1,562 matches
-
a reluat-o după război, scriind la „Drapelul”, „Era nouă” „Gazeta literară”, „Viața românească”, „România liberă” „Veac nou”, „Flacăra” ș.a. Acum, concomitent cu romane ca Israel însângerat (1946), Vadul fetelor (1949), Max și lumea lui (1957) ori cărți cu caracter memorialistic sau umoristic, realizează, singur sau în colaborare, un număr mare de traduceri din Konstantin Paustovski, Jules Verne, George Sand, Eugène Sue, Henri Murger, Honoré de Balzac, Pierre Daix, Jaroslav Hasek, O’ Henry ș.a. În 1978 i s-a acordat Premiul
PELTZ. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288752_a_290081]
-
Kant, București, 1936; Schopenhauer, București, 1937; Amintirile unui băiat de familie, București, 1938; Evocări de mari filosofi, București, f.a.; Fulgurații filosofice și literare, București, f.a; De-a lungul unei vieți. Amintiri, București, 1966; Prin meandrele trecutului (Evocări inedite. Pagini memorialistice), pref. Mihai Gafița, București, 1979; Însemnări de drum, îngr. și pref. Dumitru Petrescu, București, 1983; Filosofi contemporani, îngr. și pref. Alexandru Boboc, București, 1997; Fulgurații literare, pref. Viorel Roșca, București, 1997; Talentul oratoric. Conferințe la radio. 1932-1943, îngr. și pref.
PETROVICI-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
Panait Zosân, V. I. Pella, A. Scriban, Th. D. Speranția, Corneliu Moldovanu, M. Sevastos, Alexis Nour, Th. Rășcanu, Demostene Botez, I. Peltz, Gr. T. Popa, Osvald A. Teodoreanu. Articole cu un caracter mai special, dintre care multe reprezintă contribuții științifice, memorialistice sau de istorie culturală și literară, semnează, de-a lungul timpului, Gh. Ghibănescu, I. Duscian, Eugen Herovanu, A. D. Xenopol, Maria C. Buțureanu, Ana Conta Kernbach, August Scriban, Iulian Scriban, V. Cireș, Rudolf Suțu, C. Săteanu, N. V. Hodoroabă, N. I. Popa, C.
OPINIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288547_a_289876]
-
acum și poemul dramatic Legenda (1922). Recăsătorită cu Ioan Gh. Savin, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ulterior iscălește intermitent în „Rampa”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul literar” și „Universul copiilor” sau în „Revista scriitoarelor și scriitorilor români”, proză memorialistică (din romanele „inedite” Cicoarea, Liușa și Scrisori necitite), eseuri feministe (ce formează broșura Amazoana, 1925) și mai ales basme. În intervalul 1925-1939 Casa Școalelor îi tipărește o suită de traduceri, mai toate din poveștile lui Hans Christian Andersen. Spre sfârșitul
NEGRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288412_a_289741]
-
răzbunarea idilismului”, în romantismul întârziat, necanonic, și unde, în perioada postromantică, idilismul supraviețuiește, pierzându-și semnificația estetică și primind un caracter accentuat sociologic. Printr-o serie de obsesii structurante, cartea anunță argumentul de unitate al tuturor scrierilor teoretice, comparatistice sau memorialistice viitoare, publicate de teoretician în țară sau peste ocean. Nexul lor formator este legătura ombilicală a intelectualului N. cu Banatul, locul de origine al părinților săi - o veritabilă paradigmă a societății organice. Rolul ei matricial este invocat explicit în volumul
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
sau peste ocean. Nexul lor formator este legătura ombilicală a intelectualului N. cu Banatul, locul de origine al părinților săi - o veritabilă paradigmă a societății organice. Rolul ei matricial este invocat explicit în volumul publicat în 1994, Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975). Iradiind asupra scrierilor anterioare și dezvăluindu-le supratema comună, lucrarea este revelatoare pentru luciditatea autoscopică acută a autorului, înclinat constant spre problematizarea propriei condiții intelectuale. Relevând etimonul spiritual al operei, cartea este istoria unui destin exemplar prin modul în
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
