1,199 matches
-
iar vecinii afișează bannere cu<br />„Nu suntem naziști!”. Aici, cei 800 de protestatari au<br />oprit marșul pentru că 2500 de activiști de stânga și<br />sindicaliști le-au blocat drumul.<br />Foto: Thomas Rassloff[/caption] Pogromuri împotriva refugiaților și migranților în Germania proaspăt unită Germania/ Rostock-Lichtenhagen, vara lui 1992: Stoian din România își amintește de sosirea sa în centrul de cazare și proceduri pentru solicitanți de azil: „Dormeam foarte mulți afară. Eram puhoi! Pur și simplu n-aveam unde să
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
și cocktail-uri molotov centrul de cazare pentru solictanții de azil din Ros-tock și o clădire vecină, domiciliul unor muncitori vietnamezi. Poliția urmărește aparent neputincioasă evenimentele. A doua zi, în schimb, un grup de 200 de antifsciști veniți în ajutorul migranților sunt ridicați de poliție. Între timp, grupuri organizate de neonaziști coordonează mulțimea furioasă sub slogane de tipul „Germania pentru germani - străinii afară din țară”, livrând în mass-media imagini ce amintesc de noaptea pogromului din noiembrie 1938, din Germania nazistă. Conservatorii
Politică. Performance. Pogrom. Legătura dintre politica de stat și practicile naționaliste/ rasiste în Germania și România post-1989 () [Corola-website/Science/295843_a_297172]
-
refugiului cu fragmente din “Ghidul de Obținere a Cetățeniei Române pentru Cetățeni Străini”. Spectacolul, care a avut premiera în România la București - Spațiul Platforma, creează contextul favorabil pentru cunoașterea și înțelegerea dinamicilor migrației și refugiului, și ale statutului refugiaților și migranților în general. Spectacolul își propune să problematizeze și să discute în sfera publică aspecte de importanță fundamentală în contextul global contemporan, precum lupta împotriva migrației în paralel cu nevoia de migranți pentru dezvoltarea economiei capitaliste, nevoia de refugiu, dreptul de
”Nu ne-am născut în locul potrivit” la teatrul Thespis din Timișoara / duminică / 26 octombrie / ora 18.00 () [Corola-website/Science/295704_a_297033]
-
refugiu, dreptul de a călători ca drept fundamental al tuturor, instrumentalizarea „străinului” ca țap ispășitor pentru problemele sociale și economice. Spectacolele sunt supratitrate în limba engleză și vor fi urmate de discuții cu publicul despre situația și istoriile refugiaților și migranților. Spectacolul face parte din proiectul „Migration Stories”, care include 7 reprezentații ale spectacolului în București și un turneu în Timișoara și Șomcuta Mare, orașe în care se află Centre de Cazare și Proceduri pentru Solicitanți de Azil. Cu: Alexandru Fifea
”Nu ne-am născut în locul potrivit” la teatrul Thespis din Timișoara / duminică / 26 octombrie / ora 18.00 () [Corola-website/Science/295704_a_297033]
-
name="sdendnote3anc"><sup>iii</sup></a>.</spân></p> Lupta contra criminalității a constituit însă un bun paravan pentru demararea unei campanii de delegitimare a unor întregi categorii sociale: imigranții fără acte, cetățenii francezi provenind din familii imigrante, romii francezi călători, migranții romi din Est etc. În același discurs, Sarkozy a susținut că minorilor delincvenți din familiile imigrante nu ar trebui să li se mai acorde automat cetățenia franceză, atunci când devin adulți, si ca părinții copiilor ce comit delincvente ar trebui să
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
Roms”</spân><spân>, iar mai apoi „</spân><spân><b>La Pătate Chaude”</b></spân><spân> (trad. - </spân><spân><i>cartoful fierbinte</i></spân><spân>). Aceasta include activiști ai grupurilor și asociațiilor angajate în lupte sociale, în special cele în sprijinul migranților fără acte și al oamenilor fără adăpost; reprezentanți ai partidelor politice; reprezentanți ai sindicatelor; ai aleșilor locali; lucrători în domeniul protecției sociale; romi locuitori ai taberelor, printre care și un colectiv format în 2011 din familiile de romi evacuate din
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
în strad</spân><spân>a li s-a oferit cazare în săptămânile ce au urmat. </spân></p> Din 2013 grupul lupta împotriva gestionării antisociale de către stat a centrelor de cazare pentru situații de urgență, lucru care îi afectează direct pe migranții cazați în ele. Prin acțiuni directe întreprinse la fața locului, La Pătate Chaude a reușit să împiedice câteva zeci de evacuări ale migranților din aceste centre în iulie 2013 și în aprilie 2014. </spân></p> Mai multe informații despre acțiunile
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
antisociale de către stat a centrelor de cazare pentru situații de urgență, lucru care îi afectează direct pe migranții cazați în ele. Prin acțiuni directe întreprinse la fața locului, La Pătate Chaude a reușit să împiedice câteva zeci de evacuări ale migranților din aceste centre în iulie 2013 și în aprilie 2014. </spân></p> Mai multe informații despre acțiunile grupului, cât și ultimele noutăți pe tema luptelor pentru justiție locativa în Grenoble, se găsesc pe pagina lor de Internet: https://collectif16septembre.wordpress
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
