajunge să fie în cele din urmă, după numeroase rescrieri, o literatură "fără obiect". Relația dintre memorialistică și literatura de imaginație merită câteva rânduri explicative. În sinteza istoriografică din 1937, Lovinescu își încadrează proza la capitolul Epica autobiografică, care ar fi, în opinia sa, "opera criticilor, eseiștilor și a ideologilor", adică a scriitorilor înclinați mai mult spre
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
altă natură și se realizează, pe de o parte, prin teatralizarea narațiunii (id est prin "romanțare"), iar pe de alta, prin autoproiecția empatică într-un personaj delegat să joace pe scena romanului rolul autorului însuși. Ca în psihodramă. Oricum, cultivarea memorialisticii propriu- zise (model subiectiv-liric preferat de prozatorii moldoveni și în care Lovinescu însuși admite a-și fi împlinit "latura sa esențială și a rasei sale"7) era un moment necesar, ce se cerea depășit prin opțiunea pentru așa-numita "epică
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fi împlinit "latura sa esențială și a rasei sale"7) era un moment necesar, ce se cerea depășit prin opțiunea pentru așa-numita "epică autobiografică" (model "obiectiv", ilustrat de creațiile ficționale ale criticilor, eseiștilor și ideologilor). Pe scurt, trecerea de la memorialistică la epica autobiografică indică însăși direcția de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
criticilor, eseiștilor și ideologilor). Pe scurt, trecerea de la memorialistică la epica autobiografică indică însăși direcția de evoluție a literaturii criticului, de la expresia temperamentală (moldovenismul) la manifestarea ei voluntarist-"bovarică", intelectualist-burgheză. Nu trebuie omis apoi faptul că, în Istoria... din 1937, memorialistica era încadrată la categoria "poeziei epice rurale", criticul plasând-o în siajul sămănătorismului și poporanismului moldovean, pe o traiectorie previzibilă ce leagă romanele sadoveniene de scrierile cronicarilor, iar proza unui "contemporan" ca Radu Rosetti de textele savuros-ironice ale lui Negruzzi
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
talent și multă voință, să-și obiectiveze literar propriile experiențe existențiale (Iorga și Stere au practicat literatura ca pe o îndeletnicire secundară, dedicată clipelor de răgaz). Așadar, față de proza sămănătoristă de inspirație rurală (ce reclamă întoarcerea la natură, la glie), memorialistica ar reprezenta o formă de literatură urban-intelectualistă, adică mai puțin "lirică", mai "obiectivă" ceea ce înseamnă că abia o dată cu nașterea memorialisticii ca gen se poate vorbi de constituirea unei tradiții estetice și de apariția conștiinței istorice. Prin urmare, era firesc ca
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
îndeletnicire secundară, dedicată clipelor de răgaz). Așadar, față de proza sămănătoristă de inspirație rurală (ce reclamă întoarcerea la natură, la glie), memorialistica ar reprezenta o formă de literatură urban-intelectualistă, adică mai puțin "lirică", mai "obiectivă" ceea ce înseamnă că abia o dată cu nașterea memorialisticii ca gen se poate vorbi de constituirea unei tradiții estetice și de apariția conștiinței istorice. Prin urmare, era firesc ca, dată fiind personalitatea sa ieșită din rând, Lovinescu să scrie un "roman autobiografic"8 plasat cu bună știință în trena
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
autobiografic în Bizu, și asta deoarece romanul lovinescian are ambiția de a rescrie nu doar Memoriile, ci și toate celelalte texte ficționale de dinainte, reconfigurate deja în primul roman-ciclu, Viață dublă. Pe de altă parte, Lovinescu găsește "diferența specifică" dintre memorialistică și epica autobiografică în chiar "forma ficțiunii romanțate", ceea ce impune renunțarea la strategiile curente ale mimesis-ului, reductibile în ultim resort la "reproducerea obiectivă a unui crâmpei de viață". Rezumând, dacă memorialistul se prezintă mai mult ca un "povestitor" ingenuu și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