și epoca Biedermeier), tr. Alina Florea și Sanda Aronescu, București, 1998; A Theory of the Secondary. Literature, Progress and Reaction, Baltimore-Londra, 1989; ed. (O teorie a secundarului. Literatură, progres și reacțiune), tr. Livia Szász Câmpeanu, București, 1997; Arhipelag interior. Eseuri memorialistice (1940-1975), Timișoara, 1994; Surâsul abundenței. Cunoaștere lirică și modele ideologice la Ștefan Aug. Doinaș, București, 1994; Jocurile divinității. Gândire, libertate și religie la sfârșit de mileniu, îngr. Ioan I. Ică Jr., București, 1997; România și liberalismele ei, București, 2000; Tradiție
NEMOIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288419_a_289748]
-
în proză, de ofensiva formelor scurte, în care rolul tradiției rămâne considerabil. Aprecierile și interpretările depășesc treapta popularizării, dar sunt evident grevate de imixtiunile ideologiei momentului. Constrânsă mai totdeauna de exigențe impuse ori autoimpuse, emoționalitatea autoarei va irupe în încercările memorialistice intitulate Pe scara timpului... (1972). Scurte însemnări despre locuri, oameni și cărți, comunicate în forme mozaicate, miniaturale, evocările rețin câteodată atenția prin prospețimea impresiei. Mai multe traduceri din literatura rusă sunt realizate de N. cu talent și acuratețe. SCRIERI: Opera
NICOLESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288448_a_289777]
-
beancă, butdulă, ciupos, găpurele, gogleț, hutupește, pirș, zgumți ș.a.m.d. Astfel, excursia cinegetică pare doar un prilej pentru o incursiune de arheologie lingvistică fabulos-ilară. Lupii stabilește un pattern stilistic care poate fi regăsit într-o altă narațiune cu pretext memorialistic, O călătorie pe Olt, din volumul Pravoslavnica ocrotire (1941). Cartea reia fragmente din Lupii, rescrise ca poeme în proză (Vladimir Streinu suspectează un plagiat după Cimitirul marin al lui Paul Valéry), precum și povestirea Aghan, apărută în 1940 în condiții grafice
NICODIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288433_a_289762]
-
Întâlnesc mai mulți autori, cu experiențe științifice și de viață particulare, unitatea ei fiind Întreținută pe linie de conținut - vizarea responsabilă a comunismului românesc -, ce poate satisface interese dintre cele mai felurite: curiozități factologice, resemnificări istorico-sociologice ale unor evenimente, antrenamente memorialistice desfășurate cu mult talent, cunoașterea unor noi modalități de identificare cazuistică, a unor mărci hermeneutice de interpretare a socialului, a noi artefacte metodologice sau reperajul unor electivități ideologice (inclusiv la nivelul autorilor) etc. Despre valoarea acestui volum? Întrezărim cel puțin
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
amplitudine impresionantă al lui B.P. Hasdeu. Pentru a defini personalitatea unor creatori români de seamă, O. a apelat și la metoda interviurilor comentate și a culegerilor de mărturii și amintiri. Volumul Lucian Blaga printre contemporani (1987), cu o dublă structură - memorialistică și istorico-literară -, reconstituie profilul marelui scriitor și filosof din perspectiva celor care l-au cunoscut ca om, poet, profesor, filosof, diplomat și părinte: Aurel Avramescu, Al. Balaci, Vasile Băncilă, Cornelia și Dorli Blaga, Șerban Cioculescu, Ștefan Aug. Doinaș, Ovidiu Drimba
OPRISAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288557_a_289886]
-
Câmpina, cu sprijinul Primăriei, Consiliului Municipal Câmpina și al Asociației Mutuale AMUS France-Roumanie. Din mai-iunie 2002 ca secretar de redacție figurează Serghie Bucur și ca redactori Cristian Tudor și Alexandrina Minculescu. Structurat pe rubrici - „Restituiri”, „Interviu”, „Eseu”, „Cronica literară”, „Lecturi”, „Memorialistică”, „Diagrame”, „Accent”, „Jurnal”, „Bibliografie”, „Calendar prahovean”, „Revista revistelor” -, periodicul are colaboratori îndeosebi dintre scriitorii și publiciștii care trăiesc în spațiul prahovean: Constantin Trandafir, Christian Crăciun, Simion Bărbulescu, Marta Bărbulescu, Mihai Apostol, Ioan Vintilă-Fintiș, Gherasim Rusu Togan, Victor Sterom, Octavian Onea
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
