3,268 matches
-
care era pe dinăuntru tencuită în toate modurile de calcio-vecchio. Casa lui Botticelli era așa de bine lucrată, că nu s-ar fi dizlocat nici cu dinamită, fiecare element în parte, din punct de vedere tehnic, reprezenta ultima perfecțiune. Ca meseriaș, Butoiescu era un om respectabil. Însă impresia totală rămânea ilariantă pentru un om ca Ioanide. Ceva grosolan te izbea de la început: lipsa de moderație, de filozofie arhitectonică. Lui Botticelli îi făceau impresie materialele în parte și căuta să strângă toate
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
un om pe care l-am invidiat adesea. N-are nici o veleitate de a face vreo faptă neobișnuită, se consumă liniștit ca om de lume. (Aici Pomponescu se înșela. Gaittany avea ferma convingere interioară că toți ceilalți sunt niște simpli meseriași, "puși în valoare" de perspicacitatea lui. Acesta era și motivul pentru care se debarasa repede de cei căzuți în discredit. Se temea să nu fie tras la răspundere.) - Între douăsprezece și unu este la Casa de Artă o reuniunefoarte reușită
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
sa Mitul Săngelui și Gliei, potrivit căruia: “Zeul... a amestecat aur în facerea acelora dintre voi în stare să conducă... Citi le sunt acestora ajutoare, au argint în amestec, iar fier și aramă se află la agricultori și la ceilalți meseriași.” În plus, Mitul celor Iviți din Pămănt scoate în evidența nimicirea cetății “atunci cănd vor fi paznici de fier sau cănd omul de aramă va sta să păzească”. Astfel, apare ca inevitabilă afirmația potrivit căreia “prima și cea mai importantă
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
Dar, din aceste transformări ale imaginii, se reține că înscrierea artistului în câmpul artelor liberale (în contrast cu artizanii, limitați la artele mecanice și în serviciul unei clientele private) îi conferă aureola unui "prestigiu intelectual" cu mult superior celui de artizan și meseriaș, cum era încă privit în Evul Mediu (Claude Simon, Discours de Stockholm, Minuit, Paris, 1981). • Prestigiul dezinteresării S-a operat astfel o clasare socială (cu mizele ei) care, pe de o parte, îl caracterizează pe artizan prin materialitate, economie și
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
Îmi spune că o simte ca pe adevărata lui casă. "Dorm cu capul dincoace (îmi arată opusul ferestrei). Scriu pe pat, rezemat de pernă. Cărțile mi le așez pe măsuță și pat." Îi place să aibă subsoluri artizanale, ticuri de meseriaș în meseria asta fără unelte și aparate a filozofiei. Alegerea camerei mele la hotel este o încîntare. Sânt invitatul lui, de fapt al lui Goethe, îmi repetă întruna. (Mai are 5 000 de lei din Despărțirea de Goethe.) Camera cu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ai săi ceea ce evreii fac pentru ai lor. Ei conspiră în sinagogă în contra creștinilor. Acolo se fixează prețurile, când concurența din partea creștinilor e nimicită și când se simt ei stăpâni pe vrun teren economic. Acolo se hotărăște moartea economică a meseriașului român, la autoritatea ocultă a statului în stat, în comitetele ascunse ale alianței universale. Dar când Tipografia națională lucrează constant mai ieftin decât cea evreiască - nici atunci autoritățile românești să nu-i deie imprimatele lor? Cât despre patronarea ce se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Cu această ocaziune se țin espuse, în tot timpul esamenelor, obiectele confecționate de elevii școalei. Suntem siguri că publicul nostru nu va lipsi de a vizita școala în acele două zile pentru a-și putea da sama de progresele junilor meseriași români. Espozițiunea conține obiecte a trei ateliere: acel al ciobotăriei, al croitoriei și al tenechegiei. Atragem îndeosebi luarea aminte a publicului asupra obiectelor ce fac parte de atelierul tenechegiei. Acest atelier, înființat abia de 3 luni, cu toată scurtimea timpului
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cele trebuincioase pentru aceasta. Dreptul civil și-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili, căci numai unde Vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui Vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III posito. Sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează legea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
