1,658 matches
-
îmi crește. Luna prin nouri înger pe lume blând veghiază. Somnul aduce-n lume copiii lui nătângi. Pe râu fiece undă se-mbracă cu o rază, Copacii se cutremur în frunțile de stânci, Lumina se-mprăștie în pânză luminoasă Pe merii plini cu floare-n grădinele adânci - Și eu, la trunchiul unui, visez la ea deștept, În ploaia de flori roze pe dânsa o aștept. Ea vine și pe sînu-mi cu dulce ea se lasă! În pletele-mi și-ncurcă micuță
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
i-nconjoară, mărirea le-ngroapă. Dacă prin codri pătrunzi dai de-o vale frumoasă și verde Pe-al căreia deal se întinde o mândră grădină. Mari cireși cu boabele negre, cu frunza lor verde, Crengile-îndoaie de greul dulcilor, negrelor boabe, Meri, cu merele roșii ca fața cea dulce-a Aurorei, Mișcă în vânt frumoasele, mari, odorantele roade; Iară pe marginea mândrei grădini înnălțată-i în hâciuri Vița de vie cu frunza întoarsă ce umbră dorește Și cu strugurii vineți și galbeni ce
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
dospită) a aiuri aiurea pască cozonac boabă *** acru a se acri acrișor a bolborosi bolboros clei a încleia beseclea chesea *** tablă gunoi glicor * (la ochi) 110 {EminescuOpXV 111} 2261 șoim, cal roib Circumscriere - parafrază 2262 flori albe de cireș - - perseci, meri bob mirosul pelinului liliac - gutăi frunzele de prun coada șoarecelui caise Umbra nucilor văduvă-i lumea de Dumnezeu zodii alți oameni, buni oameni 2265 Lene cu trebi 2269 Roman Priveliște politicească Astrologie 2270 după plac pe plac cotoarele chitanțelor 2275B
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
liniștită a mamei! Am recomandat mamei să trimeată-n odaie la regi numai servitori frumoși, iar nu fețe imposibile. Era o balaioară a maicei, grăsulie și zveltă, pe care am trimis-o să servească. Am ieșit parecă-n târg și am mer[s] pe uliți largi ca bulevarde (ulița mare din Praga), m-am coborât în jos J *** Brunner * Cernăuți) ș-am întîlnit pe Sofia de la Bodnărescu, căreia i-am spus că femei urâte sunt ușor de căpătat: Crede că, urâtă sau
Opere 15 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295593_a_296922]
-
acasă pătat de sânge. La ceas întorceau și tramvaiele pe atunci, ocolind colosala statuie a lui Neculai Colentina. Mai târziu, linia lui 37 21 s-a prelungit până la benzinăria de pe Nicolae Apostol, unde a fost distrusă o frumoasă livadă de meri ca să se facă rondul unde întorc tramvaiele. N-aș fi știut asta niciodată dacă n-aș fi fost repartizat, când am terminat facultatea, la Școala Generală Nr. 41, chiar la capătul tramvaiului, al Colentinei și al Bucureștiului. Cum mi-am
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
mama, când la tătăl lor. Ionuț Brădescu îi luă în brațe pe rând, sărutându-i pe frunte și dojenindu- i părintește. Când soarele cobora spre asfințit, accentuând verdele crud al ierbii și dând strălucire florilor albe de pe bătrânele crengi ale merilor, de lângă poarta cimitirului, tocmai intra domnul Radu Brădescu, care se întorcea de la fermă, pentru a- și lua familia acasă. Cei doi nepoți aleargară spre el, sărindu-i în brațe. Sfârșit Personajele sunt fictive.