unui crâmpei de viață". Rezumând, dacă memorialistul se prezintă mai mult ca un "povestitor" ingenuu și lipsit de "metodă", prozatorului îi revine rolul unui "regizor" care știe să "romanțeze" povestea vieții și s-o pună în scenă convingător. Liantul dintre memorialistică și epica autobiografică rămâne deci interesul pur psihologic ("intelectualist"), din perspectiva căruia e privit mereu "documentul". Altminteri, ca să recurg la vocabularul lovinescian despre personalitate, Memoriile constituie opera temperamentului, pe când literatura de imaginație devine expresia voinței de creație și a "bovarismului
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
personale prin resuscitarea unui trecut îndepărtat, ce vizează afirmarea conștiinței istorice și naționale, întărind totodată "sentimentul continuității psihologice" (de la o astfel de atitudine se revendică majoritatea curentelor tradiționaliste, și îndeosebi sămănătorismul adică literatura "moldovenească" prin excelență și, nu mai puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a acelorași sentimente și deprinderea unor automatisme, cu precizarea că paseismul acesta nu e înțeles acum ca o expresie euforică a recuperării propriei identități și a solidarității cu sufletul colectiv (cazul memorialisticii), devenind
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a acelorași sentimente și deprinderea unor automatisme, cu precizarea că paseismul acesta nu e înțeles acum ca o expresie euforică a recuperării propriei identități și a solidarității cu sufletul colectiv (cazul memorialisticii), devenind în schimb o formă conștientă de dezindividualizare și deposedare de sine, ce are la bază "un deficit și o spaimă de viață", manifestându-se prin refuzul "riscului și experienței"; 4. reîntoarcerea în trecut și izolarea de prezent ca "operație
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
fiind asumat în felul unei predispoziții temperamentale generice, fără nicio legătură cu sufletul țăranului moldovean și al scriitorului sămănătorist (contemplativitatea e aici una de tip decadent-estetizant, ca în romanul proustian). Nuanțând, putem afirma că Lovinescu apreciază literatura sămănătorist-tradiționalistă (și, implicit, memorialistica) drept o literatură de tip tranzitiv-mimetic, exaltând viața ca valoare în sine, indiferent de "semnificațiile" ei posibile. Or, asemenea literatură primitivă se cuvine a fi depășită, crede criticul modernist, printr-o artă accentuat reflexivă, care se îndepărtează de viață și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
nu-i de glumit!), agronomul nu se mai confesează acum, lăsând autorului libertatea de a vorbi după bunul plac despre dragoste și demonii ei. Din acest motiv, "romanul" lui Bizu nu mai păstrează, de aici înainte, decât vagi legături cu memorialistica, semn că Lovinescu s-a ținut de cuvânt și a izbutit să-și reprime "moldovenismul" temperamental. Dar asta nu era de ajuns pentru a consacra un romancier. Autorul lui Bizu trebuia să mai facă dovada capacității sale de obiectivare și
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pe străzile vechi ale Iașului (vezi mărturiile scriitorului din "agende"). Pornind de la astfel de observații, Gabriela Omăt ne propune o foarte interesantă lectură "cu cheie" a literaturii criticului, îndemnându-ne să citim ficțiunile acestea romanești ca pe o "prelungire a memorialisticii", ce l-ar putea explica mai bine "pe omul controversat și puțin cunoscut care era el însuși"64. Și tot consemnările cu caracter intim explică motivele pentru care scrisul lui Lovinescu devine "testamentar", lucru vădit în "relaxarea cenzurii sobrietății" manifestată
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
conștient că numai în felul acesta îi poate păstra și amprenta unică, "individuală" (nota "diferențiatoare"). Teoria expresiei "creatoare de realități" se regăsește, de fapt, pe trei paliere distincte ale operei lovinesciene: în scrierile de doctrină (teoria formelor fără fond), în memorialistică (mitologia personalității) și în literatura de ficțiune (valorile pragmatice ale limbajului). Clișeul ia, succesiv, locul "formei" ("fondul" fiind o realitate fluidă și vagă, de ordin psihic), al "voinței" (în raport cu "temperamentul", reductibil tot la o dimensiune "sufletească") sau al vorbirii personajelor