trebuincioase pentru aceasta. Dreptul civil și-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili, căci numai unde Vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui Vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III posito. Sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează legea împroprietăririi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sunt bărbați de specialitate, poate servi drept garanție despre buna alegere și tractare a materiilor cuprinse în "Calendarul bunului econom". Alăturea cu agricultura, calendarul cuprinde o colecțiune aleasă de poezii, precum și una din cele mai nimerite novele populare. Comerciantul, industriașul, meseriașul, învățătorul, preotul, amploaiatul, ei toți află în "Calendarul bunului econom" învățături practice pentru trebuințele zilnice. "Calendarul bunului econom" se poate comanda la d-nii Iosif Drotleff et Comp. în Sibiu, cu prețul de 50 cr., adică ceva peste un franc. [6 octombrie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
unei taxe oarecari, e un fapt cunoscut de toți. Astfel mulți vătaji boierești, moldoveni de baștină, se făceau sudiți (Schutzbefohlene) pentru a se mântui pe sine de capitație, pe fiii lor de miliție; nu mai vorbim de negustori și de meseriași, cari, oricând aveau daraveri neplăcute cu administrația sau cu justiția, plantau pajura cu două capete pe casă și deveneau "sacrosancți". Poate trei din patru părți a evreilor din România sunt în această condiție "sui generis", adică nici cetățeni români, nici
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
deșărtăciunea de a stăpâni naționalitățile. În loc de a se împaca cu ele, de a asigura lor și sieși un trai îndemînatic pe pământul strămoșesc, maghiarul preferă, în nemărginitul său șovinism, de-a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a stăpâni naționalitățile. În loc de a se împaca cu ele, de a asigura lor și sieși un trai îndemînatic pe pământul strămoșesc, maghiarul preferă, în nemărginitul său șovinism, de-a fi neputinciosul mediu prin care fabricatele occidentale îi omoară meseriaș după meseriaș, clasă pozitivă după clasă pozitivă, până ce regatul Sf. Ștefan va rămânea o adunătură de țărani proletari și de scribi și mai proletari, puși la discreția, ba la îndurarea crâșmarilor evrei, deveniți pîn-atuncea bancheri vienezi. Și ceea ce e mai ciudat e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
niciodată, deși confesia mozaică e pentru spiritul ascetic și îngăduitor al religiei creștine tot atât de străină ca și cea mahometană. Afară de aceea aveau dreptul liberei negustorii cu manufacturi străine, - dar aicea se mărginea totul și așa ar fi trebuit să rămâie. Meseriași și proprietari nu puteau fi, căci proprietatea emana de la domnie și era strâns legată cu contribuția de sânge, la care nimeni nu i-a poftit, nimene nici când, și de la care, chiar când îi poftești, știu a se sustrage, făcîndu-se
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
clasa de mijloc din secolul al XVII, libertatea muncii productive, ci libertatea traficului. El e vecinic consumator, niciodată producător și desigur că numai cu foarte rară escepție se va găsi într-adevăr câte un evreu care să producă. Dacă e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
adevăr câte un evreu care să producă. Dacă e meseriaș, e superficial, lucrează numai pentru ochi. De aceea chiar la noi, unde împrejurările ar trebui să-i silească la muncă, vom găsi că ei reprezintă meseria superficială. Cel mai solid meseriaș e și aici în țară românul sau germanul sau cehul, niciodată evreul. El reprezintă concurența nesănătoasă a muncii rele, superficiale, cu munca dreaptă și temeinică. "Ieftin și rău'' e deviza evreului până ce ruinează pe lucrătorul creștin, "scump și rău" e
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
