3,563 matches
-
-mi pese că din buzunareîmi zboară cheile mașinii,țigările, iPhone-ul și banii,am alergat într-un sufletcătre întâlnirea cu petele de luminăvălurind pe asfaltul crăpat,exact ca atunci, ca atunci...Dar vai, prea repede a trebuit să mă întorc...Micul tăpșan era neschimbat,mirosul putreziciunii roditoare,fulgerul vrăbiilor că atunci, ca atunci erau,laolaltă cu norii, umbrele și pașii mei de uriaș.Doar că atunci, pe atunci, la vederea lor,lacrimile care începeau să-mi scalde obrajiide bucurie erau...de
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
din adâncitura ... Citește mai mult Știam c-ai să vii, mi s-a arătatnoaptea trecută, la al treilea cântatal cocoșilor.Te așteptăm,n-am uitat că azi se-mplinește un an de laîntâiul nostru sărut.Știu cu precizie că în micul tău geamantane o sticlă cu vin din acela pe careanul trecut l-am băut împreunăpe promontoriu. Și mai știucă-n el e un mesaj de înfiorare și dorpe care orice mare din lume ar fi fericităsă-l legene.Fără-ndoială, bluză
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/368252_a_369581]
-
când își ademenește prada. Dar tot cumpărând ,,prietenie”, ,,afecțiune”, ,,devotament” și ,,supunere”, bineînțeles că resursele economice pe care a contat mereu, s-au cam epuizat . Dintr-odată sărăcia, singurătatea, disprețul celor oprimați voit și nerecunoștința lor s-au năpustit asupra ,,micului colos trufaș”, care acum scuipă venin, se răzvrătește și se dezintegrează cu fiecare clipă. Umilința e insuportabilă pentru cineva care a umilit pe alții, toată viața sa. Nu-mi pot explica cum de am rămas atâta vreme alături de ea! Poate
TEMNICER NEIDENTIFICAT de SILVIA GIURGIU în ediţia nr. 2306 din 24 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368522_a_369851]
-
unei familii numeroasă de evrei din perioada interbelică de o frumusețe umană care nu poate să nu te impresioneze. Zi de zi, ani de zile tatăl care aducea banii în casă și susținea familia era văzut aplecat pe scăunelul din micul lui atelier. Dar și mama, Ester, este și ea de o frumusețe umană înduioșătoare: „Atât el cât și copiii știau că gustul bun al supei nu e dat numai de carnea puțină sau zarzavaturi ci, de dragostea cu care gătea
CRONICĂ LITERARĂ: „DEZILUZII” ŞI „VIAŢA CA O ILUZIE” – DOUĂ ROMANE DE BERTHOLD ABERMAN de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1894 din 08 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368469_a_369798]
-
din trecutul lor glorios. Moda, ținuta vestimentară, pălăriile, pantofii, parfumurile, multe elemente de cochetărie din perioada interbelică atingeau culmea rafinamentului în marile orașe europene precum Parisul, Viena, Londra... Chiar Bucureștiul nostru se bucura de o bună faimă, fiind recunoscut ca „Micul Paris". În Europa, arta era în plină înflorire, cultura era la preț mare, multe școli înalte erau celebre, spre care își îndreptau ochii toți tinerii setoși de învățătură. Un aer de noblețe, de aristocrație spirituală era afișat în văzul tuturor
CRONICĂ DE ÎNTÂMPINARE LA CARTEA SCRIITOAREI ELENA BUICĂ de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 2198 din 06 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368472_a_369801]
-
aburind cu ingrediente cultivate în grădinița casei și drămuite într-un gramaj „secret” (mărar, tarhon, leuștean, etc.) care asmuțea aerul bucătăriei reverberându-l în valuri cu arome parcă mitice, ce-mi năucea olfactivul și care mă însoțea mult timp după ce părăseam micul „sanctuar” culinar în care am avut privilegiul de invitat și unde oficia ca singură stăpână, minunata, v rednica și blânda doamnă învățătoare Olteanu.. Recunoșteam această altfel de „purificare”- adevărată baie de balsam ce-mi curăța și-mi căptușea stomacul, obișnuit
DASCĂLII ŞCOLI DE IERI, PRIETENII ŞI PĂRINŢII NOŞTRI ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367410_a_368739]
-
