2,722 matches
-
profesoară suplinitoare, instructor metodist, iar după terminarea facultății intră redactor la editurile Litera (1970-1984), Ion Creangă (1984-1987), lector la Centrala Editorială (1987-1989) și la Editura Minerva (1989-1992). Ulterior lucrează ca expert guvernamental (1992-1993) și ca redactor de rubrică la ziarul „Mesagerul economic”, săptămânal al Camerei de Comerț și Industrie a României. Debutează cu poezie în „Luceafărul” (1964), iar editorial cu Lume mică, lume mare (1971), cuprinzând versuri pentru copii. Colaborează la „Amfiteatru”, „Almanahul copiilor”, „Contemporanul”, „Luceafărul”, „Orizont”, „România literară” ș.a. Este
STOICESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289955_a_291284]
-
pe care o avem despre el se referă la anul 531, cînd împăratul Iustinian l-a însărcinat să meargă să-l întîmpine, împreună cu patriarhul Eusebiu de Constantinopol și cu preotul Eusebiu, pe marele anahoret Sava, care venea la Constantinopol ca mesager al episcopilor din Palestina (Chiril din Scitopolis, Viața Sfîntului Sava 70; cf. și infra, p. 000). îl regăsim la dezbaterea ce reunește cinci episcopi calcedonieni și șase severieni, desfășurată la Constantinopol în 532 sau la începutul lui 533 din dispoziția
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
În 1942 publică „Revista Bucovinei”, transferată în 1944 de la Cernăuți la București. Din iunie 1990 va patrona revista „Septentrion”, apărută la Rădăuți, în același an filiala din Suceava scoate „Țara Fagilor”, iar mai târziu, în 2003, filiala din București editând „Mesager bucovinean”. Aflată la început sub înrâurirea concepțiilor despre limbă ale lui Aron Pumnul, societatea a renunțat treptat la ele, datorită, în parte, și contribuției aduse, în această direcție, de Dimitrie Petrino (în broșura Puține cuvinte despre coruperea limbei române în
SOCIETATEA PENTRU CULTURA SI LITERATURA ROMANA IN BUCOVINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289764_a_291093]
-
medicamente mult mai eficiente din Bagdad, prin intermediul unuia dintre arabi, care avea să vină cu noi. Am traversat deci râul și, după ce ne-am Întâlnit cu prietenul meu, ne-am Îmbarcat cu toții, luându-ne și bagajele recuperate. Însoțiți de un mesager din partea șeicului, am părăsit acele meleaguri pe la ora trei sau patru după-amiaza. În aceeași noapte aveam să fim Încă o dată deranjați de zgomotele care se auzeau dinspre țărm și care ne treziră din somn. Proprietarul opri barca și, Întrebându-l
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Între Bagdad și tabăra militară, am avut În fața ochilor un spectacol Îngrozitor: o piramidă construită din câteva sute de capete ale rebelilor arabi 87. Din Hilla am urmat expediția numai până la Sugeshuck (Schuka-Shu), când pașa mi-a poruncit prin intermediul unui mesager tătar să mă Întorc la Bagdad. Același emisar Îmi Înmână o scrisoare din partea colegului meu care mă Înștiința că una dintre soțiile pașei născuse un copil diform, caz care, Într-adevăr, nu necesita vreo intervenție chirurgicală, Însă - Îmi scria el
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
-l transporta la Buhara. Voiam să Însoțesc caravana cu pricina și să-mi continuu călătoria din Buhara către țara mea natală, prin Rusia. Ulterior am aflat că În urma plecării mele din Dera, Ranjit Singh Începu să fie indispus, trimițând diverși mesageri pe urmele mele pentru a mă convinge să mă Întorc, Însă aceștia nu reușiră să mă ajungă din urmă. Din Dera Ghazi Khan am plecat cu caravana către Derabend, localitate situată În partea superioară a regiunii Dera-Ismail-Khan, aflată la poalele
