5,977 matches
-
manifesta tot mai violent intenția de a domina Orientul". Această tendință a Germaniei și Austro-Ungariei. care se opune intereselor României, caracterul ofensiv al războiului declarat de Puterile centrale în august 1914, eliberează Bucureștiul de obligațiile sale față de Viena și Berlin. Memoriul românesc declară: "De la începutul ostilităților, guvernul rus a propus României o înțelegere pe care aceasta a acceptat-o și care îi asigura, în afară de o neutralitate binevoitoare, dreptul de a ocupa, cînd va crede necesar, teritoriile Ungariei locuite de români". Această
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
începutul ostilităților, guvernul rus a propus României o înțelegere pe care aceasta a acceptat-o și care îi asigura, în afară de o neutralitate binevoitoare, dreptul de a ocupa, cînd va crede necesar, teritoriile Ungariei locuite de români". Această promisiune era esențială. Memoriul mai subliniază că "...guvernele aliate au cerut guvernului român cooperarea militară". În ciuda imposibilității în care se găseau Aliații de a-și îndeplini toate angajamentele luate, acțiunea militară a României s-a efectuat, atrăgînd pe frontul românesc mai mult de patruzeci
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
n-a mai avut timpul să intre în acțiune la data convenită". Logica discursului susține un aspect anume: România are un interes național și angajamente pe care le respectă. Or, ea a fost succesiv abandonată de Aliați și de ruși. Memoriul, în simplitatea lui, nu spune nimic despre istoria luptelor interne ca expresie a unei drame politice și sociale. Primul act al dramei este cel din august 1914. Dramă pentru transilvănenii mobilizați în armata austro-ungară, dramă pentru românii din Regat al
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Transilvania și fac anchete asupra situației coreligionarilor lor; la Societatea Națiunilor sînt adresate memorii maghiare care denunță violarea unor drepturi ale minorităților naționale. După recensămîntul românesc din 1930, minoritatea maghiară numără 1.425.507 persoane. Plîngerea cea mai importantă din memoriul maghiar de la 1921 privește aplicarea, considerată selectivă, a reformei agrare din 1919, care ar spolia cu prioritate pe proprietarii unguri. Acesta ar fi mijlocul ocolit prin care ar fi fost distrusă baza materială a comunităților calviniste și luterane, care ar
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și prozelitismului antiromânesc. În curînd, un nou motiv de plîngere se adaugă acestor prime demersuri: politica asimilaționistă a educației naționale practicată de liberali. Miza implică, prin urmare, simultan pămîntul, credința religioasă și limba maternă. Replica Bucureștiului, sub forma unui lung memoriu al reprezentantului permanent al României pe lîngă Societatea Națiunilor, este categorică: reforma agrară făcută, publică prin decretul lege din 10 septembrie 1919, are un caracter pur social și economic, înscriindu-se în vastul program de transferare a pămînturilor. Modalitățile specifice
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
prețurile fixate de stat și așteptîndu-se ca acestea să poată fi distribuite în deplină proprietate. În iulie 1921, sînt promulgate noi legi pentru Transilvania și Banat, tratîndu-se absolut egal proprietarii români, maghiari sau sași, instituțiile Bisericii ortodoxe, catolice sau protestante. Memoriul adăuga că guvernul regal nu putea fi făcut responsabil de faptul că majoritatea marilor proprietari din Transilvania erau de origine maghiară. Problema Bisericilor cuprinde o discordie care s-a perpetuat de-a lungul timpului: maghiarii se plîng de exproprierile fundațiilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
supusă îndeplinirii unor condiții eventuale conținute în textul său. Astfel, pe baza art. 214 din Codul comercial german, judecătorul nu s-a crezut în drept a face transcrierea. La 10 martie st. n. delegații societății, prezentând judecătorului de comerț un memoriu prin care încearcă a combate argumentarea lui arătată mai sus, dânsul, prin deciziunea sa din 11 martie nu numai că a mănținut într-un mod statornic rezoluțuia sa de mai nainte, dar a mai adăogat că hotărârea majorității acționarilor, în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
iau din ce în ce un caracter mai liniștit. Din Constantinopol ni se telegrafiază că față cu cererea de prelungire a termenului de trei săptămâni, acordat de puteri Porții pentru esecutarea convenției cu Muntenegrul, ambasadorii vor prezenta guvernului turcesc un memoriu colectiv, invitîndu-l să declare în cel mai scurt termen ce hotărâre a luat și cum are de gând s-o îndeplinească. La acest memoriu Poarta desigur va răspunde din nou că are intenția să execute convenția de la 18 aprilie sau
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