noi aristocrați cari fugeau de muncă și aspirau la slujbușoare să aibă câte un asociat jidan sub forma de orîndariu pe peticuțele lor de moșii; tot acel regulament au desființat de jure breslele, aceste clase puternice și bine constituite de meseriași. În urmă alte reforme, și mai liberale, au deschis ușa funcțiilor statului, înmnlțite în infinit, tuturor feciorilor de popă și de negustori cari nu reprezentau nici avere, nici inteligență și cari găseau mai comod a trăi din funcții plătite de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de puțin la ei. Cu ocazia dezrobirii au pierit o mulțime de industrii indigene, căci cei ce le profesau n-au mai fost privegheați, nimeni n-au căutat a-i statornici și a-i deprinde cu o libertate bine înțeleasă. Meseriașii aceștia au devenit proletari și s-au stins cu totul. A patra cauză a fost desființarea breslelor corporative și a privilegiilor lor. În fine cauza principală a căderii meseriașilor români au fost introducerea pripită a egalității sociale în România, care
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
-i statornici și a-i deprinde cu o libertate bine înțeleasă. Meseriașii aceștia au devenit proletari și s-au stins cu totul. A patra cauză a fost desființarea breslelor corporative și a privilegiilor lor. În fine cauza principală a căderii meseriașilor români au fost introducerea pripită a egalității sociale în România, care nu trebuie confundată cu egalitatea înaintea legii. Egalitatea n-au însemnat la noi prefacerea claselor de sus în clase muncitoare - cu o muncă superioară se 'nțelege - ci "boierirea " claselor
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
la noi prefacerea claselor de sus în clase muncitoare - cu o muncă superioară se 'nțelege - ci "boierirea " claselor de jos, infectarea acestora cu rușinea de muncă și bolirea de deprinderea claselor vechi de-a câștiga mult prin muncă puțină. Progeniturei meseriașilor români, care învățase două buchi, i-au fost rușine de-a se mai ocupa cu meseriile părinților, ci s-a prefăcut toată în amploiați și în persoane ce fac politică înaltă, pun toate țările Europei la cale și aspiră de-
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Asigurați odată contra concurenței creștinilor, evreii au două liste de prețuri, una pentru evrei, alta pentru creștini. Poporul boieros al quiriților plătește 33 la sută pentru onoarea de-a putea deveni deputat și pentru caprițul de-a nu fi devenit meseriaș sau negustor. Am espus răpede această stare de lucruri și adăogim numai că în vremea din urmă s-au ivit o reacțiune, deocamdată încă nu destul de puternică, dar de care trebuie să ținem samă. Un început de îndreptare este școala
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
numai că în vremea din urmă s-au ivit o reacțiune, deocamdată încă nu destul de puternică, dar de care trebuie să ținem samă. Un început de îndreptare este școala de meserii din Iași, care ne va da poate cu vremea meseriași români. Drept semn că silințele școalei sunt apreciate cităm binevoitoarea încercare ce-au făcut-o d-nul Scarlat Pastia de a trimite pe doi dintre absolvenții acelei școale la Paris, pentru a se perfecționa unul în croitorie, altul în ciubotărie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
Dreptul civil ș-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili sub o domnie stabilă, căci numai unde vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul - meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit, în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III-lea posito - sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
civil ș-ar fi creat o clasă de amploiați, dar acești amploiați ar fi fost stabili sub o domnie stabilă, căci numai unde vodă se perîndează, se mănâncă și pita lui vodă pe rând. Negustorul ar fi rămas negustor, meseriașul - meseriaș, nu s-ar fi născut goluri economice atât de simțite. În sfârșit, în a. D. 1860 ar fi venit Ioan Sandul al III-lea posito - sub ce împrejurări! Firmele de pe ulița mare ar fi românești. Se deschid camerele, se votează legea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
i se explică ușor existența prin faptul că zona noastră a fost acoperită cu păduri întinse, predispunând pe locuitori să practice meșteșugul obținerii obiectelor și bunurilor materiale din lemn. Ce mai putem constata acum ? Lipsesc de mult timp din rândul meseriașilor și gama meseriilor olarii, au dispărut și muzicanții (lăutarii), ciubotarii, s-au împuținat fierarii, ici-colo mai întâlnim câte un croitor sau cojocar, torsul și țesutul în casă s-au diminuat fiind aproape de dispariție în economia casnică, limitându-se la sortimentul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]