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
unde am stat vreme de trei zile. În cea de-a patra zi, dimineața devreme, ministrul Îmi Îngădui să vizitez pacienții pe care Îi aveam În oraș, dar În timp ce mă aflam acolo, am auzit că din Shahbelore fuseseră trimiși câțiva mesageri călare Însărcinați să mă aducă Înapoi la palat. Am pornit În galop spre reședința regelui, iar pe drum am ajuns din urmă câțiva hakimi (doctori mahomedani) și astrologi care mergeau În aceeași direcție ca și mine, călătorind pe elefanți, pe
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
găsi pe amândoi Într-o odaie mică și, conform obiceiului hindus, pacientul era Întins pe podea, iar Uttum Singh ședea pe pat, invitându-mă și pe mine să mă așez lângă el. Tocmai vorbeam despre boala pacientului, când intră un mesager care ne Înștiință că maharajahul Kurruk Singh decedase În urmă cu doar câteva minute. Ceremonia arderii pe rug a avut loc chiar În acea după-amiază. Trei dintre soțiile sale au fost arse alături de el, iar eu am asistat la acest
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
țării, curtea se duse apoi pe jos la râu pentru a-și face abluțiunile, În timp ce eu m-am Întors la pacientul mai sus amintit. Nici nu am ajuns bine acolo, când mi s-a spus că fusese deja trimis un mesager Înaintea mea și că ministrul mă chema de urgență În grădina fortăreței, Hazuri Bagh. Fără a pierde nici o clipă, m-am Îndreptat spre acel loc, unde eram așteptat de ministrul care, de Îndată ce mă zări, veni spre mine și mă prinse
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
la durbar. Am declarat că el Își primise deja plata propriei insolențe 257 și nu era de așteptat să-și mai revină. Dar Sher Singh, care era probabil foarte supărat pentru epitetul „fiu al unei spălătorese”, a trimis mai mulți mesageri, poruncindu-mi să-l aduc la durbar cu tot cu pat, și am fost obligat să-l ascult. Am ajuns totuși prea târziu, căci adunarea deja părăsise durbarul, iar Sher Singh plecase din Hazuri Bagh În interiorul fortăreței. În aceeași zi, fachirul a
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
exemple din această puzderie de articole este ilustrativă, criteriul fiind mai degrabă elocvența clișeelor folosite ca titlu. Spre pildă, grupajul intitulat Scriitorii întâmpină semicentenarul Partidului (noiembrie 1970) sau articolele Patriotismul socialist - izvor nesecat al literaturii noastre de Aurel Mihale, Scriitorul - mesager al spiritualității poporului de Laurențiu Fulga, Idealurile Partidului - idealurile scrisului nostru de Nicolae Breban, Tradiția militantismului patriotic al literaturii române de Ion Rotaru, Literatura actuală, oglindă a marilor evenimente din viața poporului de Mihail Diaconescu, Spiritul militant al poeziei patriotice
SCANTEIA-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289534_a_290863]
-
TR, 1996, 25; Lucian Vasiliu, Christian W. Schenk sau Pauza dintre cuvinte, CL, 1996, 8; Miruna Mureșanu, Interferențe culturale româno-germane, „Universul cărții”, 1996, 9, 1998, 1; Ion Cristofor, Mandala poeziei, TR, 1996, 45; Dan Brudașcu, Un neamț cu suflet românesc, „Mesagerul transilvan”, 1996, 1 647; Nicholas Catanoy, C. W. Schenk, L, 1997, 7; Andrei Zanca, C. W. Schenk, PSS, 1997, 1-2; Cassian Maria Spiridon, „Mandala”, „Poezia”, 1997, 3; Mircea M. Pop, România și literatura română în Germania, „Arca”, 1997, 7-9; Al.
