1,698 matches
-
Quercus robur), gorun (Q.petraea), cer (Q.cerris), gârniță (Q.frainetto). Stejărișurile și făgetele pure se întâlnesc destul de rar, acestea fiind de regulă asociate cu frasin (Fraxinus excelsior), plop tremurător (Populus tremula), ulm (Ulmus foliacaea), paltin de câmp (Acer platanoides), mesteacăn (Betula pendula), tei pucios (Tilia cordata), cireș sălbatic (Cerasus avium). Spre estul Europei, pădurile sunt dominate de carpen (Carpinus betulus). (1.tundră; 2.silvotundră; 3.taiga; 4.păduri de amestec; 5.păduri de foioase; 6.silvostepă; 7.stepă; 8.semipustiu
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
cei disponibili totuși, fulgii pot reprezenta o reală seducție. Între sensuri De vreun an, pe un fragment al ei, peluza lungă, Înierbată, dintre sensurile de mers, pe artera principală din Drumul Taberei, se bucură de cîteva pîlcuri de vreo 4-5 mesteceni. În această primăvara Întîrziată, mestecenii mi-au atras atenția prin atmosfera delicată și discretă de liniște tihnită și parcă neștiutoare de agitația permanentă a străzii. O oază de ingenuitate a naturii În deșertul urban. Neverosimilă și parcă amenințată În existența
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
reprezenta o reală seducție. Între sensuri De vreun an, pe un fragment al ei, peluza lungă, Înierbată, dintre sensurile de mers, pe artera principală din Drumul Taberei, se bucură de cîteva pîlcuri de vreo 4-5 mesteceni. În această primăvara Întîrziată, mestecenii mi-au atras atenția prin atmosfera delicată și discretă de liniște tihnită și parcă neștiutoare de agitația permanentă a străzii. O oază de ingenuitate a naturii În deșertul urban. Neverosimilă și parcă amenințată În existența ei delicată și neintegrabilă contextului
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
care să rezume expresiv circulația neîntreruptă și intensă, riguros reglementată vivacitatea ei mecanizată. Am supralicitat, hiperbolizînd dotarea rutieră cam anemică din zonă și am ales ca prim vers: trafic pe opt benzi. Oricum, asta izola și mai mult pîlcul de mesteceni și-l făcea și mai fragil printre atîtea minunății Înverșunate ale civilizației metalice. Încercînd mai multe variante am situat această insulă (poate a unei fericiri abia Întrezărite În această aglomerație), cum se și afla de fapt, În mijlocul drumului, Între sensurile
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
În mod neșteptat ocazia unui joc de cuvinte. Polisemia cuvîntului sens permite punerea În opoziție a celor tehnice, aici direcțiile de mers, cu cele mai apropiate de viața spiritualătîlc, noimă rost și Înlesnește decolarea imaginii În orizont simbolic. PÎlcul de mesteceni nu se mai află acum doar sechestrat Între cele două sensuri de mers ale străzii, ci și așezat Între sensurile rigide ale unei civilizații tehnice și cele ale unei lumi suple și mlădioase, călăuzită de duhul naturaleții. Cuvîntul stingher subliniază
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acum doar sechestrat Între cele două sensuri de mers ale străzii, ci și așezat Între sensurile rigide ale unei civilizații tehnice și cele ale unei lumi suple și mlădioase, călăuzită de duhul naturaleții. Cuvîntul stingher subliniază acum singurătatea, dezorientarea, stînjeneala mestecenilor În peisajul urban, sfiala cu care solicită mut măcar un pic de Îngrijorare din partea omului. Dacă nu chiar, pentru firile mai empatice, un gen de identificare. Pentru că stinghere În peisaj par și tîlcurile implicite pe care mestecenii Încearcă să le
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
singurătatea, dezorientarea, stînjeneala mestecenilor În peisajul urban, sfiala cu care solicită mut măcar un pic de Îngrijorare din partea omului. Dacă nu chiar, pentru firile mai empatice, un gen de identificare. Pentru că stinghere În peisaj par și tîlcurile implicite pe care mestecenii Încearcă să le comunice. trafic pe opt benzi - Între sensuri stingher un pîlc de mesteceni Rămînea la alegerea cititorului pe care grup de sensuri va fi dispus să pună miza. Stînjenel la gard Dacă un stînjen (unitate de măsură depășind
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
de Îngrijorare din partea omului. Dacă nu chiar, pentru firile mai empatice, un gen de identificare. Pentru că stinghere În peisaj par și tîlcurile implicite pe care mestecenii Încearcă să le comunice. trafic pe opt benzi - Între sensuri stingher un pîlc de mesteceni Rămînea la alegerea cititorului pe care grup de sensuri va fi dispus să pună miza. Stînjenel la gard Dacă un stînjen (unitate de măsură depășind cu puțin disponibilitățile de evaluare destul de reduse și de aproximative ale membrelor umane: palmă, cot
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
