7,489 matches
-
metalice, în prezența sulfaților, la valori scăzute ale concentrației de oxigen liber [12], adică în condiții reducătoare. Necesitatea unor substanțe organice reduse, precum peptona, aminoacizii, alcoolii, glucoza, iar pentru unele specii chiar hidrogenul [16], pledează pentru caracterul heterotrof al acestor microorganisme, contrar părerii exprimate de [16] care le atribuie un caracter autotrof. La o analiză sumară, caracterul heterotrof al bacteriilor sulforeducătoare, deci necesitatea prezenței substanței organice în mediu, ar trebui să excludă prezența acestor bacterii în componența foulingului biologic din cazul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
90]. Uneori, învelișurile extracelulare sunt gelatinoase, fapt ce înlesnește aderarea unor corpuri străine [90]. Alteori ele formează cochilii tari (schelet extern), care generează cu timpul, în natură, zăcăminte minerale biogene, precum creta; aici putem face o remarcă speculativă: ceea ce unele microorganisme fac depunând, în mediu, fosforita, o face și „societatea“ de celule care este organismul animal, dar în interior, depunând apatita osului. Ca urmare, se pot discuta trei categorii mari de protozoare: − fără un înveliș extracelular, care au în foulingul biologic
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
avea moduri diferite de nutriție, deci se cuplează la diferite niveluri trofice, în ontogenie (larva - frunze, iar fluturele - nectar), după sex (țânțarul mascul - nectar, iar femela - sânge) sau concomitent (rumegătoarele utilizează direct oligoglucidele din hrana consumată și, indirect, prin intermediul unui microorganism simbiont, și poliglucidele, iar omnivorele utilizează atât hrană vegetală, fiind deci producători primari, cât și hrană animală, fiind deci consumatori). Îndeobște, în raport cu segmentul autotrof, dezvoltat cantitativ dar redus calitativ, segmentul heterotrof este de o diversitate debordantă (fig. 56); cantitativ, ea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
nu doar ceea ce înțelege în mod curent prin aceasta, adică substanță organică redusă, dar și săruri utile plantelor sau chiar substratul solid ca sursă de energie pentru organisme chemotrofe - unui proces de acoperire a suprafeței solide cu o peliculă de microorganisme. Este prima fază a apariției foulingului biologic. Și este vorba nu doar de aderare și acumulare, dar și de multiplicarea acelor microorganisme [85]. Dar, chiar dacă substratul solid se află în contact cu o atmosferă, nu cu apa, și apare biofilmul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
ca sursă de energie pentru organisme chemotrofe - unui proces de acoperire a suprafeței solide cu o peliculă de microorganisme. Este prima fază a apariției foulingului biologic. Și este vorba nu doar de aderare și acumulare, dar și de multiplicarea acelor microorganisme [85]. Dar, chiar dacă substratul solid se află în contact cu o atmosferă, nu cu apa, și apare biofilmul, trebuie să apropiem ideea existenței unor - fie și mici - cantități de apă [85]. Prima etapă a formării biofilmului este una de natură
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
află în contact cu o atmosferă, nu cu apa, și apare biofilmul, trebuie să apropiem ideea existenței unor - fie și mici - cantități de apă [85]. Prima etapă a formării biofilmului este una de natură fizico-chimică, căci cele două suprafețe, a microorganismului, respectiv a substratului solid sunt electronegative cel mai adesea [85], același autor atribuind în plus unor cationi bivalenți rolul de punte de legătură, fapt care a generat o interpretare quasicoloidală a procesului. Din caracterul electronegativ al suprafețelor implicate - biotică și
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