de brebenei și floare de colț de la Rucăr și Zărneștii Brașovului, ghiocei, liliac și iasomie de pe costișele Poienarilor de Muscel, pe unde îți vei fi lăsat pașii copilăriei - în casa maicii tatălui tău Franz, pe care l-ai pierdut de mic - a adolescenței demult crucificate pe crugul neiertător al timpului. Și mai știi ceva? Doamne, ce-ar fi fost de tine să afli și de frățiorul Aneimaria, de care nici eu care trăiesc încă n-am știut până deunăzi, când am
SCRISOARE CĂTRE ION (DOREL) ENACHE-ANDREIAŞI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366859_a_368188]
-
reliefate de către Mike în scrisoare, pentru că țiganii, istoria și toată viața lor deveniseră pentru el un subiect provocator: „M-am interesat de Dumnezeul țiganilor - și-a început relatarea nea Mitică. Maurkmoulé, așa se numește Dumnezeul țiganilor, „Leur petit Bon Dieu” (Micul lor Dumnezeu). Maurice Féaudierre, scriitor francez (1909-1992), în „Marea istorie a Bohemianilor” ( La grande histoire des Bohémiens”) vorbește despre sosirea țiganilor în Europa și modul în care s-au răspândit pe continent și în lumea întreagă de-a lungul vremurilor
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
un plagiator și jumătate cu miniștri penali! Ultima mutare. Nașul/Martorul Dragnea pleacă din guvern și este înlocuit cu fina ! Vărul de la Justiție joacă bătuta pe loc! Socrul se pitește prin tufișuri, doar-doar nu l-or vedea organele! Ali Baba - mic copil! Parlamentul ilegitim căută să-și pună la adăpost penalii. Din ce în ce mai mulți! Tupeul parlamentarilor depășește orice limită. În timp ce au refuzat, în prima fază, dublarea alocațiilor de 40 de lei pentru copii, votează in corpore, tacit (!), crearea pensiilor pentru inactivitatea de
TABLETA DE WEEKEND (116): ELIBERAŢI POSTUL, VINE FINA ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367591_a_368920]
-
de mare anvergură, minunate spectacole de teatru, excelente concerte și festivaluri internaționale, pe scene grandioase, montabile și cu amenajări ieșite din comun. Dar dincolo de aceste mari demonstrații artistice, cu actori sau cu cântăreți renumiți, se desfășoară chiar aici, lângă mine, micul și cel mai complex și mai autentic show posibil, micul și marele spectacol al promenadei de pe Corso. Perechi de tineri, grupe de turiști, pensionari cu gustarea în hârtie de ziar, molfăindu-și câteva vorbe, pe-o bancă oarecare, îndrăgostiți ce
LASĂ-MI TOAMNĂ POMII VERZI ! de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367709_a_369038]
-
gol, înconjurat de iarbă deasă, portetul dragei sale depărtate. Se trezea devreme supunându-se obișnuințelor matinale, apoi se apuca voinicește să reîmprospăteze prin încrustare chipul căutat de sufletul și mintea lui. Și speriată, și bucuroasă, mama constată că imaginația celui mic lucrase progresiv! Anticipând posibila dispariție a conturului din cauza ploii ori a plecării sale de-acasă, copilul trecu la fortificarea desenului marcându-l cu pietricele înfipte bine în lineatura lui. * Era într-o duminică dimineața, devreme de tot, către sfârșitul verii
LEAC DE DOR de ANGELA DINA în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367735_a_369064]
-
ajuns persoană de vază în Roma, plin de bani și ifose, însă un adevărat specialist în cunoașterea minții umane. Simbinacus se opri. Gustă încet din cupa cu vin și culese un strugure de pe o tavă. -Și cum se termină povestea micului haruspex?! întrebă Pilat. -A fost găsit vinovat și condamnat la moarte. A fost dus în fața împăratului fiindcă mulți din foștii clienți i-au cerut iertarea în fața acestuia. A fost deci dus în fața lui Tiberius. Acesta l-a întrebat ce îi
ANCHETA(FRAGMENT DIN ROMAN) de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366842_a_368171]
-
uriașe de eucalipt încrucișate. Era pilot și nu unul oarecare. Performanța lui dezechilibrase un trecător tânăr cu căștile pe urechi. Da, într-adevăr, mai puteam pleca de aici numai zburând. Tânărul se întoarse și îl salută cu un zâmbet. Neîncrezător, micul meu deschise larg ochii și își ascunse arma. Îmi place să cred că întâlnirile întâmplătoare aduc mai mult noroc și sunt mai autentice. Acum a primit o bomboană. În fine, se desprinse de balustradă, ultimul ajutor înainte de scări, și începu