a răspunde întrebărilor consumatorilor. • Lansarea unor noi activități plecând de la resurse neutilizate anterior. În zona Ross & Cromarty (Scoția), o asociație a grupat 15 cultivatori de ciuperci, în cadrul unui proiect (Highlands Birchwood) care viza promovarea și valorizarea unei varietăți scoțiene de mesteacăn (lângă acești arbori cresc ciuperci de o foarte bună calitate). Membrii asociației au cumpărat împreună materii prime și echipamente la prețuri avantajoase, au cultivat ciuperci de mesteacăn care au fost foarte bine vândute pe piață. • Relansarea unor servicii locale pentru
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
unui proiect (Highlands Birchwood) care viza promovarea și valorizarea unei varietăți scoțiene de mesteacăn (lângă acești arbori cresc ciuperci de o foarte bună calitate). Membrii asociației au cumpărat împreună materii prime și echipamente la prețuri avantajoase, au cultivat ciuperci de mesteacăn care au fost foarte bine vândute pe piață. • Relansarea unor servicii locale pentru a evita degradarea localității. În insulele Gulholmen et Karingon (Suedia), în fața declinului serviciilor și a degradării infrastructurilor localităților (consecințe ale diminuării pescuitului), asociațiile locale au decis să
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
-l indică) cerut de numele a multe cursuri de apă din familia toponimului Bîrsa, mai ales de cele cu determinant (de tipul Bîrsa Fierului, Bîrsa Tămașului, Bîrsa lui Bucur, Bîrsa Groșetului). Alte etimoane, mai puțin plauzibile, sunt: apelativul tracodacic brĕza, „mesteacăn“ (așadar, sensul primar ar fi „rîul mestecenilor“); bg. brŭzŭ, „iute“ (sinonim cu Bîrza); srb. berza, (reka) „rîul repede“; iliricul (reconstituit prin albaneză) barth „alb“; sl. brs (reconstituit din mai multe apelative neoslave, bg. brus, srb. brûs etc., „piatră ascuțită“), i.e.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cursuri de apă din familia toponimului Bîrsa, mai ales de cele cu determinant (de tipul Bîrsa Fierului, Bîrsa Tămașului, Bîrsa lui Bucur, Bîrsa Groșetului). Alte etimoane, mai puțin plauzibile, sunt: apelativul tracodacic brĕza, „mesteacăn“ (așadar, sensul primar ar fi „rîul mestecenilor“); bg. brŭzŭ, „iute“ (sinonim cu Bîrza); srb. berza, (reka) „rîul repede“; iliricul (reconstituit prin albaneză) barth „alb“; sl. brs (reconstituit din mai multe apelative neoslave, bg. brus, srb. brûs etc., „piatră ascuțită“), i.e. bharos (reconstituit prin got. barizeins), „orz“ (Brașov
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
și structuri similare. În țările înconjurătoare există toponime asociabile formal numelor de mai sus: slav. Brêza, Brêzoije, Brêzovo, sîrb. Brezov, ucr. Berezyna, Berezoń, Berezna, Bereznyca, rus. Berezinski. Majoritatea toponimelor prezentate mai sus derivă, direct sau indirect, din apelativul slav brĕza, „mesteacăn“. Pentru unele toponime, lucrurile sunt mai complicate: Breazul ar putea fi nume de persoană sau ar putea avea la bază apelativul romînesc breaz, „țintat alb în frunte“. Tot la antroponim (format de la ape lativul slav sau de la cel romînesc) trimit
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
aceeași structură), Brezești, Brezilă, Brezoiu, Brezoiasa, Culmea Brezoilor (și alte toponime cu aceeași structură), Brezoń (cu ń păstrat nepalatalizat total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov). Tot de la acoperirea cu mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
total în Banat). Brezău este o adaptare fonetică romînească a unui slav Brezov (format cu sufixul ov). Tot de la acoperirea cu mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au format familii întregi de toponime, din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
cu sufixul ov). Tot de la acoperirea cu mesteceni au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au format familii întregi de toponime, din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
au fost toponimizate: Mireșul (< nireș < magh. nyires, „mestecăniș“), Mireși, Mirșid, Năruja, Nerejul, Niriș, Miragiul, Mireașa, Sigmir (< magh. szépnyir, „mesteacăn frumos“), Mireul, Miroasa, Miroși, Mirul (deformate prin etimologie populară), Măstacănul, Măstăcănoasa, Mesteacănu, Valea Mesteacănului (și multe altele cu aceeași structură), Mestecăniș, Mesteceni etc. De la numele altor arbori s-au format familii întregi de toponime, din care cităm cîțiva reprezentanți: Afăna, Afinița, Afinicelul Mare (o „con tradicție în termeni“ toponimică), Alunul, Alunișul, Lescovița (< sl. lĕska, „alun“), Măgheruș (< magh. mogyorós, „acoperit cu aluni“), Muierău
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
sl. lĕska, „alun“), Ilfovăț (< bg. elchov, „de arini“), Cleanov (< bg. klĕn, „arțar“), Lăpușnic (< bg. lopuș < sl. lopuș, „brusture, captalan“), Gabrovița (cf. bg. gaber, „carpen“), Dranovăț (< sl. dren-, „corn, sînger“), Bucovăț (< sl. bŭkŭ, „stejar“), Isnovăț (< sl. Jasen, „frasin“), Breznița (< sl. brĕza, „mesteacăn“), Jablanița (< sl. jablanŭ, „măr“), Oravița (< Oreahovitsa < bg. orĕh „nucă, de nuc“), Crusovița (< sl. hrușa, „păr“), Borovăț (< sl. bor, „pin“), Topolovăț (gl. topol, „plop“), Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Gîrbovița (< vrŭba, „salcie“), Suceava (< sl. soc, „soc“), Glogova (< sl. glogŭ, „păducel“), Tîrnava (< sl.