spân>posibil</spân><spân>ul</spân><spân> împreună</spân><spân> ca să ne dea afară. Oamenii așteaptă deja să vină iarnă (1 noiembrie) ca să-și caute un centru de cazare în care să stea până la primăvară. </spân></p> Cam câte persoane migrante rome fără locuință ar fi în Grenoble, după tine? Violene: Cam 1000. Și sunt cam aceeași de câțiva ani. Sunt multe familii pe care le reîntâlnim și au aceleași probleme. </spân></p> A existat în ultimii ani vreo propunere de
Rasism, evacuări și organizare pentru drepturile locative ale migranților romi în Franța () [Corola-website/Science/296095_a_297424]
-
269-293. JUCQUOIS Guy (1987), De l’égocentrisme à l’ethnocentrisme ou les illusions de la bonne conscience linguistique, Louvain-Paris, Peeters. KERBRAT-ORECCHIONI Catherine (1994), Les interactions verbales, vol. 3: Variations culturelles et échanges rituels, Paris, Armand Colin. LEBRUN Monique (1997), „La littérature migrante: un défi pour la didactique des langues”, in FEGER Robert (coordonator), L’Education face aux nouveaux défis. Actes du IVe congrès des sciences de l’éducation (UQAM, 2-4 novembre 1995), Montréal, Logiques, pp. 308-313. LOSLIER Sylvie (1994), La Romance des
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
de destinație, are între 60 și 80 de mii de imigranți. Printre noii veniți din afara UE, cei mai depărtați sunt chinezii, iar cei mai apropiați sunt sârbii și moldovenii, al căror număr este dublu față de cei din țările Uniunii. Mobilurile migranților din țara noastră sunt învățământul, angajarea, reîntregirea familiilor, activități de afaceri. Mulți dintre cei care doresc să obțină cetățenia română sunt nemulțumiți de felul în care sunt tratați de către instituțiile corespunzătoare, dar sunt foarte entuziasmați de sentimentele prietenești ale oamenilor
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
negative o difensive. Occorre ripoliticizzare i conflitti e non neutralizzarli o come problemi di "ordine pubblico" o come risultato di una insufficiente efficienza nell' applicazione delle soluzione tecniche proposte dagli "esperti". 2. Cum evaluați politicile europene ce privesc domeniul integrării migranților din spațiul intra- si extracomunitar? Punctul meu de vedere este în totalitate negativ, pornind de la simplă constatare că Europa nu are o politică de primire a migranților. Aceasta se limitează doar să gestioneze (și o face rău!) criză. Iar această
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
tecniche proposte dagli "esperti". 2. Cum evaluați politicile europene ce privesc domeniul integrării migranților din spațiul intra- si extracomunitar? Punctul meu de vedere este în totalitate negativ, pornind de la simplă constatare că Europa nu are o politică de primire a migranților. Aceasta se limitează doar să gestioneze (și o face rău!) criză. Iar această politică este în așteptarea posibilității de a controla sau bloca fluxurile de migrație provenite cu precădere din arealul meridional al Mediteranei. Pentru a nu vorbi de afirmațiile
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
își dau seama (și, totuși, istoria ar trebui să ne învețe ceva) că procese migratorii atât de masive nu pot fi guvernate: este nevoie să dezvoltăm, într-o perioadă foarte scurtă de timp, politici reale de primire și integrare a migranților care, să nu uităm, fug din fața unor situații teribile care sunt, în cea mai mare parte a lor, rezultatul deciziilor iresponsabile luate la nivelul politicii internaționale ale puterilor europene, UE fiind la rândul sau parte; în timp, este necesar ca
[Corola-publishinghouse/Science/84979_a_85764]
-
din Constituția României. p. PREȘEDINTELE CAMEREI DEPUTAȚILOR ANDREI IOAN CHILIMAN CONSTITUȚIA Organizației Internaționale pentru Migrări*) ------------ Capitolul 1 Obiective și funcții Articolul 1 1. Obiectivele și funcțiile Organizației sunt: a) de a lua toate măsurile necesare în vederea asigurării transferului organizat al migranților pentru care facilitățile existente sunt inadecvate sau care altfel nu ar fi în măsură să plece fără asistență specială spre țările care oferă posibilități de migrare ordonată; ... b) de a se ocupa cu transferul organizat al refugiaților, al persoanelor strămutate
EUR-Lex () [Corola-website/Law/121046_a_122375]
-
în alt stat membru. Capitolul II Drepturile lucrătorilor migranți la prestații familiale în România Subcapitol SUBCAPITOLUL I Prestații familiale pentru lucrătorii migranți și lucrătorii migranți aflați în șomaj Secțiunea 1 Stabilirea dreptului la prestații familiale Articolul 4 (1) Orice lucrător migrant care desfășoară o activitate salarială sau independentă în România, conform prevederilor legale în vigoare, are dreptul la prestații familiale în România. ... (2) Prestațiile familiale pentru lucrătorii migranți care desfășoară o activitate în România, precum și pentru lucrătorii migranți aflați în șomaj
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
