65,983 matches
-
jocurilor . Matricea plăților conține așadar un singur număr pentru fiecare profil, aceasta fiind plata atașată individului. Să presupunem că păstorul consumă 2 unități pentru asigurarea pazei propriei parcele. Să presupunem de asemenea că păstorul poate alege între a coopera (adică menținerea numărului de oi la un nivel optim ținând cont de capacitatea de susținere) și a defecta (adică depășirea capacității de susținere), și că natura îi poate fi (1) favorabilă (f), atunci când pășunea este mai fertilă decât în mod normal , (2
Problema bunurilor comune. O introducere în teoria clasică şi cea ostromiană. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Iris-Patricia Golopenţa, Alexandru Volacu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1760]
-
acest sens, fără niciun rezultat palpabil. Imperiul Bizantin reprezenta în secolul al XV lea un obstacol între sud-estul Europei și Asiei, mai ales după cucerirea de către turci a Rumeliei. Nu se concepea un Imperiu Otoman puternic și expansionist, în condițiile menținerii în Asia Mică și nordul Africii a unei așa-zise „relicve” romane târzii. Această oază de creștinătate răsăriteană devenise un ghimpe de nesuportat în coasta Semilunei, a gândului sultanilor otomani de a converti la islamism o parte însemnată a Europei
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
-lea a avut și un dezvoltat simț arhitectonic, deși nu era de specialitate. În Istanbul a ridicat numeroase monumente, care se vor adăuga celor creștine și vor înmulți zestrea arhitectonică a capitalei otomane. Toleranța sa față de ortodoxism este ilustrată prin menținerea în orașul cucerit, devenit capitală a Imperiului Otoman, a patriarhului grec, precum și a celui armean și chiar a marelui rabin. Iată, în Istanbul vor coabita trei religii distincte, cea islamică, alături de celelalte două, ortodoxă și mozaică. Este un susținător al
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
al Imperiului Otoman a fost asediul Vienei, din 1683. Deși marele vizir Kara Mustafa promisese sultanului că se va întoarce cu cheile de la porțile Vienei, acest lucru n-a fost posibil. Dacă, până atunci, Polonia fusese neangajată în lupta pentru menținerea independenței statelor Europei Centrale față de Înalta Poartă, la sfârșitul secolului al XVII lea, regele Sobieski ajută pe habsburgi și aderă la alianța antiotomană. Unele teritorii pe care otomanii le stăpâniseră în Asia fuseseră pierdute, ele fiind recucerite în perioada lui
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
experiența unor confruntări cu turcii. Orgoliul cavalerilor apuseni, lipsa lor de experiență într-o luptă cu popor oriental au dus la dezastrele din cele două cruciade. Iată, cum caracterizează Filippo Buonaccorsi, participant la tratativele româno-otomane, după 1484, lupta românilor pentru menținerea identității naționale: „muntenii nu numai că au rezistat timp îndelungat cu forțe atât de mici, împotriva întregii puteri a turcilor, dar foarte adesea i-au atacat pe aceștia”. Un alt factor care a contribuit la rezistența antiotomană a românilor a
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
III-lea: „Ardealul se va răscula, se vor răscula (atunci) și Țara Românească și Moldova”. Un alt motiv al păstrării identității naționale a românilor este și interesul statelor creștine, în special al celor două regate catolice, Ungaria și Polonia, în menținerea acestora ca entități de sine stătătoare, în calea invaziilor otomane spre centrul Europei. Se poate vorbi, în momentul de față de așa numitele state tampon, în calea invaziilor otomane? Sigur, dacă luăm în considerație toate conotațiile istorice. Interesul economic al Imperiului
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
produse animaliere, furaje marelui stat expansionist. Să nu uităm că luarea de ostatici de către turci și în special a fiilor de domni (beizadele), ca zălog al politicii părinților acestora, de devotament față de Imperiul Otoman, este și o altă fațetă a menținerii identității naționale românești. Mai putem vorbi și de diplomația statelor de la nord de Dunăre, orientată spre o aplanare a conflictelor românootomane. Tratativele dintre Țările Române și Imperiul Otoman au menținut statu-quo-ul acestora, cu toate că în perioada domniilor fanariote se observa o
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
I a nutrit sentimente de prietenie față de Imperiul Otoman, acceptând să facă o vizită la Istanbul, susținând chiar o reorganizare a statului turc, dar, spiritul său occilant și duplicitar l-a făcut să treacă de la o extremă la alta, susținând menținerea integrității acestuia, dar și fărâmițarea lui. Tratatul încheiat de sultanul Mahmud al II-lea cu țarul Alexandru I, la București va fi favorabil Rusiei, care va prelua Basarabia, hotarul dintre puterea învingătoare și cea învinsă va fi pe Siret și
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