ASA CUM A FOST ARUNCATE ZARURILE de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367110_a_368439]
-
căzute în apă, din neatenție, pe o mare agitată. “Poate voi reuși să-mi cumpăr alta, cândva...”, mă gândeam. Mi-am cărat grăbit bagajul la mașină și am plecat spre casă. Acolo, am ales și împărțit peștele pe sortimente, cel mic pentru pisicile care mă așteptau cu nerăbdare, celălalt în pungi de două kilograme, pentru comercializare. Hanusul l-am pus separat, fiind o mândrețe de pește capturat în ziua aceea. După ce am pus totul la congelator, mi-am preparat câțiva hanuși
CEATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 185 din 04 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367109_a_368438]
-
răsucind rozariul mâini uscate 71 album prăfuit - copilul din fotografii îmi seamănă 72 sub nucul bătrân vechea masă de lemn - lipsesc stăpânii... 73 noapte cu stele- zâmbind micul cerșetor se visează prinț 74 nimeni nu-l vede - în lumina orașului micul cerșetor 75 mâna întinsă - în lacrima din palmă o stea licărind 76 Ochii lui veseli asemeni oricărui prunc- doar palma întinsă... 77 un zâmbet vesel acoperit de colburi - un copil cerșind 78 copil așteptând - nici un strop de iubire printre banii
HAIKU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 252 din 09 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367163_a_368492]
-
acestor doi critici, și a altora, cititorul a fost împins să rămână captiv unor mituri create în jurul lui D.R. Popescu, A. Buzura, celor proveniți din generația echinoxistă, optzecistă, cum este Ion Mureșan, colaborator al Securității comuniste, etc, chiar a mitului „Micul Paris”, expresie dâmbovițeană a reprezentării bovarice și, simultan, a resemnării singulare. Puținele înfăptuiri având atributele monumentalității sunt supuse, periodic, acțiunilor demolatoare ( Vezi opera lui Eminescu sau Istoria lui Călinescu), cea din urmă devine, într-o astfel de împrejurare, o construcție
ÎN LITEARATURA ROMÂNĂ AU ÎNVINS SCRIITORII CANONIZAŢI DE REGIMUL COMUNIST de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1088 din 23 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363562_a_364891]
-
la astfel de jocuri unde mâncarea se împărțea gratuit odată cu distracția care era de multe ori sângeroasă și unde mirosul insuportabil al cadavrelor era estompat de scalvii care ardeau miresme parfumate peste tot în tribune. Așa era la Roma. În micul Manahat însă, gladiatorii se luptau până la un punct, nu atât din cauza costurilor mari care se cheltuiau cu antrenarea gladiatorilor cât din cauză că romanii aflați în misiunea de supraveghere a teritoriilor ocupate nu aveau dorința de a viziona astfel de distracții războinice
AL TREISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1326 din 18 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/349429_a_350758]
-
poftiți, domnule profesor. Adela ne-a vorbit atât de frumos de dumneavoastră! spuse mama acesteia. Fiica mea vă admiră mult. V-ați iubit mult soția și îi sunteți încă fidel... aveți grijă, cu atâta dragoste, de fiul dumneavoastră... Dar serviți micul dejun - o cafea cu prăjituri... de casă... și o omletă cu șuncă și cașcaval. Am cules din grădină cîteva roșii proaspete, castraveți, ardei, ceapă verde, frunze aromate de busuioc și v-am făcut o salată regească. - Nu doresc să vă
“LABIRINTUL ENIGMELOR“ de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350189_a_351518]
-
în special copilul și apoi mama bătrână, rămasă să își trăiască bătrânețele cu aceleași griji pe care le-a avut întreaga viață la care se adaugă creșterea nepotului. Larisa, chiar dacă este trecută de anii majoratului nu se deosebește sufletește de micul Toni. Deși crește alături de mama și de tata, dragostea părintească se rezumă la asigurarea nevoilor financiare, singura valoare ce îi este transmisă fiind importanța banului, care atunci când îl ai nu prea contează cum este câștigat. Toate aceste personaje, ce întregesc