de formularul E 401 "Atestat privind componența familiei în vederea acordării prestațiilor familiale", denumit în continuare formularul E 401, completat la partea B de către instituția competentă în materie de stare civilă de la locul de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant. ... (2) Dacă lucrătorii migranți prevăzuți la art. 4 care au formulat o cerere de acordare a prestațiilor familiale nu prezintă formularul E 401 completat în partea B, direcțiile teritoriale completează partea A a acestuia și îl transmit instituției sau autorității
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
cerute și să dispună după caz. ... (4) Prevederile alin. (3) se aplică și în cazul unor petiții din partea solicitantului sau, după caz, a beneficiarului ori al unor reclamații din partea unor persoane sau instituții privind acordarea dreptului. Articolul 11 (1) Lucrătorul migrant care desfășoară o activitate în România are dreptul, pentru membrii săi de familie care își au reședința pe teritoriul altui stat membru, la prestațiile familiale din România, prevăzute la art. 2 alin. (1), ca și cum aceștia și-ar avea reședința pe
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
pe teritoriul țării noastre. ... (2) Dacă membrii familiei lucrătorului prevăzut la alin. (1) primesc prestații familiale în baza legislației din țara de reședință a acestora, fără ca aceștia să desfășoare o activitate salarială sau independentă, în aceeași perioadă în care lucrătorul migrant primește prestații familiale pentru același membru de familie din partea statului român, dreptul la prestațiile familiale din statul membru în care își au reședința membrii familiei acestuia se suspendă. ... (3) În situația prevăzută la alin. (2), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
acestuia se suspendă. ... (3) În situația prevăzută la alin. (2), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de statul membru de reședință este mai mare decât cea prevăzută de statul român, atunci statul membru de reședință al membrilor de familie ai lucrătorului migrant are obligația de a plăti diferența dintre nivelul cuantumului prestațiilor acordate de statul român și nivelul cuantumului prestațiilor plătite pe teritoriul acestui stat. ... (4) Dacă o cerere de prestații nu este depusă în statul membru pe teritoriul căruia membrii de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
1), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de statul român este mai mare decât cea prevăzută de statul membru în care își au reședința membrii familiei lucrătorului migrant, atunci statul român are obligația de a plăti diferența. ... Articolul 13 (1) Lucrătorul migrant care desfășoară în aceeași perioadă activități salariale sau independente în două state membre, dintre care una în statul membru în care își au reședința membrii familiei acestuia și cealaltă în statul român, beneficiază de prestații familiale conform legislației statului membru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
prestațiilor familiale plătite de statul român este mai mare decât cea prevăzută de statul membru în care își au reședința membrii familiei lucrătorului migrant, atunci statul român are obligația de a plăti diferența. ... Articolul 14 În cazul în care lucrătorul migrant desfășoară în același timp o activitate salarială în două sau mai multe state membre, dintre care una în statul român, și niciunul dintre statele de angajare nu reprezintă statul în care își au reședința membrii familiei acestuia, atunci statul care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
atunci statul care acordă cel mai mare cuantum al prestațiilor familiale devine statul competent cu acordarea prestațiilor, iar plata acestora este împărțită în mod egal între statele implicate, cu respectarea legislației fiecărui stat. Articolul 15 În cazul în care lucrătorul migrant desfășoară în același timp o activitate salarială într-un stat membru și o altă activitate independentă în alt stat membru și niciunul dintre statele de angajare nu reprezintă statul în care își au reședința membrii familiei acestuia, atunci statul competent
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
corespunzător și lucrătorului frontalier, așa cum este definit la art. 1 lit. b) din Regulament. ... (2) În cazul lucrătorului detașat, se aplică legislația statului în care este încadrat în muncă, conform art. 14 paragraful 1 din Regulament. ... Articolul 17 (1) Lucrătorul migrant aflat în șomaj ca urmare a unei activități salariale sau independente desfășurate în România și care beneficiază de indemnizație de șomaj potrivit legislației române are dreptul, pentru membrii familiei sale care își au reședința pe teritoriul unui alt stat membru
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]
-
pe teritoriul statului român. ... (2) Dacă membrii familiei lucrătorului prevăzut la alin. (1) primesc prestații familiale în baza legislației din țara de reședință a acestora, fără ca aceștia să desfășoare o activitate salarială sau independentă, în aceeași perioadă în care lucrătorul migrant primește prestații familiale pentru același membru de familie din partea statului român, dreptul la prestațiile familiale din statul membru în care au reședința membrii familiei acestuia se suspendă. ... (3) În situația prevăzută la alin. (2), dacă valoarea prestațiilor familiale plătite de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194490_a_195819]