săptămâni, acordat de puteri Porții pentru esecutarea convenției cu Muntenegrul, ambasadorii vor prezenta guvernului turcesc un memoriu colectiv, invitîndu-l să declare în cel mai scurt termen ce hotărâre a luat și cum are de gând s-o îndeplinească. La acest memoriu Poarta desigur va răspunde din nou că are intenția să execute convenția de la 18 aprilie sau, daca nu va fi cu putință aceasta, să cedeze Muntenegrului portul Dulcigno și că spre acest scop a însărcinat pe Riza Pașa să meargă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Pașa să meargă la fața locului cu 4 000 de oameni, pentru a întîmpina orice veleități de rezistență ale albanejilor; dar că, pentru o definitivă executare a bunelor sale intenții, guvernul turcesc are nevoie de prelungirea termenului de trei săptămâni. Memoriul colectiv dar nu va avea alt efect decât a da Porții aceea ce dânsa cere, o întîrziare a termenului. [ 3 august 1880] {EminescuOpXI 285} ["PE DE ALTĂ PARTE DIN ROMA... Pe de altă parte din Roma se anunță că puterile
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
numai opoziția de pîn-acum, dar și partidul lui propriu îi va face imputarea că a trădat drepturile de suveranitate ale țărei. Chiar ministrul plenipotențiar al principelui Carol pe lângă Republica Franceză, d. Cogălniceanu, e de această părere și a elaborat un memoriu în care acuză pe cabinetul Brătianu de trădare de patrie daca va ceda pretențiilor Austro-Ungariei. Această împrejurare ar fi de ajuns pentru a face ca ministeriul Brătianu să fie foarte precaut și cumpătareț în cestiunea dunăreană, dar la aceasta se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
partidul propriu al acestui guvern [î]i va face imputarea că a trădat drepturile de suveranitate ale țării. Chiar ministrul plenipotențiar al României la Paris - adăoga corespondența foii germane - d. Cogălniceanu, este de părerea aceasta și a și redijat un memoriu în care acuză pe cabinetul Brătianu de trădare de patrie în cazul când ar ceda pretențiilor austro-ungare asupra Dunării. D. Cogălniceanu, precum știm, se află de câtva timp în țară. Diferite versiuni circulă asupra întoarcerii ministrului nostru de la Paris. Se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se mai spune că d. Cogălniceanu ar fi fost rechemat de guvern, de a cărui încredere nu se mai bucură; în sfârșit, se vorbește, ceea ce e foarte puțin probabil, că d-sa ar fi fost de-a dreptul destituit în urma memoriului despre care a vorbit "Gazeta gen. de Augsburg". Se înțelege că înregistrăm aceste zgomote sub titlul de simple informațiuni și sub toată rezerva. "Neue freie Presse", tot cu privire la aceasta, ne spune că însărcinatul cu afaceri austro-ungar a primit ordinul de-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mai cu seamă atitudinea unora din ambasadorii români, cari au lucrat în cestiunea aceasta nu ca agenți diplomatici, subordonați cabinetului, ci ca generali de sine stătători. Această din urmă observație se referă desigur - zice corespondentul - la d. Cogălniceanu, care în memoriul său către puteri are un limbaj ca și când n-ar sta sub, ci peste cabinetul din București. D. Cogălniceanu a luat un congediu de două luni, dar se crede că nu se va mai întoarce la post. Pe când d. Cogălniceanu se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Rundschau" ). E de prisos de-a mai urma în amănunte istoria relațiilor dintre Austria și Rusia, de-a reaminti revirimentele pe cari le-au suferit ele. Politica principelui Gorciacof a fost o politică de rancună. Această rancună pătrunde până și memoriul asupra războiului din Crim, scris de mâna sa dreaptă, baronul Jomini. "Deși Lombardia e o răsplătire destulă pentru Basarabia, ranele ce le-am primit de la Austria în timpul războiului din Orient sânt pururea dureroase". După 1870 principele Bismarck a produs o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
acasă. Astfel ar rumpe pentru totdeuna o armă atât de regretabilă, de care pot uza cu ușurință nu numai diferiții opozanți după vremuri din România, ci și... alți rivali mai puternici ai influenței austriace din Orient". [ 19 septembrie 1880] ["CU PRIVIRE LA MEMORIUL ANONIM... "] Cu privire la memoriul anonim asupra cestiunii dunărene și la observările ce s-au făcut asupră-i de ziarele străine citim în "Le Nord" următorul articol: Am menționat "memoriul" asupra cestiunii Dunării, care a dat presei române ocazia de-a protesta
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rumpe pentru totdeuna o armă atât de regretabilă, de care pot uza cu ușurință nu numai diferiții opozanți după vremuri din România, ci și... alți rivali mai puternici ai influenței austriace din Orient". [ 19 septembrie 1880] ["CU PRIVIRE LA MEMORIUL ANONIM... "] Cu privire la memoriul anonim asupra cestiunii dunărene și la observările ce s-au făcut asupră-i de ziarele străine citim în "Le Nord" următorul articol: Am menționat "memoriul" asupra cestiunii Dunării, care a dat presei române ocazia de-a protesta energic în contra pretențiilor