am putea afla indirect că o electronegativitate exagerată a suprafeței substratului - e cazul polarizării catodice (v. §3.2.3.2) - ar putea fi benefică pentru protecția antifouling. Această primă etapă în instalarea foulingului biologic este una activă, materializată în apropierea microorganismelor, orientate chemotactic [85], mai ales în condițiile existenței unui gradient de concentrație în spațiul adiacent interfeței solid- lichid, gradient certificat de un proces precedent, de adsorbție a unor molecule, de regulă proteice [85]. O a doua etapă este consolidarea adeziunii
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
4.2. Mecanismul modulator redox Organismele au tendința de a modifica rH-ul mediului, prin secreția de substanțe alelopatice, de fapt modulatori redox. Fenomenul este cel mai bine reprezentat la organismele care întrețin relații directe și strânse cu mediul, ca microorganismele și plantele, adică exact cele care sunt reprezentate majoritar în foulingul biologic. Domeniul în care au loc astfel de schimbări este variabil, putând atinge ecarturi deosebit de largi, în funcție de natura chimică și concentrația agentului alelopatic. De exemplu, unul dintre aceștia, acidul
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
celuloza, de exemplu. Desigur, și pentru obținerea altor substanțe necesare organismelor, precum microelementele sau precursori ai vitaminelor ori ai unor substanțe plastice, ele aplică tot atacul enzimatic. Organismele animale superioare realizează acest lucru intern, după ingurgitarea hranei. Cele inferioare, precum microorganismele și plantele, realizează atacul enzimatic în exterior, secretând în mediu enzima specifică; este cazul majorității organismelor care alcătuiesc foulingul biologic. Enzimele sunt de o largă diversitate, ca având o origine cel puțin contemporană primelor forme de viață [88], la care
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
în mediu, adică la tendința sa de a se reduce la MnO2. Clorul se aplică în doze cuprinse între 0,25 și 1 mg/L pentru alge și 0,6 mg/L pentru fungi [16]. Pentru distrugerea formelor sporulate ale microorganismelor, dozele trebuiesc majorate drastic, ajungând până la chiar 100 mg/L [118]; mai mult, pH-urile bazice ale apei conduc la necesitatea măririi dozei [16]. Rezerva noastră pune în discuție caracterul corosiv al clorului însuși, dar și volatilitatea lui. O observație
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
are o penetrabilitate mai mare și un efect biologic evident, bazat pe radioliza apei intracelulare în consecința căreia apar radicali liberi [16, 123] și modificări în structura constituienților chimici intracelulari [123]. Totuși, metoda are limite legate de cele ce urmează. Microorganismele manifestă o mare rezistență la acțiunea radiației ionizante; formele vegetative sunt distruse la doze de iradiere de 105...106 rad, dar cele sporulate (inactive din punct de vedere corosiv și foulingogen, dar promotoare în viitor al acelorași) abia la 2
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
pune sub semnul întrebării o eventuală utilizare a iradierii în combaterea foulingului biologic. Explicația s’ar putea da tot în termeni de rH. Anume, radiația ionizantă fiind reducătoare (v. §2.2.3.3), nu face decât să creeze condiții favorabile microorganismelor heterotrofe; pentru aceasta pledează și faptul că prezența oxigenului (oxidant, deci neutralizant redox al efectului reductiv al iradierii) reduce mult rezistența microorganismelor [23]. Abia la doze foarte mari, fie că efectul reductiv ajunge în zona inhibitoare extrem reducătoare (v. fig
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
rH. Anume, radiația ionizantă fiind reducătoare (v. §2.2.3.3), nu face decât să creeze condiții favorabile microorganismelor heterotrofe; pentru aceasta pledează și faptul că prezența oxigenului (oxidant, deci neutralizant redox al efectului reductiv al iradierii) reduce mult rezistența microorganismelor [23]. Abia la doze foarte mari, fie că efectul reductiv ajunge în zona inhibitoare extrem reducătoare (v. fig. 17), fie că apar fenomene de radioliză a celulelor ori constituienților lor chimici, fie ambele la un loc, microorganismele sunt distruse. Mai