se produc schimbări substanțiale, mai ales după Tratatul de la San Stefano (19 februarie 1878), când sultanul îl trimite în surghiun pe „asul” politicii otomane, marele vizir Midhat pașa. Acesta devenise incomod pentru sultan, promovând o politică periculoasă pentru integritatea și menținerea Imperiului Otoman. Pe plan ideologic, domnia lui Abdul-Hamid al II-lea va însemna afirmarea pan-islamismului, prin unirea tuturor teritoriilor de religie mahomedană într-un Califat, după sistemul celui arab, din perioada medievală timpurie. Perioada domniei lui Abdul-Hamid al II
Mari sultani, mari viziri şi generali otomani by Nicolae MAVRODIN () [Corola-publishinghouse/Administrative/1639_a_2952]
-
din nord - estul Moldovei. Intervalul dintre generații analizat pe durata de timp 1950 - 1986 prezintă o valoare medie de 4,78 ani cu 0,65 mai mic față de cel al altor rase de ovine. Acest aspect poate fi explicat prin menținerea la reproducție a reproducătorilor valoroși o perioadă mai mare de timp Î78 aniă, aspect carcateristic toturor populațiilor de Karakul. Importul de reproducători masculi este strâns corelat cu gradul de izolare reproductivă. Până în anul 1966 populația era deschisă reproductiv și prezenta
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
AFLATE ÎN PROCES DE FORMARE Formarea tipurilor locale de ovine reprezintă rezultatul activității de cercetare desfășurate în ultimele decenii în vederea obținerii unor populații de ovine caracterizate prin însușiri morfoproductive superioare celor existente, adaptate însă condițiilor geoclimatice specifice zonei de formare. Menținerea acestora în creștere și exploatare depinde atât de gradul de adaptare cracteristic, de nivelul producției și modul în care se comportă la diverse tehnologii de întreținere, precum și de aprecierea de care se bucură din partea crescătorilor. ținând cont de aceste considerente
Rase autohtone de ovine ş i caprine by Pascal Constantin () [Corola-publishinghouse/Administrative/91660_a_93181]
-
Sumar: În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. Pentru a limita efectele negative ale problemelor care pot conduce la compromiterea unităților de resurse aflate în proprietate comună, este nevoie de apariția unor reguli care să guverneze comportamentul individual și să stabilească modalitatea de exploatare a
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Conflictele dintre regulile dezvoltate la niveluri diferite și imposibilitatea agregării unui sistem coerent de reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
reguli au condus la utilizarea abuzivă a regulilor operaționale în scopul creșterii profiturilor individuale în detrimentul menținerii sistemului de resurse. Problema fundamentală a devălmășiei vrâncene a fost aceea că regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivel operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Acesta se baza pe existența unui anumit tip de relații
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de resursă 3.1. Introducere În acest capitol intenționez să analizez problematica exploatării sistemelor de resurse comune și capacitatea de elaborare, la nivelul comunității, a unui sistem de reguli care să asigure utilizarea în comun a unităților de resursă și menținerea sistemului de resurse. În analizarea durabilității unui sistem de resurse pot fi identificate două tipuri de probleme care influențează evoluția acestuia. O primă problemă este aceea a abuzului cauzat în special de suprautilizarea resurselor, ceea ce poate conduce la distrugerea sistemelor
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Regulile informale puteau fi schimbate la nivelul alegerii colective, unde participau toți cei vizați. De asemenea, se corectau eventualele imperfecțiuni ale funcționării sistemului devălmaș. Conform opiniei lui Ostrom (1998), monitorizarea respectării regulilor este una dintre principalele caracteristici care contribuie la menținerea sistemului de resurse comune. Sancțiunile nu trebuie să fie dure, ci pot fi graduale. La nivel operațional există modalități de monitorizare și aplicare a regulilor bazate pe relația existentă între individ și comunitate. Astfel, individul nu va avea stimulente să
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
323). Modificarea drepturilor de exploatare și acces se făcea în funcție de evoluția sistemului de relații din cadrul satului devălmaș. Pe măsură ce tipul de devălmășie se modifică, regulile și concepția despre proprietate se schimbă și ele. Principiul devălmășiei absolute nu reprezenta un pericol pentru menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse pentru simplul motiv că numărul de exploatatori era redus, cantitatea de resurse era mare, iar nevoile de exploatare se reduceau la satisfacerea nevoilor existente în contextul unei economii primitive. În faza inițială
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