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
rivali mai puternici ai influenței austriace din Orient". [ 19 septembrie 1880] ["CU PRIVIRE LA MEMORIUL ANONIM... "] Cu privire la memoriul anonim asupra cestiunii dunărene și la observările ce s-au făcut asupră-i de ziarele străine citim în "Le Nord" următorul articol: Am menționat "memoriul" asupra cestiunii Dunării, care a dat presei române ocazia de-a protesta energic în contra pretențiilor înaintate de Austria. Autorul acestei lucrări se silește a demonstra că aceste pretenții sânt condamnate prin Tractatul de la Berlin și că ele nu se pot
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
și că ajungeau până a pretinde că Austria are dreptul întemeiat și legitim de-a acapara libertatea Dunării de Jos în folosul traficului ei și de-a câștiga o influență în adevăr dictatorială asupra navigației fluviului. "Austro-Ungaria - zice în privința aceasta memoriul pe care-l aveam înaintea ochilor - pare a urmări de mult scopul acesta. La 1857 ea a redijat în adevăr un proiect de reglement (7 noiembre) care s-a iscălit la Viena de cătră patru puteri, dar s-a respins
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
din Tractatul de la Berlin nu justifică proiectul creării unei comisii de supravegheare în care Austria să exercite un rol precumpănitor, proiect care a dat loc la polemica de care ne ocupăm. Art. 55 al Tractatului - observă cu mult drept cuvânt memoriul român - n-a prevăzut instituirea unei comisii de felul acesta. Unde a aflat Austria acest principiu? Art. 55 zice simplu că se va elabora un regulament de navigație, de poliție și de supravegheare. Dar el nu ia Comisiei Europene dreptul
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
nimic nici despre executarea acestui regulament; deci executarea nu poate fi încredințată, conform uzului general stabilit în asemenea materii, decât statelor țărmurene, pe când Comisia Europeană va păstra dreptul de-a veghea ca executarea să fie leală și în conformitate cu reglementul adoptat. Memoriul propune dar de-a se rezolva cestiunea pe următoarele baze: 1. Reglementele de navigație, de poliție și de supravegheare cată să fie elaborate și votate de către Comisia Europeană, cu Serbia, România și Bulgaria; 2. Executarea acestor reglemente va fi încredințată
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
expedient vor fi poate din nou aventurile. Și la 1868 faimoasa concesie Strousberg și o nemaipomenită dezordine în finanțe mâna pe cabinetul Brătianu la căutarea marelui espedient care să arunce praf în ochii lumii. {EminescuOpXI 383} "Deutsche Rundschau" publică un memoriu secret al guvernului rusesc din 15 ianuarie 1869, căruia se-nțelege că nu trebuie să-i uităm originea, de vreme ce pe atunci marele expedient al d-lui Brătianu consista în a pune în mișcare cestiunea orientală. Asupra politicei contelui Beust în
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
al guvernului rusesc din 15 ianuarie 1869, căruia se-nțelege că nu trebuie să-i uităm originea, de vreme ce pe atunci marele expedient al d-lui Brătianu consista în a pune în mișcare cestiunea orientală. Asupra politicei contelui Beust în România memoriul se esprimă astfel: În primele paisprezece zile ale lui noiemvrie (1868) cabinetul din Viena își alesese România drept arenă a politicei sale iritate și iritatorii. Precum se constată deja în memoriul de la 10 noiemvrie, contele Beust a istovit toate încercările
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mișcare cestiunea orientală. Asupra politicei contelui Beust în România memoriul se esprimă astfel: În primele paisprezece zile ale lui noiemvrie (1868) cabinetul din Viena își alesese România drept arenă a politicei sale iritate și iritatorii. Precum se constată deja în memoriul de la 10 noiemvrie, contele Beust a istovit toate încercările de-a dezvălui înaintea cabinetelor occidentale pretinsele agitații ale Prusiei și ale Rusiei în Moldo-Valahia. Într-un discurs ținut înaintea comisiei militare a Reichstagului cancelariul c. r. a încercat a dovedi
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
lui, și adversarii îi recunosc o capacitate neobicinuită și sentimentele cele mai patriotice. D. Cogălniceanu, primind nota confidențială a ministrului său, oblici numaidecât pericolul care amenința țara. În loc de-a intra în vederile d-lui Boerescu, el răspunse printr-un memoriu care se poate privi ca punct de plecare al schimbării politicei noastre în cestiunea Dunării și lucră în înțelesul acestui memoriu pe lângă guvernul francez. Atitudinea d-lui Cogălniceanu a fost privită de incorectă din punct de vedere ierarhic și într-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]