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reduce mult rezistența microorganismelor [23]. Abia la doze foarte mari, fie că efectul reductiv ajunge în zona inhibitoare extrem reducătoare (v. fig. 17), fie că apar fenomene de radioliză a celulelor ori constituienților lor chimici, fie ambele la un loc, microorganismele sunt distruse. Mai mult, ca radiație penetrantă, ea este greu de ecranat, astfel încât poate prezenta nocivitate pentru mediul înconjurător, înțelegând prin acesta în special componenta sa biotică, inclusiv umană. 3.1.5. Mutageneza Există voci care pun în discuție adăugarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
care are sens fizic noțiunea de rH. Atunci când mediul este omogen compozițional, iar secțiunea sa (din punct de vedere geometric) constantă între cei doi electrozi, gradientul de rH este logaritmic [122] (v. fig. 45). Experimente anterioare efectuate cu plante și microorganisme au arătat că dezvoltarea lor este puternic influențată de rH care induce, în forma clasică gaussiană, un domeniu de stimulare, respectiv două domenii de inhibiție (v. fig. 35). Exemplificăm aceasta în cazul unei plante (secara) (fig. 83) [122] și a
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
arătat că dezvoltarea lor este puternic influențată de rH care induce, în forma clasică gaussiană, un domeniu de stimulare, respectiv două domenii de inhibiție (v. fig. 35). Exemplificăm aceasta în cazul unei plante (secara) (fig. 83) [122] și a unui microorganism, Saccharomyces cerevisiae (v. fig. 21) [31]. Ambele figuri demonstrează că în domeniile de rH extreme, dezvoltarea organismelor este complet inhibată. Este evident că, pentru scopul cercetării de față, ambele variante care implică aplicarea unei diferențe de potențial electric, adică polarizarea
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
secundul de spațiul intertubular. Deși soluția este verificată în ceea ce privește circuitul secundar, acela care interesează din punct de vedere tehnologic, de sistemul de răcire al oricărui motor cu ardere internă (nu se poate atribui temperaturii efectul sterilizant, având în vedere existența microorganismelor termofile care pot crea biocenoze chiar în gheizere), îl provocăm pe cititorul atent cu un posibil experiment, asumându-ne riscul ca acesta să fie nereușit, în legătură cu figura 107. Figura 107 reprezintă, în cele două careuri: Jos: simularea situației actuale, când
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
reprezentative: -în industria electrotehnică, cuprul electrolitic servește la confecționarea de cabluri electrice; -construcții, pentru utilizări ce solicită rezistență la expunerea atmosferică; -aplicații navale, inclusiv maritime și terestre, în care rezistența superioară la diferite tipuri de apă (inclusiv apa mării și microorganismele marine) și la acțiunea „solului” (microorganisme specifice) sunt importante; -construcția de mașini pentru aplicații de tipul schimbătoarelor de căldură și condensatoarelor termice în care procesul poate fi însoțit de un agent contaminat prezent în aburi; -echipamente industriale și din industria
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
servește la confecționarea de cabluri electrice; -construcții, pentru utilizări ce solicită rezistență la expunerea atmosferică; -aplicații navale, inclusiv maritime și terestre, în care rezistența superioară la diferite tipuri de apă (inclusiv apa mării și microorganismele marine) și la acțiunea „solului” (microorganisme specifice) sunt importante; -construcția de mașini pentru aplicații de tipul schimbătoarelor de căldură și condensatoarelor termice în care procesul poate fi însoțit de un agent contaminat prezent în aburi; -echipamente industriale și din industria chimică expuse acțiunii unui spectru larg
Abordarea ?tiin?ific? ?i metodic? a temei "Cuprul-propriet??i ?i combina?ii by Irina Ecsner () [Corola-publishinghouse/Science/83657_a_84982]
-