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a romanului lovinescian", în E. Lovinescu, Bizu, ediție îngrijită, prefață și note de Marian Papahagi, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1974, p. 8. Pornind de la observația călinesciană potrivit căreia "materia din Memorii coincide cu cea a scrierilor propriu-zis critice", eruditul clujean consideră memorialistica un "termen tranzitoriu între critică și roman", de unde trage concluzia că Lovinescu "face din istoria literaturii române o chestiune personală". În opinia mea, lucrurile stau exact invers: Lovinescu face din chestiunile personale și din propria sa biografie un capitol de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
puțin nu știm noi în acest moment că ar fi făcut-o!). Am ales să prezentăm patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Pe doi dintre ei i-am regăsit consemnați în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea, i-am numit aici pe Victor Eminescu, nepotul marelui poet, feciorul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, ce se pregătea cu profesorul Garsou pentru a intra la Facultatea de Drept
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
asupra cărora ne-am oprit ne-au dezvăluit frământările și preocupările unor oameni obișnuiți: este vorba de patru personaje, semnificative, spunem noi, pentru istoria destinelor mărunte. Despre doi dintre ei am gasit informații în documentele administrative, în presa ori în memorialistica primei părți a veacului al XX-lea. Este vorba de Victor Eminescu, nepotul marelui poet, fiul lui Matei Eminescu și al Mathildei Ilian din Brăila, trimis de mama sa la Bruxelles pentru a se pregăti cu un profesor de acolo
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
XXX (1849), Administration Centrale de la Pasincrisie, Bruxelles, 1860. Regulamentul pentru esaminarea titlurilor și a capacităței medicilor, farmaciștilor, veterinarilor și móșelor din străinătate, câri cer dreptul a esercita în România, în "Monitorul Oficial", nr. 176, 12 / 24 august 1866. 2.2. Memorialistica Eminescu, Gheorghe, Amintiri, ediție critică de Gabriel Gheorghe, Editura Floare Albastră, București, 1995. 2.3. Presă Becescu, Florian I., Pseudo-Civilizației, în "Cronică", IV, 799, 9 februarie 1904, p. 2. Becescu, Florian I., Scrisóre din Bruxelles. Universitatea liberă, în "Cronică", IV
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX -lea prima parte a secolului al XX -lea) by Laurenţiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/1076_a_2584]
-
familia și lecturile (18-20); Facultatea de Filologie a Universității din București, Engleză, 1956 (20); literatura "obsedantului deceniu" și "realismul socialist" (21-22); veselie în anii '50, bășcălie, petreceri (22); formele alternative de socializare și memoria lor (23); adaptarea categoriilor persecutate (23-24); memorialistica românească după '89 (24); tranziția din jurul anului 1958 (25); Cercul literar (25-26); rebeliunea de la mijlocul anilor '60 (26); "liberalizare", închidere, plecări de intelectuali (26-27); cei care au rămas ("rezistența prin cultură") (28-29 ); un umanism românesc după al Doilea Război Mondial
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
prin sintagma "obsedantul deceniu", la care voi reveni. E vorba de falsificarea propagandistică a unei lumi mult mai complexe și mai interesante, despre care avem abia acum (când cititorii interesați și competenți au început să piară) documente de arhivă, o memorialistică abundentă și un început de exegeză, dar despre care știm încă foarte puțin. Prin urmare: în ce lume te-ai trezit? Virgil Nemoianu: E o întrebare pe care mi-o pun eu însumi uneori. Cei mai mulți oameni, atunci când vorbesc despre copilăria
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]