METEOROLOGUL de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1560 din 09 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350340_a_351669]
-
Autor: Ion Nălbitoru Publicat în: Ediția nr. 864 din 13 mai 2013 Toate Articolele Autorului București, capitala României, a fost și este în continuă schimbare. De la metropola cu trăsuri și mașini de epocă, care cândva era alintată cu numele de „Micul Paris”, a ajuns în zilele noastre un oraș modern cu un mare aflux de populație dar și de autovehicule. Centrul istoric abia mai păstrează amintirile din epoca trecută, modernismul acaparând aproape totul. Ceea ce este de remarcat în comparație cu alte capitale ale
CATEDRALA DIN CARPAŢI 1. METROPOLA de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350425_a_351754]
-
bulgară” (Nadege Ragaru). Românii își amintesc că după celebrele Teze din iulie, în România cenzura, urmată mai apoi de infinit mai parșiva autocenzură, când la noi Programul televiziunii s-a redus la două ore și acelea dedicate Ceaușeștilor, urmăream cu mic cu mare posturile tv bulgare. La ei se mai putea vedea un film, un spectacol de teatru. Partea a treia consacrată „vieții sociale a bunurilor și istoriei sociale a consumatorilor” dezvoltă subiecte legate de tema propusă: „Teatrul și publicurile sale
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
de altă parte Securitatea unui popor este un lucru necesar. Sunt oameni în securitatea țării care țin la această țară, care sunt creștini și aici Biserica trebuie să recupereze. Securitatea este un aparat de imunitate. Securistul este altceva. Securistul este micul pârâcios. Este în stare să vândă orice. Acesta neavând Dumnezeu vinde orice. Ăsta lovește numai ca să existe el. El trebuie să fie inatacabil. El să se manifeste ca virus până în ultima clipă. Securistul este un produs al comunismului. Securitatea statului
INTERVIU REALIZAT DE STELIAN GOMBOŞ CU ACTORUL SI REGIZORUL CRESTIN DAN PURIC de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 76 din 17 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349069_a_350398]
-
cu care face taman ca animalele. Pricepi? Da tu n-ai fluieriță. Tu ești, tu ești ... un fenόmen! - Ce-i aia, fenόmen? - Fenόmen! Fenόmen e ceva, cum să-ți esplic, ceva măreț, ceva care nu vezi prea des!... Faptul că micul Klesch își invitase noul prieten la el acasă, mă uimise aproape la fel de mult ca fluieratul lui Culiță. După câte știam, cu excepția mea, nimeni nu se mai bucurase de acest privilegiu. Moșu Klesch ședea pe o laviță sub nucul imens din
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
din scărpinatul câinelui și rămăsese cu ochii pironiți în gol. - Asta fost un Stieglitz! remarcase imediat bătrânul. Culiță mai scosese câteva triluri. Moșu Klesch le recunoscuse imediat: - Asta Meise, asta Goldammer, asta Grasmucke ... - Băăă, făcuse bătându-și palmele cu mirare micul Klesch, după cum se vede păsările voastre din Moldova vorbesc taman aceeași limbă cu ale noastre de aici! Tocmai atunci trecuse cârâind deasupra casei o cioară. Culiță o imitase imediat fără greș. Toți am izbucnit în râs. Simțind că nou venitul
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
repezeală, Amza și-a dat nădragii jos și s-a lăsat pe vine deasupra gropii, deșertând, odată cu fecalele, toată ura strânsă de atât amar de vreme. - Bă, țăran jegos, i-a mai zis Amza lui Nicuță adu-l p-ăla micul, hai, fuga marș! Nicuță a dat fuga și l-a adus pe P, pe atunci un copil, mai degrabă scund pentru vârsta sa, foarte slab, cu capul mare, tuns zero și cu ochii căprui spre verde închis, rotunzi și iscoditori
ARIPI FRÂNTE de PETRE IOAN CREŢU în ediţia nr. 1194 din 08 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348585_a_349914]