Florin Dochia. Sunt prezenți, de asemenea, cei originari din zonă sau având afinități cu aceasta: Adrian Voica, Al. Săndulescu, Ion Roșioru, Al. Cristian Miloș, Mircea Coloșenco, Stancu Ilin ș.a., care semnează proză, poezie, eseuri, comentarii critice, studii de istorie literară, memorialistică, traduceri și cronici diverse. Revista reia, programatic, articole din publicistica lui I.L. Caragiale, Al. Vlahuță, Șerban Cioculescu, Geo Bogza, Nichita Stănescu, Petru Creția, Gheorghe Tomozei. Rețin atenția documentele de istorie literară - corespondență inedită I.A. Basarabescu, Al. Tudor-Miu, pagini
PAGINI LITERARE-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288619_a_289948]
-
Anghel și traduceri din poezia populară spaniolă, italiană, maghiară etc. ale aceluiași, Cântec și Romanță de St. O. Iosif, anecdotele lui Petre Liciu. Proza ilustrează mai bine decât versurile orientarea tradiționalistă și populară a revistei. V. A. Urechia dă schițe memorialistice, Ion Gorun, Eugeniu P. Botez (Jean Bart), Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), Constanța Hodoș, Artur Gorovei, Ioan Adam și Virgil Cioflec scriu schițe și nuvele cu o tematică predominant socială și rurală. Septimiu Sever Secula, Emil D. Fagure, V. Scânteie, Laura
PAGINI LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288620_a_289949]
-
Lui i se adaugă Al. Ciura (Scrisoarea din urmă), Mihail Gașpar (Pastel, Singur), Emil Isac (La cârciuma lui Moș Pătru), dar și câțiva condeieri rămași necunoscuți (I. Furtună, Marioara Văleanu, Tomiță Ciprian, Toma Cocișiu). Se publică două lucrări cu caracter memorialistic: Horia Petra-Petrescu, „Domnul Moldovănuț”, evocare a lui Ioan Micu Moldovanu, și O rectificare și o propunere, închinată lui Jan Urban Jarník și împrejurărilor în care acesta a dat curs cunoașterii culturii române. Colaborează cu poezie socială, în spiritul ideilor din
PAGINI LITERARE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288613_a_289942]
-
contribuie de voie sau de nevoie. Importante rămân însă legăturile sale cu avangarda, P. tipărind de-a lungul timpului texte inedite de Urmuz, Tristan Tzara, Ion Călugăru și Ilarie Voronca, iar în 1969 - Antologia literaturii române de avangardă. O carte memorialistică, Născut în ’02, apărută în 1973, cuprinde informații prețioase, fără de care înțelegerea manifestărilor avangardei românești ar fi incompletă. P. evocă laconic chipuri ale familiei sale ori câțiva profesori, pentru a se opri la portretele comilitonilor, pe care le trasează în
PANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288647_a_289976]
-
guvernator al Băncii Naționale, singura funcție oficială însemnată deținută de-a lungul unei vieți politice agitate. În istoria literaturii române P. a rămas cunoscut mai ales ca autor al lucrării Amintiri de la Junimea din Iași (I-II, 1908-1910), amplă operă memorialistică despre societatea ieșeană condusă de Titu Maiorescu. După mai bine de două decenii de la desprinderea de Junimea, P. și-a așternut pe hârtie amintirile, publicându-le timp de aproape cinci ani (1901-1906) în revista „Săptămâna”. Încă de la apariție, au trezit
PANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288661_a_289990]
-
real cu cel al visului, monologul interior cu replicile interlocutorului, autorul cu naratorul. Nostalgia, cauzată de „imposibila întoarcere” la mentalitatea și simțirea arhaică, este preponderentă și în romanul Sufletul nostru dintâi (1984), un fel de poem în proză cu alură memorialistică și presărat cu elemente fantastice de coloratură neoromantică, figurând un peisaj état d’âme antropomorfizat. Intenția regăsirii de sine, nutrită și de nevoia confesiunii, trădează propensiunea spre interogație și relativizare a celui care își caută „sufletul dintâi”. Factura autobiografică a
PARASCAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288688_a_290017]
-
nu sunt tulburate de stridențe, inflexiunile elegiace se mențin cu discrete nuanțări în mai toate versurile, nutrite de nostalgia ținutului natal. După 1960 poetul atrage atenția mai cu seamă ca un bun tehnician al versului. În 1987 publică un volum memorialistic, Aproape de ei, unde evocă importante figuri ale culturii cu care i s-a intersectat destinul. A editat Scrisori bănățene de Cora Irineu (1975) și a tradus din scriitori maghiari (Kassák Lajos, Móricz Zsigmond, József Attila, Jékely Zoltán, Ledónyi Mihály ș.a.
PASCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288706_a_290035]
-
dă exemple, Luna Vrăjitoare inventează zăpada și poveștile. Fără a se ridica la nivelul marilor reușite ale genului, K. izbutește să contureze o lume a celor mici plină de sensibilitate și delicatețe. Cealaltă latură a operei sale ține de literatura memorialistică. Fereastra de la Veneția (1983), carte de amintiri din perioada în care autoarea a fost reporter, creionează, folosind tehnica memoriei involuntare, portretele unor figuri celebre ale muzicii și filmului. Vedere din „Parfumerie” (2000) este construită ingenios pe contrastul dintre două „vederi
KERIM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287710_a_289039]
-
Rău, Tiberiu Utan ș.a.). K. este și un traducător consacrat al folclorului românesc, publicând mai multe volume din baladele, cântecele haiducești și colindele românești, realizate în colaborare cu folcloristul Faragó József, care semnează selecția, îngrijirea textelor și studiile introductive. Pagini memorialistice sunt cuprinse în cartea A műfordító emlékeiből (1986), unde K. publică o serie de versiuni în maghiară din poezia lui Lucian Blaga, a Veronicăi Porumbacu și a Ninei Cassian, precum și din folclorul românesc, evocând totodată întâlnirile cu opera scriitorilor spre
KISS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287717_a_289046]
-
și provocate de cronicile mondene publicate de Mișu Văcărescu, alias Claymoor, cu un secol în urmă în ziarul bucureștean „L’ Independance roumaine”. Cartea nu e fără legătură cu literatura, incluzând evocări despre cafeneaua Capșa și cimitirul Bellu, referiri la scrieri memorialistice despre București, cronici la lucrări documentare despre oraș apărute după 1989 ș.a.m.d. Indiferent însă de tematica lor, eseurile interesează și încântă prin erudiția jovială, „descruntată”, cum ar zice autorul. SCRIERI: Perspective eminesciene, București, 1982; Dramaturgia lui Lucian Blaga
MIHAILESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288128_a_289457]
-
dorului”, CRC, 1975, 52; D. Macrea, Limba și poezia folclorică, RL, 1976, 2; Iordan Datcu, „Fântâna dorului”, O, 1976, 2; Virgiliu Florea, „Fântâna dorului”, ST, 1976, 7; Gh. Bulgăr, Ioan Slavici, „Opere”, CNT, 1977, 16; Gh. Bulgăr, Slavici, „Opere”, IX. „Memorialistică”, LL, 1978; Al. Piru, „Ioan Slavici interpretat de...”, LCF, 1978, 5; Mircea Anghelescu, Nesățios scrutător al limbii, T, 1983, 6; Gabriel Țepelea, Ioan Slavici, „Opere”, XIII, RL, 1985, 27; Valeriu Rusu, Elogiul Ardealului, SPM, 1985, 6; Gh. Deaconu, Constantin Mohanu
MOHANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288206_a_289535]
-
moarte, prin publicarea poeziei Pohod na Sibir și prin reproducerea discursurilor funerare ținute de I.G. Duca și Caton Theodorian (146/1915). Morții Reginei Elisabeta (Carmen Sylva) i se consacră trei numere (40-42/1916), cu un conținut variat: versuri, proză, pagini memorialistice, testamentul redactat la Curtea de Argeș în 11/24 octombrie 1914. Poeziile, publicate sporadic îndeosebi în 1915, au în mare o temă comună: Basarabia și destinul ei, fiind reproduse versuri populare culese fie de Elena Sevastos, fie de D.C. Moruzi. Versurile cu
MOLDOVA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288220_a_289549]
-
harul povestirii, capacitatea de a înfățișa fidel graiul, locuința și ocupațiile celor printre care s-a născut dau relief câtorva dintre „chipurile săcelene” („moșu Vasile”, „părintele Radu”, „Călțuna”), asigurând textului și o deosebită valoare documentară cu privire la etnografia zonei. Și partea memorialistică a lucrării Luptele de emancipare ale românilor din Ardeal..., a cărei versiune franceză se subintitulează Épisodes et souvenirs, este redactată cu har, având în centru câteva figuri politice de rang înalt (lordul Palmerston ș.a.) ori istorici și publiciști străini - Scotus
MOROIANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288253_a_289582]