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
județul Bacău), Dohotăria (o culme în Munții Neamțului și două pîrîiașe în județul Bacău), Dotăria (un microtoponim în județul Argeș), Dealu Dotăriei (în comuna Poienari, județul Argeș). Sensul celor două apelative („meșter care extrăgea dohotul prin distilare din lemn de mesteacăn“, respectiv „instalație primitivă pentru distilarea dohotului“) conduce spre aceeași bază onomasiologică, chiar dacă în timp locul dohotarilor l-au luat păcurarii sau păcureții (în județul Prahova există o localitate Păcureți), care extrăgeau păcura (țițeiul), la început prin puțuri primitive, din zăcămintele
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
de latini. Dintre cuvintele pe care latina le-a luat de la celți, de exemplu, unele s-au răspândit în toată Romania (ansamblul teritoriilor unde se vorbesc limbile romanice) (braca „nădragi“, caballus „cal“, carrus „car“), altele în toată Romania occidentală (betulla „mesteacăn“, cerevisia „bere“), iar câteva numai în Galia (cf. fr. charrue „plug“, boue „noroi“). Împrumuturi directe Cele mai multe împrumuturi sunt rezultatul contactului dintre vorbitorii unei limbi cu limbile din statele învecinate (în zonele de graniță lingvistică, ele sunt mai numeroase) sau, în
101 cuvinte moştenite, împrumutate şi create by Marius Sala () [Corola-publishinghouse/Science/1361_a_2705]
-
lupul n-ar fi mers. Înnoptase. Luna încă nu răsărise... Sus, cerul cu stele, atârnat deasupra Văii Elanului, pulsa când scânteieri, când întunecimi, ca o inimă, prin care curgea sângele nopții. Din beznă... stoluri de umbre zburate de pe poteci, cu mesteceni albi și fagi negri pe margini... închipuiri ale nopții ce mișunau de foșnete și șoapte. Pășeau fără zgomot, pe poteca umedă de rouă. Pădurea e neagră, are tristețea aceea misterioasă dinaintea exploziei primăverii... Nu e melancolia amară a toamnei târzii
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
mi amintesc cum vag mi-a vorbit de această fată, încerc să reconstitui împrejurarea, eram la o masă în orice caz, el îmi vorbește de Natașa, părul ei cânepiu, prins în coc, ochii verzi, apoi o disertație despre pădurile de mesteceni, Natașa vine din Rusia lui, servește undeva la un bar, nu-mi vine în minte numele barului, Am să te duc odată la ea, e o femeie, încerc să refac în minte scena cu Boris, barul e colț cu Via
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
depășesc pâlcuri de oameni și dincolo de zgomotul lumesc al mașinilor, al vocilor, al pașilor de om aud tăcerea copleșitoare a văilor, ca o pompă ce mă absoarbe cu o putere căreia abia pot să-i rezist, prin pădurea tânără de mesteceni ce nu-mi ajung nici până la umeri, puieți plantați recent probabil, și-n fața mea se deschide întunecoasă pădurea de foioase, cu copaci uriași ale căror coroane îmbinate undeva sus opresc într-o luptă dură pentru lumină trecerea razelor soarelui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
acolo am înțeles, mai ales că și părintele Ioan ne-a explicat, dar despre femeia neagră elegantă, frumoasă, fără să-i văd fața, și ea se dăruie, cum?! dar nu știe cui, drumul vechi spre sat printre arbuștii scunzi de mesteceni, mi-amintesc când i-au plantat oamenii din sat, aveam vreo șapte ani, poate opt, mă strecuram de la mănăstire să văd oamenii din sat cum fac gropi, era și un pădurar cu ei, făceau gropi și plantau mesteceni, la amiază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
scunzi de mesteceni, mi-amintesc când i-au plantat oamenii din sat, aveam vreo șapte ani, poate opt, mă strecuram de la mănăstire să văd oamenii din sat cum fac gropi, era și un pădurar cu ei, făceau gropi și plantau mesteceni, la amiază se opreau din lucru și mâncau, hai, și tu, Daniel, să mănânci cu noi, îmi plăcea să mănânc cu ei, slănină friptă, ceapă, și-mi ungeam pâine în untura scursă pe lângă, era soare, până seara nu mă întorceam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]