1,662 matches
-
sunt: Wagener premiat, London Pepping, Parmain d'or, Starkrimson, Golden delicious. Boala este frecventă în anii cu precipitații abundente și produce pagube în livezile unde aplicarea cu regularitate a măsurilor de protecție, lasă de dorit. Prevenire și combatere. Livezile de meri trebuie întreținute corespunzător pentru ca pomii să aibă condiții optime de a vegeta. În fiecare an pomii se vor curăța de uscături, care vor fi distruse prin ardere. Rănile rezultate în urma tăierilor la pomi se dezinfectează cu o soluție de sulfat
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
tratamentele de primăvară cu Zeamă bordoleză 0,75 % sunt eficace împotriva ambelor ciuperci. În timpul verii, se recomandă stropiri cu Zeamă bordoleză 1 %, Mancozeb-0,3 %, Zineb-0,3 % și Captan-0,3 % și cu alte produse ca și în cazul combaterii rapănului la meri. 5.3.12.Putregaiul alb al rădăcinilor Rosellinia necatrix Această boală a fost studiată prima oară de către R.Hartig în anul 1883, iar mai târziu de către P.Viala în 1890. Agentul patogen atacă rădăcinile unui număr foarte mare de specii
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
pepiniere, aplicându-se tratamente cu produse folosite în combaterea rapănului până toamna la căderea normală a frunzelor. Numărul tratamentelor este în funcție de cantitatea și frecvența precipitațiilor din timpul perioadei de vegetație. 5.3.16. Pătarea cafenie a frunzelor, fructelor și rapănul merilor - Venturia inaequalis Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
Prima descriere a bolii a fost făcută de către botanistul suedez E.M. Fries. În prezent ciuperca este răspândită în toate țările unde se cultivă mărul. La noi datorită pierderilor mari de recoltă, atât cantitative cât și calitative, pătarea cafenie și rapănul merilor este considerată ca una dintre cele mai periculoase boli ale mărului. Simptome. Ciuperca atacă toate organele aeriene ale pomului ca, frunze, flori, ramuri și fructe. Pe frunzele tinere, în special pe partea inferioară a limbului, apar pete mici, cenușii-măslinii, din
Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
adj. "negru, închis"): med. ro. melanină (cf. fr. mélanine s.f.; en. melanin); menisc(o)- "articulație" (cf. gr.μηνίσκος,-ου s.m. "articulație"); meno-,-meno- "lunar" (cf. gr.μήν, μηνός s.m. "lună"): med. ro. menotoxină s.f. (cf. fr. ménotoxine s.f.; en. menotoxin); mer(o)-,-mero-,-mer "parte" (cf. gr. μέρος, -εος s.n. "parte, porție, serie"): med. ro. merotomie s.f. (cf. fr. mérotomie s.m.; en. merotomy); metop(o)- "frunte" (cf. gr. μέτ-ωπον, -ου s.n. "frunte; parte anterioară"): ro. metopic adj. (cf. fr. métopique adj.
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
său Edgar Quinet. Devine adept al revoluției din 1848, și prezintă o serie de conferințe incendiare. Din scrierile sale se desprinde un amestec de sentimentalism democratic. Cărțile sale de mare succes au fost L'Amour (1859), La Femme (1860), La Mer (1861), care evidențiază talent poetic și înclinarea spre romantism, dar, în același timp, îi afectează autoritatea științifică, restabilită în final de apariția postumă a cărții Le Banquet. În istoriile sale, Michelet abordează Evul Mediu și demonstrează că, împreună cu radicala transformare
[Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
de l'Ukraine à l'égard de l'OTAN, dans le but de chercher et de trouver des solutions aux problemes roumano-ukrainiens, il serait une erreur. Ne pas dialoguer avec Kiev, dans un tel contexte, au sujet des hydrocarbures de la Mer Noire, du canal de Bystroe, ainsi que de la protection du Delta du Danube, de la situation des roumains habitant la Bucovine du Nord, la région de Hertza et la Bessarabie du Sud territoires roumains hérités par l'Ukraine de l'ancienne
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Roman al Academiei Franceze, 1971), "Au plaisir de Dieu", "Dieu, sa vie, son œuvre", trilogia "Le vent du soir", urmată de "Tous les hommes en sont fous", "Le bonheur à San Miniato", Histoire du Juif errant (1991), "La Douane de la mer". În 1994 scriitorului i se decernează Premiul Chateaubriand, încununare a operei de până atunci, continuată prin încă șase romane, cel mai recent fiind din 2005, "Une fete en larmes". Cel ce în copilărie petrecuse câțiva ani România, adus de tatăl