Preţul răzbunării by Moldovan Ioan Mircea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91493_a_92399]
-
simbolică, unul dintre ei îl ridicase și-l lovise cu latul săbiei la fund, în glumă, să nu creadă cineva că nu-l pedepsise. Se-ntreba dacă mai erau copacii din livadă. Da, se zăreau pe deasupra casei, coroanele celor doi meri care rodeau pe rând, unul într-un an, celălalt în următorul. Făceau mere acrișoare, cu coaja groasă. În acea livadă, care era în dreapta casei și mai în spate, erau pruni și zarzări, printre care se aranjau straturi pentru ceapă și
Regăsirea înstrăinării by Ştirbu Mihai () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91672_a_92367]
-
tout simplement. Îl faut comprendre le succès de Twitter ainsi: leș gens aiment rester connectés entre eux et ce par tous leș moyens. Twitter est une sorte de "SMS du Web" qu'on utilisé comme autant de "bouteilles à la mer " dans le vaste océan de l'Internet". 282 Paul Levinson, op. cît., p. 135: "the messages conveyed via Twitter are readable by anyone who wishes to "follow" your "twitters" or "tweets" on the system that is the default or they
New Media by IONELA CARMEN BOŞOTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/1115_a_2623]
-
unui substantiv folosite În versul de 5 silabe: „luna absentă”, „groapă de gunoi”, „doar un păianjen”, „un singur copac”, prima ninsoare”, „pe coama casei”, „aproape ziuă”, „gară-n ars bărăgan”, „miriști uscate”, „zîmbetul orbului”, „de ziua muncii”, „dulceață de fragi”, „merii În floare”, „nopți fără greieri”, „fulger În noapte”, „doar pene pe jos”, „sub talpa casei”, „ceață și brumă”, „nici urmă de stea” Se poate observa că imaginea vizată este mai puțin determinată, reprezentînd de cele mai multe ori un fundal, un fel
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
prin adjectivul gol/goală care arată că locul consacrat al prezenței sau existenței lor nu (mai) este populat de ceea ce ne-am fi așteptat sau trebuia să fie acolo. După caz, masa goală este compensată cu asupra de măsură de merii În floare, În spațiul uman Își face cuib uitarea (prin simbolul ei păianjenul), cuibul părăsit se asortează cu surparea și invazia mușchiului, iar cochiliile goale Își găsesc altă menire, aceea de fi locul În care se aude doar ca ecou
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
uman Își face cuib uitarea (prin simbolul ei păianjenul), cuibul părăsit se asortează cu surparea și invazia mușchiului, iar cochiliile goale Își găsesc altă menire, aceea de fi locul În care se aude doar ca ecou vuietul stins al mării. Merii În floare - am totul dinainte pe masa goală Tabloul nunții... În rama de lemn goală cuib de păianjen Cuibul berzei gol pe-acoperișul surpat. Mușchiul verde pe scări Cochilii goale - vuietul stins al mării locuindu le Dar absența poate fi
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
în general, numele de locuri ca și numele de persoane, nu se traduc în alte limbi, există destule excepții de traducere a numelor de locuri care nu se întîlnesc și la numele de persoane. Astfel, în franceză Marea Neagră devine la Mer Noire, dar domnul Negru nu devine monsieur Noir. Gradul de stabilitate diferă între cele două categorii de nume proprii. Numele de locuri,care denumesc, de cele mai multe ori, realități perene sunt mai stabile, pe cînd numele de persoane, fiind asociate cu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sat în județul Arad), Hălmăjanu (deal pe lîngă Cărand). Apelativul maghiar alma („măr“) explică, direct sau indirect, toate aceste toponime. Alma este o toponimizare prin conversiune a acestui apelativ; Almaș toponimizează, tot prin conversiune, apelativul derivat maghiar almás, „livadă de meri“; Hălmașu este o variantă fonetică regională a lui Almaș; Hălmagiu provine din magh. alma, „măr“ + -ágy, „pîrîu, albie de rîu“; Almășel este un derivat toponimic, în limba romînă, de la Almaș, cu sufixul diminutival -el (la fel Almăjel < Almaj, Hălmăgel < Hălmagiu
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cei veniți din Almaș“); Almăj este o variantă fonetică dialectală a lui Almaș (formele cu j se găsesc în Banat și în Oltenia, iar cele cu ș în zona Ardealului). Almasău poate fi un compus format din almás, „livadă de meri“ și ovó, „paznic“, așadar Almásovó, în care finalul devine ău (ca în erdő-ovó, „paznic de pădure“ > ardău), iar ș transformat în s prin analogie cu alte nume terminate în -său (Otăsău, Beregsău etc.). Ampoi Este numele unui rîu lung de
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cf. alb. bunk, „stejar“), Cașolț (< germ. Kastenholz, „pădure de stejari“), Cerăt, Dîmbovița (< sl. dabu „stejar“), Gîrnetul, Rast (sl. hvrastu, cf. srb. hrast, „stejar“), Rasnic, Stejarul, Tufani, Lunca, Măceșul, Mălini, Malnăș (magh. málnás, „zmeuret“), Poiana Mărului, Almaș (< magh. almás, „livadă de meri“), Iablanița (< sl. jablanŭ, „măr“) Nucet, Cozia (turcicul koz, „nuc“), Oravița, Rahova (< *Oreahovița < bg. orĕh, „nucă, de nuc“), Păltiniș, Păroasa, Crușeț, Crușovul (< sl. hrușa, krușa, „păr“), Pinet, Borovăț, Bilbor (< sl bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