SCHENK. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289550_a_290879]
-
Pașii”, AST, 1974, 2; Cristea, Domeniul, 344-347; Ștefănescu, Jurnal, 67-68; Regman, Noi explorări, 167-173; Ermil Rădulescu, Despre tineri, CNT, 1987, 11; A. I. Brumaru, Situații narative, AST, 1987, 3; Gheorghe Glodeanu, Liceenii, TR, 1988, 14; Arina Petrovici, „Chemarea țărmului la Aquileia”, „Mesager” (Brașov), 1993, 590; Ioan St. Lazăr, Un scriitor adevărat, „Vâlcea literară”, 1993, 2; A. I. Brumaru, Sigiliul Romei eterne, AST, 1993, 4; Negoiță Irimie, Topologul văzut dintr-un zgârie-nori, TR, 1994, 7; Ștefan Cucu, „Chemarea țărmului la Aquileia”, TMS, 1994, 5
TOPOLOG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290229_a_291558]
-
Pavel Zavulan, „Alecu Russo. Jizni i tvorcestvo”, RLSL, 1969, 1; Mihai Papuc, Din arhiva Ion Vasilenco, LA, 1989, 25 mai; Iulia Mihăileanu, Un om în vremuri de neomenie, „Basarabia”, 1991, 10; L. Brad, Ion Vasilenco: 70 de ani de la naștere, „Mesagerul”, 1996, 15 martie; Cimpoi, Ist. lit. Basarabia, 274. V. C.
VASILENCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290450_a_291779]
-
o impură literatură de propagandă, căci poemele par „un curs de marxism în versuri” (Al. Piru). Tot acum alcătuiește piese de teatru conjuncturale și traduce în presă din versurile lui Vladimir Maiakovski. SCRIERI: Krishnamurti în cadrul poporului românesc, București, 1930; Krishnamurti, mesagerul inteligenței, București, 1935; De ziua tatii și Scrisoare către Dumnezeu, București, [1940]; Jocul de-a dragostea și moartea, București, 1940; Rodul, București, 1942; Renaștere, cu gravuri de Dobrian, București, 1943; Cu nerodul satului în alegeri, București, 1946; Caii anilor, București
ZOTTOVICEANU RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290759_a_292088]
-
ale lui S. sunt puternic marcate de ideologia vremii. Aproape fiecare pagină din Arcade peste anotimp conține trimiteri la „glorioasele realizări” ale omului de tip nou. Cartea e plină de „eroi”, („primul constructor”, „excavatoristul”, „Ilici”). Poetul crede că e un mesager al poporului, iar versul său ar fi ecoul uralelor străzii. Declamator și cu un oportunism la vedere, autorul identifică „scânteia” în învățătura de partid: „Sunt ca o torță jinduind după flacără / Și de aceea trec pragul sediului de partid mereu
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
Pop, Perimetru sentimental, Craiova, 1980, 288-293; Crohmălniceanu, Pâinea noastră, 75-81; Dobrescu, Foiletoane, II, 100-106, III, 7-15; Grigurcu, Critici, 566-571; Iorgulescu, Critică, 155-160; Brădățeanu, Istoria, III, 265-271; Mihaela Andreescu, Marin Sorescu. Instantaneu critic, București, 1983; Faifer, Dramaturgia, 115-128; Tudor Nedelcea, Un mesager al literaturii române contemporane - Marin Sorescu. Bibliografie, Craiova, 1983; Ion Pop, Un teatru mare cât satul, T, 1984, 8; Nicolae Manolescu, După douăzeci de ani, RL, 1984, 51; Titel, Cehov, 166-169; Constantin Pricop, Marin Sorescu, poezie și teatru, CL, 1985
SORESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289796_a_291125]
-
a dorit să mai tolereze o atare situație și versiunea românească a acestei publicații a fost suprimată, la 1871. Abia În anul 1884 Riabcic și Drumașcu, doi români basarabeni, au reușit să scoată la Chișinău un ziar românesc cu genericul Mesagerul Basarabiei, care a avut, se pare, o apariție de scurtă durată (din păcate, până În prezent nu a fost descoperit nici un exemplar al acestei publicații și, după toate probabilitățile, aceasta este pierdută pentru totdeauna) <ref id="19">19 A. Boldur, op. cit
MIŞCAREA NAȚIONALĂ A ROMÂNILOR BASARABENI ÎN TIMPUL DOMNIEI LUI CAROL I. In: Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]
-
în 1838, de către Friedrich Lücke)128, are și ea o istorie contorsionată care se întinde pe două veacuri. Nu s-a constituit o știință generală sau o metodologie universală a acestei arte a interpretării și negocierii, atribuită de antici zeului mesager Hermes. Există doar consensul că numai hermeneutica poate elucida problemele „științelor spiritului” (Geisteswissenschaften) și științelor culturii, din care fac parte și științele educației. Altfel, hermeneutica se înfățișează ca o „junglă de hermeneutici” care se contestă, se atacă și se contrazic