reunește toate metodele fizico-chimice care realizează îndepărtarea sau distrugerea completă a tuturor agenților patogeni (bacterii, fungi, paraziți, viruși), forme vegetative sau forme de rezistență, fie că sunt patogene sau nu. Un obiect este considerat steril dacă nu are pe suprafață microorganisme viabile. 1.2. ASEPSIA Principalele metode de sterilizare sunt: Sterilizarea prin căldură uscată sau umedă; Sterilizarea cu oxid de etilenă; Sterilizarea cu vapori de formol; Sterilizarea cu radiații ultraviolete; Sterilizarea cu radiații ionizante; Sterilizarea prin ultrasunete; Sterilizarea prin desicare; Sterilizarea
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
vapori de formol; Sterilizarea cu radiații ultraviolete; Sterilizarea cu radiații ionizante; Sterilizarea prin ultrasunete; Sterilizarea prin desicare; Sterilizarea prin filtrare. 1.2.1. STERILIZAREA PRIN CALDURA Este prima metodă folosită în decursul timpului pentru combaterea focarelor infecțioase. Acțiunea căldurii asupra microorganismelor se bazează pe degradarea ireversibilă a structurilor proteice la temperaturi ce depășesc 50șC. Diverse microorganisme și mai ales diverse forme de existență ale acestora rezistă diferit la acțiunea căldurii. Gradul de hidratare influențează temperatura la care se realizează distrugerea microorganismelor
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
prin desicare; Sterilizarea prin filtrare. 1.2.1. STERILIZAREA PRIN CALDURA Este prima metodă folosită în decursul timpului pentru combaterea focarelor infecțioase. Acțiunea căldurii asupra microorganismelor se bazează pe degradarea ireversibilă a structurilor proteice la temperaturi ce depășesc 50șC. Diverse microorganisme și mai ales diverse forme de existență ale acestora rezistă diferit la acțiunea căldurii. Gradul de hidratare influențează temperatura la care se realizează distrugerea microorganismelor și lungimea intervalului de timp în care acestea pot supraviețui agentului termic. Este vorba în
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
microorganismelor se bazează pe degradarea ireversibilă a structurilor proteice la temperaturi ce depășesc 50șC. Diverse microorganisme și mai ales diverse forme de existență ale acestora rezistă diferit la acțiunea căldurii. Gradul de hidratare influențează temperatura la care se realizează distrugerea microorganismelor și lungimea intervalului de timp în care acestea pot supraviețui agentului termic. Este vorba în special de formele sporulate care, datorită deshidratării, rezistă la temperaturi mai mari și un timp mai lung la acțiunea căldurii. 1.2.1.1. Procedee
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
de sterilizare este nesatisfăcătoare deoarece nu realizează condițiile fizice de distrugere a formelor de rezistență sporulate ! 1.2.2. STERILIZAREA CU OXID DE ETILENA Este o metodă modernă care se bazează pe efectul bactericid al oxidului de etilenă asupra tuturor microorganismelor în forme vegetative sau sporulate. Oxidul de etilenă este un gaz incolor care are marele avantaj de a fi deosebit de permeabil în textile, hârtie, material plastic, cauciuc, aparatură optică, instrumentar ascuțit de mare finețe, materiale protetice, instrumentar anestezic etc., materiale
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]
-
gros și preambalate. În plus nu necesită creșterea temperaturii instrumentelor, permițând astfel sterilizarea instrumentarului de plastic și cauciuc. 1.2.6. STERILIZAREA PRIN ULTRASUNETE Se bazează pe fenomenul de cavitație în mediu lichid la trecerea ultrasunetelor cu frecvență foarte mare. Microorganismele sunt distruse prin ruperea mecanică a membranei celulare. Procedeul de sterilizare cu ultrasunete nu este folosit pe scară largă la sterilizarea instrumentarului chirurgical, fiind mai mult utilizarea pentru spălarea și sterilizarea instrumentarului stomatologic. 1.2.7. STERILIZAREA PRIN LIOFILIZARE Folosește
Capitolul 1: ASEPSIA ŞI ANTISEPSIA. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Dr. Gabriel Dimofte () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1180]