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
mai face încă în mod empiric și nu cu atenția cuvenită. Din timpul fostelor CAP-uri a rămas o livadă la Vatra de 18 ha și una la Mlenăuți de 2,5 ha. La Vatra livada cuprindea 11 ha cu meri, 1 ha cu peri, 2 ha cu cireși, 2 ha cu pruni, 2 ha cu vișini. Livezile de pruni sunt dezvoltate în gospodăriile individuale care folosesc prunele pentru compoturi, magiunuri și marmeladă, dar și pentru fabricarea țuicii care este preferată
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
foioase, unele rare, aduse de boier, plantate și îngrijite aici. Au existat aici și mai multe alei de tei, dar a rămas una singură, scăpată ca prin minune de mâinile dușmanilor. Mai jos spre iazul Velniței era livada boierească cu meri, peri și cireși altoiți din care n-a mai rămas nimic. în acest parc se găsește și o scenă pe care din timp în timp se prezintă anumite spectacole. Parcul este administrat de Primăria comunei Hudești și ar trebui să
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
O variantă a acestei sorcove suna cam în felul următor: Anul Nou cu sănătate sau Anul Nou cu sănătate, Că-i mai bună decât toate. Că-i mai bună decât toate. Să trăiți ,să înfloriți , Să trăiți , să înfloriți Ca merii, ca perii Ca un fir de trandafir, La-nceputul verii, Tare ca piatra, Ca toamna cea bogată, Iute ca săgeata, Cu de toate-mbelșugată. Tare ca fierul, La anul și la mulți ani ! Iute ca oțelul . La anul și la
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
era mărginită de două șanțuri largi care probabil trebuiau să protejeze livada de hoți. Aceste șanțuri mai pot fi văzute și în prezent. Pe când eram copil, am mai apucat să văd unii dintre pomii rămași din falnica livadă- nuci și meri și din care n-a mai rămas nimic. Pe locurile fostei livezi se află acum case și drumuri și locul care se numește „în Livadă și alte locuri care se numesc „Pe Dealul Stadolei și „La Brazi. 3. Parcul dendrologic
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și arbuști ornamentali, aduși de departe și plantați aici. în partea de sud a parcului se aflau trei frumoase alei de tei, una ducând către iazul Velniței, iar deoparte și de alta se afla livada boierească cu tot felul de meri, peri și cireși din cele mai vestite soiuri. Livada a dispărut și au dispărut și unele dintre aleile de tei. A mai rămas doar una pentru nu știm cât timp. Lângă parc este amenajat un teren sportiv pe care se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de masă, ștergare (acestea și din borangic), cămăși, de țesături, de lăicere, macaturi, ițari. Își făceau iile, fustele, catrințele etc. Creșterea oilor, a vitelor, cultivarea viței de vie au adus din totdeauna sătenilor frumoase câștiguri, ca și îngrijirea nucilor, a merilor, a perjilor și perilor, cultivarea răsăritei și a cânepei. Aici va trebui să cităm din marele cărturar Nicolae Iorga moldoveanul, din cartea sa “Istoria românilor prin călătorii”: “sărăcia căsuțelor e înviorată de belșugul lucrurilor țesute... nu poți călca un astfel
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
mare rotat Pe roate mari măsurat De șapte merțe și-un mertic. Și dacă l-a scos în tindă, L-a scos cu tot cu grindă, Îl întorceau doisprezece cu parii. Când om mai veni la anul Să vă găsim îmbobociți Ca merii, ca perii, În mijlocul verii, Ca toamna cea bogată, De toate îmbelșugată! Busuioc verde pe masă Rămâi, gazdă, sănătoasă! La anul și la mulți ani! Seara lui Sfântu' Vasile Aho, ho, hooo! Seara lui Sfantu' Vasile Să vă fie gospodari de
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
de Anul Nou (urând se aruncă grâu sau orez) Bună dimineața, An Nou! Seamăn, grău și cu secară, Până-n seară Să răsară, Până mâne să se coacă, Pâne multă să se facă, Să fim cu toții voioși, Să rămâneți sănătoși, Ca merii Ca perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
perii, În mijlocul primăverii, Și ca toamna cea bogată, De toate îndestulată. Semănatul Să ningă, Să plouă, Să picure rouă, Și grâu să-ncolțească, Bogat să redească! s-aducă nădejde trecând de primejdie. Copiii să crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