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
virilitas, dar îl așteaptă schola senii și schola mortis. Calipso ar fi vrut să schimbe țesătura acestui destin: ar fi vrut să-l treacă, direct, „fără examene”, în schola aeterna, eludând „legislația” uraniană și atlantică. Atunci, alertat, intervine iarăși Hermes, mesagerul zeilor și tâlcuitorul înțelesurilor, și îi dă dreptate lui Ulise. Părăsind-o pe Calipso, a părăsit școala și științele pentru filosofie. Nu se întoarce acasă doar pentru a se răzbuna pe pețitori, ci pentru a în-drepta lumea - care fusese ne-dreptățită
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
infantile. Textul pendulează cu suplețe între registrul realului și cel al fantasticului, granița între ele având o anume fragilitate. Visul fiind o formă de expresie și manifestare a subconștientului, omul care apare în somn nu ar fi altceva decât un mesager oniric al unei realități viitoare, trăită ulterior în concretețea ei istorică. Se vede de aici cât de iconoclast este scriitorul la 1925 în materie de problematică și cât de mult își propune să mute jaloanele gramaticii narative în această direcție
PETRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288781_a_290110]
-
sub stele”, TR, 1969, 37; Teodor Tihan, „Elegii sub stele”, ST, 1969, 9; Geo Bogza, Paznic de far, București, 1974, 534-536; Zaharia Sângeorzan, „Planete de melancolie”, CRC, 1986, 34; Ion Cristofor, „Planete de melancolie”, ST, 1986, 11; Constantin Cubleșan, „Poeme-nserate”, „Mesagerul transilvan”, 1990, 16; Mircea Țicudean, Poezie „pură” românească, APF, 1990, 3-4; Cornel Regman, „Poeme-nserate”, JL, 1990, 44; Iuliu Pârvu, „Poeme-nserate”, ST, 1990, 11-12; Adrian Țion, „Voievodul melancoliei” din Munții Apuseni, TR, 1995, 46-47; Ulici, Lit. rom., I, 304-305; Poantă, Dicț
RACHIŢEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289080_a_290409]
-
ca muncitor la Combinatul de Prelucrare a Lemnului din același oraș (1972-1975), iar din 1975 este administrator, metodist, referent de specialitate (literatură-teatru) și director la Casa Municipală de Cultură din Bistrița. Din 1996 este director al Editurii Aletheia, redactor la „Mesagerul literar și artistic”, suplimentul cotidianului „Mesagerul de Bistrița- Năsăud”, precum și secretar de redacție al revistei „Mișcarea literară”. Debutează în 1973, cu poeme, în ziarul bistrițean „Ecoul”, iar editorial cu volumul de poezie Atunci când te reîntorci acasă (1976). Colaborează la „Vatra
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
a Lemnului din același oraș (1972-1975), iar din 1975 este administrator, metodist, referent de specialitate (literatură-teatru) și director la Casa Municipală de Cultură din Bistrița. Din 1996 este director al Editurii Aletheia, redactor la „Mesagerul literar și artistic”, suplimentul cotidianului „Mesagerul de Bistrița- Năsăud”, precum și secretar de redacție al revistei „Mișcarea literară”. Debutează în 1973, cu poeme, în ziarul bistrițean „Ecoul”, iar editorial cu volumul de poezie Atunci când te reîntorci acasă (1976). Colaborează la „Vatra”, „Tribuna”, „Astra”, „Luceafărul”, „Cronica”, „Interval”, „Euphorion
RAŢIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289145_a_290474]
-
un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați; ei pun lumea în mișcare, europenizează „tradiția”, deschid „localismul” spre modernitate. Argumentul forte este Brâncuși, exponent al „localismelor caracterologiei oltenești”, mesagerul „spiritului cobilițar” în lume. P. reia această utopie în Pomul vieții (1946), jurnal de reflecții morale, manual de morală practică, dar și colecție de aforisme, autobiografie și, mai ales, ficțiune autobiografică. Vladimir Streinu vede în ea „o recădere în adolescența
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]