Arboroasa. Și alte regiuni romînești mai extinse ori mai restrînse poartă nume formate de la cuvinte referitoare la acoperirea vegetală: Moldova (o variantă etimologică), Țara Lăpușului (e. lopuș, „brustur“), Depresiunea Tîrnavelor (sl. trŭnŭ „arbore spinos“), Țara Almăjului (< magh. almás, „livadă cu meri“), Țara Făgăra șului (< fag). Formațiile slave care provin de la apelativul slav buc, formate de populația slavă, sau de autoritățile romînești, care au folosit mai multe secole limba slavă ca limbă de cancelarie, sunt numeroase în teritoriul romînesc: Bîcul, Bucul, Bucova
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
care viețuiește de milenii în spațiul carpato-danu biano-pontic, așa cum se spune adeseori. Numele desemnează siste mul montan care acoperă Europa Centrală și de Est. Masivele muntoase de pe teritoriul romînesc se grupează în Carpații Orientali, Carpații Occidentali (sau Apuseni) și Carpații Meri dionali (sau Getici). Atestările încep cu Ptolemeu (sec. al II-lea e.n.) și consemnează forme foarte apropiate de cele actuale (Karpatu, Karpaten etc.). O ipoteză etimologică adusă în discuție mai ales de către istorici propune ca etimon numele tribului tracic carpi
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
introductivă he-, pe-, datorată spirtului aspru din structura lichidei l: λαγος în vgr. „pustiu, cavitate, prăpastie, mormânt”, care denumea totodată peștele ca „iepure de mare”, nume datorat neastâmpărului perpetuu și greutății de a fi prins; lat. lagois, idis „lièvre de mer (poisson)”; tot aici și lacus (λακκος) „rezervor de apă, groapă, bazin”. Prin contragerea formei cu peau rezultat formele pește, lat. piscis (fr. poisson), pestis (fr. peste) „calamitate, ruină, pestă”, vgr. πεσημα „Ib.”, πεσος „cadavru”, lat. pessumdo „a scufunda, a îneca
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
peșteră, sobă”; lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu, rs. polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
lat. specus „peșteră”, spelunca „cavernă, grotă”, rom. pustiu, rs. polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură”, got. mēla
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
polostĭ „cavitate” față de pastĭ „gură, bot, hău”. Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură”, got. mēla „sac, măsură (de cereale)”, cu prefixul ni„în, la
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Tot aici trebuie adus și pleșuv „chel; lipsit de vegetație, fără arbori”, de unde și toponimul Peleș. A nimeri, cuvânt autohton prefixat: ni-meri. Cf. mer(tic), mier(ță) „măsură veche pentru cereale”, sl. mera „măsură”, alb. mirë „scop, obiectiv”, magh. mer „a îndrăzni, a încerca; a măsura”, fr. mire „semn fix, jalon”, mirer „a privi cu atenție”, lat. mirus „frapant”, lit. mierà „măsură”, got. mēla „sac, măsură (de cereale)”, cu prefixul ni„în, la” a rezultat sensul „la fix, exact”. Cf.
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
berbeci, Să se uite la stele nu la frumoasele..oi, Șiajung culți ca băiatul! Dar...,,seci"! MĂRUL ȘI PLOPUL Plopul pletos într-o zi Catadicsi, A-i vorbi Ritos și-n doi peri, Ca pentru muritori, Celui mai aproape din meri, Din cei bogați, roditori: Doresc să ți explic, Că ești ceva foarte mic, Nimicul nimic! Nu rezonează în tine nici pic, Din nemuritorul foșnet al meu; Artă! Artă fac eu! N-ai auzit tu de Orpheu!? Când muzele-n frunze
Calul cu potcoave roz Epigrame-Fabule-Panseuri by Val Andreescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/468_a_877]
-
în loc. Depășeam căruțe trase de cai murdari, pline cu bidoane și sticle goale. Pe capră, țiganul dormea sub pălărie, cu hățurile atîrnîndu-i într-o mână arsă de soare și moale. în zona dealurilor satele se mai risipeau, apăreau livezile de meri, viile și carierele de unde cărămidarii scoteau lutul, casele oamenilor erau de lemn, frumos vopsite în azuriu sau ocru, ori rămase pur și simplu la culoarea scândurilor vechi. Câte 29 un cimitir își lucea crucile de piatră în soare, aruncat pe
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
erau reci, așa că toți purtam pulovere, pe care spre prânz aveam să ni le legăm în jurul mijlocului. Gașca pestriță de vreo două sute de elevi s-a întins repede, în grupuri și grupulețe, pe câțiva kilometri de drum. Am trecut pe lângă meri cu fructe verzi, pe lângă cărămidarii de culoarea lutului, pe lângă case cu țigle roșii. Peste spațiul vălurit curgeau umbrele norilor. Rămăsesem undeva, în coada coloanei dezordonate, cu Savin și Clara, și spuneam din când în când și eu câte ceva într-o
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]