crească, Mulți ani să-nflorească Ca merii, Ca perii În mijlocul verii Și-n timpul primăverii. Tare ca piatra, Iute ca săgeata, Tare ca fierul, Iute ca oțelul. La anul și la mulți ani! Sorcove Sorcova, Vesela, Sa traiti, Să-mbătrâniti Ca merii, Ca perii, În mijlocul primăverii; Ca vița de vie La Sfânta Marie. Anul Nou ce vine, Cu zile senine Ș i cu sănătate Și cu spor la toate La anul și la mulți ani! Sorcova, vesela, Să trăiți, să-mbătrâniți, Peste
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
are 20 de timbre. Care dintre ei are mai multe timbre și cu cât ? 4Afldiferența numerelor 80 și 20. Strategii didactice care scultive gândirea creatoare a elevilor s-au regăsit și în probleme de tipul: Într-o livads-au sădit 200 meri și cu 40 mai puțin peri. Le-am dat spre rezolvare următoarele sarcini: 1. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse rezolve printr-o singuroperație. Câți peri sunt în livad?2. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
o singuroperație. Câți peri sunt în livad?2. Formulați întrebarea în așa fel încât problema sse rezolve prin douoperații. Câți pomi s-au sădit în livad? 3. Adăugați o necunoscut problemei, fărs fie un număr. Caiși s-au sădit cât meri și peri împreună.4. Modificați relațiile dintre datele problemei astfel încât problema sse rezolve printr-un singur fel de operații. ... și cu 40 mai mulți peri.5. Alcătuiți modelul grafic al problemei. 6. Transpuneți în expresie numeric rezolvarea problemei. 200 + 200
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
neînvinsul (Sufletu-mi clatină, Eros).497 Că un ecou al următorului pasaj de inspirație safica din cantul Prima iubire: O, ce suavi fiori pe nesimțite / îmi șerpuiau prin oase, ce puzderii / în suflet, schimbător-nedeslușite, / de gânduri mă-ncercau, precum prin merii / unei livezi vântu-n adiere / un murmur iscă lung în faptul serii (vv. 28-33). Aceeași poeta dorește și invocă moartea: Moartă aș vrea într-adevăr să fiu sau ajută-mă tu, / tirane, căci moartea singură nu vine (...) Eu vreau să mor
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Dănești are o vechime mult mai mare, datînd de peste șapte mii de ani. Descoperiri arheologice Dintre numeroasele puncte în care s-au descoperit urme ale culturii materiale a locuitorilor acestor meleaguri, cele mai importante sînt: La Islaz, La Tufari, La Meri, Șipotul lui Mantu, La Cimitir, Iazul Buragăi, Curtea C.A.P., Dealul Șurăneștilor, Podiș, între Dealuri, La Căminul Cultural în curțile locuitorilor, C. Rotaru, N.Tăcuțeanu, C.Roșu, Ion Furnică și altele. Rîpile Goliei . La 200 m. sud-vest de sat au
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
resturi ceramice au mai fost descoperite o fusaiolă plată, o mărgică din argilă brună și un vîrf de suliță din fier. De asemenea au fost găsite resturi ceramice din perioada feudalismului dezvoltat (sec.XVII -XVIII) și tîrziu (sec. XVIII); La Meri. în apropierea iazului Buragăi, la cca. 300m. nord-vest de sat, din La Tene-ul II au fost descoperite resturi de vase lucrate din pastă grosieră de culoare cenușie negriciosă și galben roșcată ( în special de tipsii plate fără gardină) precum și un
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
au devenit feminine în latina populară tîrzie și s-au transmis ca atare în limbile romanice. În sfîrșit, unele neutre au fost repartizate diferit de limbile romanice: lat. mare,-is > it. il mare, pg. o mar rom. marea, fr. la mer sp. el mar și, rar, la mar; lat. lac, lactis > rom. laptele, it. il latte, fr. le lait, pg. o leite sp. la leche; lat. sal, salis > it. il sale, fr. le sal, pg. o sal rom. sarea, sp. la
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
în -en, -(e)t, -(i)sk, iar în suedeză în -isk, sînt de proveniență participială în norvegiană și în suedeză ori sînt împrumuturi neologice în daneză și în suedeză: dan. sulten [΄sultən] "flămînd", mere sulten, mest sulten; norv. elsket "iubit", mer elsket, mest elsket; interessant, mer interessant, mest interessant; sued. praktisk, mer(a) praktisk, mest praktisk; tänkande "gînditor", mer(a) tänkande, mest tänkende. În suedeză, deseori, adjectivele polisilabice (împrumutate) pot forma comparația atît sintetic, cît și analitic: intressant, intressantare / mer(a
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]