hrana vitelor, ei sunt obligați să taie mlădiță și nu crengi sau copacul din rădăcină” (Stahl, 1998, vol. I, p. 241). În cazul pădurilor, diferențierea între regulile formale și cele informale a avut efecte majore asupra modului de exploatare și menținere a resurselor. La nivel operațional, regula de exploatare era cea specifică devălmășiei absolute. Pădurea putea fi exploatată de oricare dintre membrii acceptați de comunitate, în funcție de puterile și nevoile pe care le avea. Odată cu apariția reglementărilor de la nivelul constituțional, dreptul de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
teritoriile aflate la dispoziția sătenilor. Adunarea obștească avea și alte atribuții administrative, cum ar fi dreptul de reprezentare a statului, strângerea birului și judecarea unor chestiuni mărunte (Stahl, 1944, pp. 325-326). La nivelul obștii existau mecanisme prin care se încerca menținerea regimului devălmășiei absolute și oprirea pătrunderii nebăștinașilor. Obștea avea dreptul de a interzice căsătoriile cu cei din afara comunității și deținea un drept de protimisis („preempțiune”) la vânzarea și arendarea terenurilor. Aceste mecanisme dezvoltate la nivelul alegerii colective demonstrează capacitatea de
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
în conformitate cu Codul civil, acaparatorii trec la exploatarea în scop comercial a sistemului de resurse. Inegalizarea averilor și posibilitatea folosirii unor tehnici avansate de exploatare fac ca vechiul principiu al exploatării bunurilor după puteri și nevoi să devină o problemă în ceea ce privește menținerea egalității drepturilor de exploatare. Apariția unor noi competitori în cadrul interacțiunilor de exploatare a sistemului de resurse generează competiția pentru utilizarea resurselor și în final distrugerea lor. Concurența în exploatare și lipsa unor reguli clare în stabilirea drepturilor de utilizare duc
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
nu închid eu, închid ceilalți; dacă nu tai eu, tot taie ceilalți” (Stahl, 1998, vol. II, p. 237). Acest tip de comportament reprezintă o distorsiune a regimului devălmășiei absolute. Sunt folosite aceleași metode de exploatare, însă scopul nu mai este menținerea averii obștești pentru utilizare comună în scopul supraviețuirii, ci maximizarea beneficiului individual pentru obținerea profitului în detrimentul păstrării resursei. În contextul acțiunii distrugătoare a acaparatorilor locali, cantitatea de resurse disponibilă celorlalți scade. Tragedia bunurilor comune, în faza inițială, nu derivă în
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
apropriatori nu este însă singurul motiv pentru care apar probleme în exploatarea sistemului de resurse. Un alt aspect important care trebuie avut în vedere este reprezentat de diferențele existente între capacitățile de exploatare ale diferiților acaparatori. Problemele în ceea ce privește exploatarea și menținerea în stare de utilitate a sistemului de resurse nu sunt datorate doar regulilor apărute la nivelul constituțional. În condițiile în care regulile de la nivel constituțional au schimbat total tipurile de acțiuni permise, regulile de la nivelul alegerii colective și cele de la
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
permise, regulile de la nivelul alegerii colective și cele de la nivelul operațional ar fi trebuit să se adapteze noilor provocări. La nivelul alegerii colective au fost elaborate o serie de reguli prin care se încerca plafonarea drepturilor de exploatare în scopul menținerii sistemului de resurse, dar ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
o serie de reguli prin care se încerca plafonarea drepturilor de exploatare în scopul menținerii sistemului de resurse, dar ele nu au putut fi implementate la nivelul operațional. Exploatarea în comun a sistemelor de resurse în comunitățile mici poate asigura menținerea în stare de funcționare a sistemului de resurse. În cazul românesc, exploatarea devălmașă nu avea reguli stricte de exploatare, ci se miza mai mult pe cooperarea mutuală a celor care extrag resurse din sistem. Aceștia au internalizat regulile care le
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
asupra modului de organizare și funcționare a sistemului de resurse comune specific satelor devălmașe românești putem observa că nu toate tipurile de reguli enunțate în teorie sunt prezente. Regulile nu au fost întotdeauna respectate la nivelul operațional, ceea ce a afectat menținerea în stare de funcționare a sistemului. În plus, sistemul de reguli dezvoltat la nivelul satelor vrâncene era destul de rudimentar și neînchegat, fiind incapabil să reziste la presiunile venite din afară. Sistemul de reguli se baza pe existența unui anumit tip
Reguli şi mecanisme de exploatare a sistemelor de resurse comune în satele din Vrancea. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]